CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

SE MAI NASC ÎN ROMÂNIA ASTFEL DE OAMENI ? O lecție pentru prezent desprinsă din trecut …

 

 

 

 

 

 

Învățătorul Emilian I. Bâldea. Gorjean. Voluntar erou în Primul Razboi Mondial, decorat de Regele Ferdinand I și lăudat pentru abnegația sa de Nicolae Iorga.

 

 

Emilian a fost fiul Polixeniei şi al lui Ion Bâldea, și s-a  născut în comuna Teleşti, în ziua de 31 octombrie 1893. Tatăl său fusese și el învăţător.

În 1916, când Ţara a intrat în Marele Război pentru reîntregirea neamului, tânărul s-a înrolat ca voluntar în Armata Română, încă din cea dintâi zi a mobilizării generale..

Va face parte din Regimentul 18 Infanterie Gorj, luptând la Buliga, în Pasul Vulcan, pe frontul din Hunedoara, pe dealul Bran şi pe Valea Streiului, în cele din urmă pe Muntele Pietrosu, unde este grav rănit.

A rămas cu un grad de invaliditate de 20% și a fost definitiv reformat în  data de 4 noiembrie 1917.

Pe 4 iunie 1918 este decorat cu Virtutea Militară, clasa a II-a, “pentru vitejia şi avântul de care a dat dovadă în luptele din Transilvania”, și a fost avansat la gradul de caporal.

Având în vedere că este invalid de război, statul îi acordă o pensie.

Când aude aşa ceva, Emilian trimite o scrisoare către autorităţi, prin care  refuza să primească pensia la care avea dreptul, motivând că statul este slăbit în urma războiului și motivând că are pamânt și pădure care să-i asigure existența.

Când  regimul comunist venit cu tancurile sovietice  a început reprimarea făptuitorilor României Mari, eroul Emilian I Bâldea a intrat şi el în atenția organelor aservite Moscovei, care l-au acuzat pentru convingerile sale politice și antisovietice.

 

 

„Domnule învăţător, vedeţi că ăştia vor să vă aresteze”…

 

 

Primea din ce în ce mai multe semnale de la consătenii săi. Ba chiar unii care aveau date precise i-au spus că a doua zi, nu mai târziu, îl vor încătuşa.

Avertizat de iminenta sa arestare, în noaptea de 25-26 mai 1947 își va scrie Testamentul de o excepțională valoare morală, care ar trebui să ne fie îndreptar nouă şi generaţiilor viitoare:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„M’am gândit la acest lucru în urmă pregătirilor ce simt că se fac că să fiu arestat din cauza credințelor și simțămintelor mele românesti, de către oameni care afișează pe la toate raspântiile că reprezintă democrația nouă.

Bănuind că din cauza suferințelor ce port în corpul meu de pe urma războiului din 1916-1918, n’aș putea să suport regimul la care aș fi supus acolo unde aș fi dus și din această cauza firul vieții mele s’ar întrerupe, m’am hotarât să las pe această cale câteva recomandări și dispoziţiuni soției mele și copiilor mei.

În primul rând le reamintesc să nu uite că sunt români și această recomandaţiune să treacă mai departe din tată în fiu atâta timp cât va dura neamul meu. Să nu uite că cinstea și omenia sunt podoabe cu care s’au mândrit înaintasii mei și la fel să ramâna și celor care vor veni după mine. Să fie iubitori ai bisericii și gliei strămoșești. Să fie întotdeauna îmbrăcaţi în haina modestiei.

Să lucreze în viața lor mai mult pentru binele public decât pentru al lor personal. Să fie oameni ai datoriei în orice direcție ar activa în viața lor pe care o doresc plină de fapte bune. Să nu considere puținul ce le ramâne de pe urma mea ca o încurajare la trândavie ci să fie sîrguinciosi și chibzuiți…

Tuturor, o caldă îmbrăţişare de soț și părinte în clipa când voi fi despărțit de viață, iar țării mele pe care am iubit-o și pentru care m-am jertfit îi urez viitor de aur”.

Pe 26 mai 1947, la poarta casei lui s-au înfiinţat slugile regimului roşu şi l-au luat cu ei, ducându-l la carceră.

