Zece ”previziuni umile” pentru 2023, făcute obraznic pe TWITTER de fostul președinte și prim-ministru rus, Dmitri Medvedev

Medvedev face pe Twitter zece ”previziuni umile” pe 2023 şi le transmite ”urări de sezon anglosaxonilor şi purceluşilor lor fericiţi care guiţă!”. România şi Războiul rus din Ucraina nu apar în aceste ipoteze halucinante.
Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, face zece ”previziuni” pe 2023, ”în Ajunul Anului Nou” pe care le prezintă, într-un mesaj postat pe pagina sa de Twitter luni seara, drept ”umile”, în comparaţia cu ”ipotezele futuriste” ale altora, care ”parcă rivalizează să le evidenţieze pe cele mai sălbatice şi cele mai absurde”.
De asemenea, el îşi prezintă aceste ”previziuni” în opt mesaje postate pe Twitter, transmite News.ro., preluat de https://timpul.md.
”1. Preţul petrolului va creşte la 150 de dolari (barilul), iar preţul gazelor (naturale) va depăşi 5.000 de dolari pe metrul cub.
2. Regatul Unit va reintra în Uniunea Europeană (UE).
3. UE se va prăbuşi după întoarcerea Regatului Unit, euro va ieşi din uz (şi va deveni) fosta monedă a UE.
4. Polonia şi Ungaria vor ocupa regiuni în vestul fostei Ucraine actuale.
5. Al Patrulea Reich va fi creat, cuprinzând teritoriul Germaniei şi sateliţilor săi, adică Polonia, ţările baltice, Cehia, Slovacia, Republica Kievşi alţi proscrişi.
6. Războiul va izbucni între Franţa şi al Patrulea Reich. Europa va fi împărţită, Polonia va fi reîmpărţită în (acest) proces.
7. Irlanda de Nord se va despărţi de Regatul Unit şi va intra în Republica Irlanda.
8. Războiul Civil va izbucni în Statele Unite, California şi Texasul devenind ca rezultat state independente. Texasul şi Mexicul vor forma un stat aliat. Elon Musk va câştiga alegerile prezidenţiale într-un număr de state care, după sfârşitul noului Război Civil, vor fi date GOP.
9. Toate cele mai mari pieţe bursiere şi financiare vor părăsi Statele Unite şi se vor muta în Asia.
10. Sistemul de management monetar de la Bretton Woods se va prăbuşi şi va conduce la prăbuşirea FMI şi Băncii Mondiale (BM). Euro şi dolarul vor înceta să mai circule ca monede globale de rezervă. În schimb vor fi foloste activ monedele fiduciare digitale”.
Fostul şef de stat îşi încheie aceste ”previziuni” făcându-le ”urări de sezon anglosaxonilor şi purceluşilor lor fericiţi care guiţă!”.
Medvedev nu menţionează România în aceste ipoteze halucinante, în pofida atacului aproape tuturor est-europenilor și nici războiul Rusiei din Ucraina nu apare în aceste ”previziuni”.
”Epic thread!!”, i-a replicat Musk într-un prim mesaj, după care a revenit și a scris un nou mesaj la postarea sa inițială:
„Acestea sunt cu siguranță cele mai absurde predicții pe care le-am auzit, arătând și o lipsă incredibilă de conștientizare a progresului făcut în inteligența artificială și energia sustenabilă”.
Ministrul Finanţelor Anton Siluanov: ”Rusia are nevoie de resurse financiare uriașe pentru operațiunea militară din Ucraina”