Va urma un proces cu final dinainte pregătit, în care gorjeanul a continuat să facă ceea ce toată viaţa a crezut de cuviinţă: Să nu-şi plece fruntea şi să spună exact ce gândeşte.

La acuzele care i s-au adus, cum că nu iubeşte noul regim stalinist, s-a ridicat în picioare şi vocea, acum tunătoare, face ca sala, plină cu rânjete aduse special pentru a preamări minciuna, să tacă pe dată.

În fața completului de judecată și-a reafirmat convingerile patriotice declarând că:

„Dacă poporul rus vrea să aibă recunoștința poporului român, să ne dea Basarabia înapoi”.

După proces a fost condamnat și închis la închisoarea Văcărești, unde a avut șansa să reziste perioadei de detenție. După eliberare se întoarce în sat și s-a implicat din nou activ în viață comunității, pâna în ziua de 23 martie 1970 când a încetat din viață.

 

Fragment din cartea «Târgu Jiu odinioară – Crâmpeie de istorie şi parfum de epocă», de Ion Ţîrlea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

https://jienii.ro/2018/11/13/inaltator-testamentului-eroului-gorjean-emilian-baldea-cheia-vesniciei-nationale/

 

https://adevarul.ro/locale/targu-jiu/ 

http://anonimus.ro/2019/03/ramas-infirm-a-refuzat-pensia-speciala-de-invalid-de-razboi-motivand-ca-statul-a-iesit-slabit-din-razboi/

10/04/2019 Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

CINE A SCRIS MISTERIOSUL CODEX ROHONCZI?

 

 

 

 

 

 

De peste 100 de ani, un manuscris numit Codex Rohonczi, după localitatea unde a fost descoperit, caligrafiat într-o limbă necunoscută şi cu un alfabet straniu, de peste 150 de litere, polarizează atenţia specialiştilor în lingvistică şi istorie antică din Europa.

Considerat de către unii dintre cercetătatori drept un fals, de către alţii drept un document veridic, care se referă la poporul blak sau vlak, Codexul Rohonczi a constituit şi subiectul dezbaterilor din cadrul celui de al 11-lea Congres de Dacologie, desfăşurat la Alba Iulia în perioada 28-29 mai 2010.

Cine a scris misteriosul Codex Rohonczi?
TVR1, Emisiunea „Semne”

 

  Descarca Codex Rohonczi in format PDF
http://www.voci.ro/codexul-rohonczi-si-tacerea-academica/

25/06/2014 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

VIDEO SI AUDIO: „PARINTEASCA DIMANDARI”- IMNUL DIN SUFLETUL AROMANILOR.

 

„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani.

 Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect.

 Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) aromanesc.

 

DIMANDAREA PARINTEASCA RECITATA DE REGRETATUL ACTOR AROMAN TOMA CARAGIU

Poetul Belimace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricand.

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare                                 Parinteasca blestemare (mustrare)
Na sprigiura cu foc mare                               Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata,                          Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armani di eta toata.                                Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta                            De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta:                          Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “                       Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa.                              Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui                                    Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului,                                Arza-l-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc,                                     Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc.                                Frige-i-s-ar limba in focu’

El an vatra-li parinteasca                              El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca;                        De copii(familie) sa nu se fericeasca ;
Di fumeli curuni s-nu base                             De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase.                              Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma                                Care fuge de a lui muma
si di parintesca-li numa,                                 si de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului                              Fugi- i-ar dorul Domnului
si dulteamea-a somnului!”                             si dulceata somnului!”

 

Drept scurta informatie voi spune ca neamul romanesc exista in doua variante- Dacoromani (Basarabia, Romania si romanii din jurul granitei Romaniei), si ramura Aromana (Croatia,Serbia,Bulgaria,Macedonia,Albania si Grecia), cu care Romania are sau nu a avut vreodata granite. Aceasta ramura, sange din sangele nostru a fost izolata de noi prin invazia bulgarilor si slavilor in Evul Mediu timpuriu.