Rusia are nevoie de resurse financiare uriaşe pentru operaţiunea sa militară din Ucraina – a declarat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, care a precizat că Rusia a alocat stimulente în valoare de 8.000 de miliarde de ruble (120 de miliarde de dolari) pentru susţinerea economiei. Rusia a trimis zeci de mii de militari în Ucraina începând cu 24 februarie, fapt care a determinat Occidentul să impună sancţiuni care au alimentat inflaţia la aproape 18% şi au dus Rusia în pragul recesiunii.
„Bani, resurse uriaşe sunt necesare pentru operaţiunea specială” – a spus Anton Siluanov într-un discurs ţinut la Facultatea de Finanţe a Universităţii din Moscova.
Siluanov a declarat că Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat săptămâna aceasta o majorare de 10% a pensiilor şi salariului minim, în ideea de a-i proteja pe ruşi de inflaţie, dar a dezminţit că aceste probleme economice au legătură cu ceea ce Rusia numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina.
Aceste măsuri vor costa bugetul federal rus aproximativ 600 de miliarde de ruble în acest an şi aproximativ 1.000 de ruble în 2023 , scrie https://www.usnews.com, reluat de https://www.veridica.ro/stiri.
Restricţiile pentru investitorii străini
Vineri, ministrul Finanţelor şi-a exprimat sprjinul faţă de restricţiile impuse asupra mişcărilor de capital şi îngheţarea activelor pentru investitorii străini din ţările „ostile”, pe care autorităţile de la Moscova le-au impus ca răspuns la sancţiunile occidentale.
„Vom păstra investiţiile care au fost făcute de străinii din ţările ostile în Rusia, la fel cum ei vor păstra aurul şi rezervele noastre valutare” – a spus Siluanov, referindu-se la decizia statelor occidentale de a îngheţa aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele internaţionale ale Rusiei.
Siluanov a apreciat că restricţiile asupra mişcărilor de capital pentru investitorii străini ar putea rămâne în vigoare până când fie restricţiile vor fi ridicate fie rezervele Rusiei vor fi deblocate.
În 2021 au fost persecutați pentru credința în Hristos 360 de milioane de creștini

La nivel mondial, tendințele de persecuție și oprimare a creștinismului au crescut în anul 2021, arată statisticile publicate de Organizația Open Doors, comentate de basilica.ro. Conform acestora, aproximativ 360 de milioane de creștini suferă un grad mare de persecuție și discriminare în întreaga lume.
În perspectiva acestor cifre, unul din șapte creștini, la nivel mondial, este victima persecuției și discriminării pentru credința în Hristos. Mai specific, unul din șase creștini în Africa, doi din cinci în Asia și unul din doisprezece in America Latină.
Este pentru al doilea an consecutiv în care fiecare țară aflată pe lista de urmărire a fost clasificată ca având un grad „foarte crescut” sau „extrem” de persecuție.
În 2021, primele trei țări în care creștinii suferă cele mai aspre condiții au fost: Afganistanul, Coreea de Nord și Somalia.
Cauzele sunt multiple și greu de izolat într-o singură categorie. Există o legătură strânsă între sursa persecuțiilor și statutul religios adoptat de regiunea sau țara respectivă.
În cifre, statisticile arată că aproximativ 5898 de creștini au fost uciși, 5110 de biserici au fost atacate, 6175 au fost lipsiți de libertate și 3829 de creștini au fost răpiți.
La nivel global, comparativ cu anul precedent, numărul creștinilor persecutați a crescut în 2021 cu aproximativ 20 de milioane.
Datele folosite pentru întocmirea raportului au fost colectate în perioada 1 octombrie 2020 – 30 septembrie 2021.
Indexul Open Doors analizează în alcătuirea statisticilor mai multe criterii:
• Viața privată: dacă creștinul are sau nu voie să dețină obiecte religioase.
• Viața de familie: dacă creștinilor le este permis sau nu să-și exprime credința în familie, să sărbătorească evenimente religioase.
• Viața în comunitate: dacă pot să trăiască fără să fie lezați sau discriminați în comunitățile locale.
• Viața națională: dacă forma de guvernământ permite creștinilor să-și exprime credința.
• Viața Bisericii: dacă creștinii au voie să participe împreună la slujbe și dacă au voie să construiască biserici.
• Violența: dacă creștinii sunt victime ale violenței comunitare.
Organizația „Open Doors” este o rețea mondială de ONG-uri creștine non-profit, care urmărește situația creștinilor la nivel mondial.