Aromanii au avut de-a lungul veacurilor formatiuni statale proprii, cum ar fi Vlahia Mare, Vlahia Mica, imparatia lui Ionita si Asan (taratele romano-bulgare) si nu in ultimul rand Principatul de Pind, desfiintat de Grecia in 1948. Practic poti intalni aromani in toata peninsula, de la Constanta si Tulcea, pana la Salonic in Grecia si Corce in Albania, de la muntele Magiore in Croatia pana la Pestera si muntii Rodopi in Bulgaria. Ocupatia aromanilor iarasi o gasim diversa- pastori de turme de oi si capre, cu mentalitate nomada, vara se aflau la munte, iarna coborau la campie sau la malul marilor Marmara sau Adriatica etc.

Cu alte cuvinte faceau transhumanta ca si fratii lor, pastorii din tarile Romane, doar ca pe un areal mult mai larg, strabatand chiar tari intregi, caci pe atunci era un singur stapan- Imperiul Otoman. Castigau din oierit si cresterea altor animale.

Altii erau buni comercianti, postavari, pielari, bijutieri, caravanari (duceau marfuri cu caravanele cu catari), fabricanti de arme. Mai era inca o categorie, aromanii carturari- arhitecti, bancheri, ministri, poeti etc. Au avut si orase, de care putini dintre noi au auzit.

 Voi numi doar doua-Moscopole (Voscopoje) in Albania, si Gramosta in Grecia. Ambele au fost distruse brutal de Ali Pasa Tebelin de Albania. Distrugerea acestor orase este cantata cu multa durere in cantecele aromanesti pline de jale.

 O caracteristica importanta a istoriei romanilor din sudul peninsulei este trecutul lor furtunos, plin de migratie. Emigratia aromana a cuprins orase ca Venetia, Viena, Sofia, Bucuresti, Atena, SUA, Australia si Constantinopole. in majoritatea cazurilor au fugit din cauza dusmanilor, pericolului de asimilare, sau din sete de profit.

Drept dovada ca aromanii au fost si raman tributari istoriei mi-o demonstreaza mie personal faptul, ca multi dintre prietenii mei aromani au rude in diferite tari. Peste noapte, in urma unor tratate de pace si destramarii Imperiului Otoman, aromanii s-au trezit cu rude despartite de sarma ghimpata in diferite tari noi aparute, la care deasemenea putem adauga mai recent si destramarea regimului comunist iugoslav.

Au mai fost si tradati  pe vremea Anei Pauker in 1948,cand s-au inchis scolile romanesti din Balcani, deschise cu atata truda de Cuza Voda si Carol I,cu acordul regimului comunist inscaunat in Romania de tancurile sovietice.

Pricina era ca chipurile ei (aromanii), formati in aceste scoli ar atenta la securitatea asa zisului stat socialist roman.

 Urmarile catastrofale ce au urmat au fost ca nici pana acum Aromanii nu au scoli in Grecia, Bulgaria, Albania sau Serbia.

 Nici pana astazi ei nu sant recunoscuti drept minoritate nationala in aceste tari. Exceptie face doar Republica Macedonia. in constitutia Republicii Macedonia fiind inscrisa „Minoritatea Aromana”.

Romanii macedoneni au scoli si emisiuni radio, dar si aici cu taraita.

 In final as mentiona un lucru important, in fata pericolului asimilarii sau pierderii de avere, la aromani dintotdeauna exista si exista un obicei strict- ficiorul arman se insoara doar cu o fata de origine aromana.

Cateva personalitati marcante de origine Aromana (macedoromana):

 Nicolae Milescu-Spataru-carturar moldovean, se crede ca ar avea obarsie aromaneasca, Emanuil Gojdu-filantrop, a finantat invatamantul romanesc din Ungaria, Lucian Blaga-poet roman, este aroman dupa tata, actorul roman Toma Caragiu, ministrul culturii Ion Caramitru, lingvista Matilda Caragiu-Marioteanu, Ianis Coletis-general grec, impresarul clubului „Steaua”-Gigi Becali, si nu in ultimul rand marele fotbalist roman Gheorghe Hagi, supranumit „Maradona Carpatilor”.Lista e mult mai lunga…

 De origine aromana e si Maica Tereza din Albania, pe  numele ei adevarat Agnesa Gongea Boiangiu.

Costache Andrusceac
membru al Miscarii Unioniste din Republica Moldova.

01/09/2011 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

%d blogeri au apreciat: