CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

CUM SE RAPORTEAZA UN MINORITAR LA POPORUL ROMAN

Varujan Vosganian

foto: comunicatemedia.ro

 

 

VARUJAN VOSGANIAN: “Nefiind marcaţi de nostalgii imperiale, ca ungurii din Transilvania sau ca ruşii din Moldova, armenii s-au identificat cu istoria românilor într-un mod exemplar. Nu veţi găsi, în istoria modernă a românilor, niciun eveniment important în care să nu dai de numele unui armean, începând cu Ioan Vodă cel Cumplit”.

Recent, în cadrul unui dialog despre „Cartea şoaptelor”, am reluat vechea temă a dublei identităţi, întrebându-l pe Varujan Vosganian cum se raportează minoritatea armenească la poporul român.

Răspunsul pe care mi l-a dat a fost clar, curat şi de o exemplară onestitate:

„Iată cum privesc armenii spaţiul cultural şi geografic românesc. În momentele grele ale armenilor, ei au găsit aici un adăpost generos. Şi armenii care au emigrat după căderea regatului Bagratizilor (în secolul XI), venind prin nordul Mării Negre şi drumul Liovului, până în nordul Moldovei, şi armenii care au scăpat din masacre, şi care, apatrizi fiind, au fost primiţi în portul Constanţa – România fiind fost prima ţară care i-a primit pe apatrizii armeni – , şi în 1991 când România a fost prima ţară din spaţiul ex-sovietic care a recunoscut Armenia independentă. Aşadar, pentru noi, România a fost un adăpost. Nefiind marcaţi de nostalgii imperiale, ca ruşii din Moldova sau ca ungurii din Transilvania, armenii s-au identificat cu istoria românilor într-un mod exemplar.

Nu veţi găsi, în istoria modernă a românilor, niciun eveniment important în care să nu dai de numele unui armean, începând cu Ioan Vodă cel Cumplit, voievodul martir care îşi spunea rugăciunile în armeneşte, dar a murit în luptă la Roşcani, pentru Moldova. La 1843, Frăţia îi avea în frunte pe Nicolae Bălcescu, pe Mitiţă Filipescu şi pe armeanul Iacob Melik, în casa căruia se ţineau întâlnirile. Au existat armeni în Divanele ad-hoc.

Cel care a primit sabia din mâna lui Osman Paşa, la Plevna, în Războiul de Independenţă a fost colonelul Cerchez, care era de origine armeană. Prima legislaţie a muncii din România a fost făcută de armeanul Grigore Trancu-Iaşi. Au existat armeni care, chiar dacă nu s-au născut în România, au murit apărând pământul românesc. Au fost personalităţi care au făcut şcoală românească: Gheorghe Asachi, unul din marii făuritori de şcoală naţională, Iacob Iacobovici, mare chirurg şi fondator al Facultăţii de medicină din Cluj, Vasile Conta, pionier al şcolii româneşti de filosofie… Aşadar, între a fi armean şi a fi român nu există niciun fel de incompatibilitate. Şi pot spune liniştit, ca Steinhardt, că poţi fi sută la sută armean şi mie la sută român… Am fost şi eu pus, la un moment dat, în situaţia, nu de a opta, ci de a cântări între două componente ale identităţii…

În 1991, când am vizitat Armenia independentă, Levon Ter-Petrosian, preşedintele de atunci, mi-a propus să fiu ambasadorul neoficial al Armeniei pentru spaţiul Europei de Est. Mai erau Charles Aznavour pentru zona de Vest şi Akam Mestrobian pentru zona Europei Centrale… I-am spus lui Levon Ter-Petrosian aşa: <Eu în România sunt armean şi reprezint comunitatea armeană în Parlament. Dar în afara României eu reprezint România>. E ca la fotbal: nu poţi să reprezinţi două echipe naţionale în acelaşi timp”.

Autor: Miron Manega

Sursa: certitudinea.ro

 

10/12/2012 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Nori negri pentru pacea lumii. Rusia se pregăteşte pentru o lovitură militară americano-israeliană împotriva Iranului

Rusia a întreprins pregătiri intense în ultimele câteva luni, pentru o posibilă lovitură militară data de  Israel şi Statele Unite asupra Iranului.

Potrivit unor rapoarte recente, Statul Major General rus se aşteaptă la un război împotriva Iranului în această vară, cu repercusiuni enorme nu numai pentru Orientul Mijlociu, dar şi in Caucaz.

Trupele ruse din Caucaz au fost modernizate din punct de vedere tehnic, şi o divizie de rachete situata la  Marea Caspică a fost plasata în pregătire. Cele crucişătoare cu rachete ale Flotei Mării Caspice sunt în prezent ancorate în largul coastei  Daghestanului. Baza militară rusă din  Caucazul de Sud, situat în Armenia, este de asemenea, în stare de alertă pentru o intervenţie militară.

 În toamna anului trecut, Rusia a trimis  portavionul  Kuznetsov la portul sirian Tartous, în urma escaladarii conflictului din Siria. Expertii cred ca Rusia va sprijini Teheranul , în caz de război, cel puţin la nivel militar-tehnic.

Într-un comentariu, în aprilie, generalul Leonid Ivashov, presedinte al Academiei de Ştiinţe geopolitice, a scris că „un război împotriva Iranului ar fi un război împotriva Rusiei” şi a cerut o „alianţă politico-diplomatica”, cu China şi India. Operaţiunile au fost efectuate pe întreg Orientul Mijlociu, în scopul de a destabiliza regiunea. Războiul  împotriva Iranului,a scris Ivashov  ar putea „ajunge la graniţele noastre , ar destabiliza situaţia din Caucazul de Nord şi ar  slăbi  poziţia noastră în regiunea Mării Caspice.”

O preocupare centrală pentru Moscova o reprezinta consecinţele pentru Caucazul de Sud, în cazul unui război împotriva Iranului.

Armenia este singurul aliat al Kremlinului în regiune, şi are legături economice strânse cu Iranul, în timp ce ţările vecine, Georgia şi Azerbaidjan  menţin legăturile militare şi economice cu Statele Unite şi Israelul.

 Kremlinului  se teme ca  Azerbaidjanul ar putea participa la o alianţă militară alături de Israel şi Statele Unite ale Americii împotriva Iranului. Vecinatatea

 Azerbaidjanului cu  Iran, Rusia, Armenia şi Marea Caspică, şi  faptul ca începând cu mijlocul anilor 1990, a fost un aliat important militar şi economic al Statelor Unite în Caucazul de Sud si permisiunea data pentru  baze militare americane sunt un motiv de ingrijorare pentru rusi.

Relaţiile dintre Iran şi Azerbaidjan sunt deja foarte tensionate. Teheranul a acuzat în mod repetat Baku ca participa la atacuri teroriste şi acte de sabotaj impotriva sa, cel mai probabil în colaborare cu agenţiile de informaţii israeliene şi americane.

 În ultimii ani, Azerbaidjanul a dublat cheltuielile sale militare, iar în februarie finalizat un acord cu Israelul, pentru cumpararea de arme în valoare de 1.6 miliarde dolari SUA, care implică si furnizarea de avioane şi sisteme de apărare anti-rachetă.

Citând surse de rang înalt din administraţia Obama, Mark Perry a declarat revistei americane Foreign Policy la sfârşitul lunii martie, că Baku a  permis accesul la baze aeriene Israel, cele mai multe la graniţa de nord a Iranului, care ar putea fi folosite  pentru un atac aerian  asupra  Teheranului. Revista citează un oficial guvernamental care spune, ca „israelienii au cumparat un aeroport şi acest aeroport este in  Azerbaidjan.”

Perry a avertizat  ca „strategii militari trebuie să ia acum în considerare un scenariu de război, care include nu numai Golful Persic, dar şi  Caucazul . „

Guvernul de  la  Baku  a negat imediat raportul, dar editorul ziarului azer Neue Zeit , Shakir Gablikogly, a avertizat că Azerbaidjanul  ar putea fi atras într-un război împotriva Iranului.

Chiar dacă Azerbaidjanul  nu ar trebui să se dovedeasca faptul ca este punctul de plecare pentru un atac israelian asupra Iranului, există pericolul ca razboiul sa  duca la o escaladare militară a conflictelor teritoriale, cum ar fi disputa dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru enclava armeana  Nagorno-Karabah.

Regiunea a fost independenta de la sfârşitul războiului civil din 1994, dar guvernul de la Baku, Statele Unite şi Consiliului European insista sa o considere ca făcând parte din Azerbaidjan.

 Au existat  repetate conflicte de frontieră între Armenia şi Azerbaidjan, în ultimii doi ani şi comentatorii au avertizat că disputa ar putea degenera într-un război care poate implica Rusia, Statele Unite şi Iranul.

Într-un interviu recent dat  ziarului  rus  Komsomolskaia Pravda , expertul  militar Mihail Barabanov a spus că conflictele din regiune,ar putea duce la intervenţia militară a  Rusiei.

Orice intervenţie în regiune a Statelor Unite sau a unei alte  puteri NATO, ar aduce cu ea „riscul inevitabil de utilizare a armelor nucleare.” Rusia are al doilea cel mai mare din lume arsenal nuclear,  după SUA.

Având în vedere importanţa sa geostrategică, Eurasia a devenit epicentrul rivalităţii  politice şi economice şi un potential camp de conflicte militare între SUA şi Rusia, cin urma prăbuşirii Uniunii Sovietice.

 Azerbaidjan, Georgia şi Armenia formeze o punte de legătură între Asia Centrală şi Marea Caspică,bogate în resurse, pe de o parte, şi Europa şi Marea Neagră, pe de altă parte.

SUA a încercat să câştige influenţă în regiune, prin intermediul alianţelor economice începând cu 1990. În 1998, viitorul vice-presedinte american Richard Cheney, a declarat, „Eu nu pot aminti un moment în care  regiune atât mare ca Marea Caspica sa fi câştigat astfel de importanţă strategică .”

În cartea sa „Marea tablă de şah „(1998), Zbigniew Brzezinski, fostul consilier de securitate naţională al preşedintelui SUA Jimmy Carter, a scris: „O putere care domina Eurasia va controla două treimi din regiunile cele mai avansate economic şi productive ale lumii. În Eurasia, există aproximativ trei sferturi din resursele energetice cunoscute în lume. „

Importanţa centrală a regiunii consta si in  rolul său ca o zonă de tranzit pentru livrările de energie către Europa din Asia, care ocoleşte Rusia. Prin sprijinirea proiectelor alternative de conducte, Washingtonul  a căutat să slăbească sistemul de livrare de hidrocarburi  ruseşti către Europa, care depinde în mare măsură de petrolul şi gazul rusesc.

Până în prezent, Georgia este tara-cheie pentru tranzitul de gaze şi petrol şi a fost în centrul  conflictelor din regiune.

„Revoluţia trandafirilor” din 2003 din Georgia, a fost instigata  de la Washington pentru a-l  împinge pe Mihail Saakaşvili la putere , în scopul de a proteja interesele economice şi strategice  americane  din regiune.

Aceasta a condus la o intensificare a tensiunilor cu Moscova pentru supremaţie geostrategică. Războiul dintre Georgia şi Rusia în vara anului 2008 a reprezentat o continuare a rivalitati  dintre cele două ţări, cu potentialul de a se extinde într-un război ruso-american.

Relaţiile dintre Rusia şi Georgia rămân foarte tensionate. Influenţa SUA în Caucaz şi Asia Centrală a scăzut în mod semnificativ în ultimii ani.

În plus faţă de Rusia, China a devenit o forţă majoră în domeniu, dupa stabilirea de relaţii economice  şi militare semnificative cu statele din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstanul.

Deşi Rusia şi China rămân rivali, au incheiat  totusi  o alianţă strategică în competiţia lor cu Statele Unite ale Americii. Pentru Statele Unite, războiul împotriva Iranului reprezintă o nouă etapă în confruntarea tot mai mare, cu China şi Rusia, pentru controlul resurselor energetice din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu.

 Sursa: http://www.wsws.org/articles/2012/apr2012/russ-a28.shtml

 Clara Weiss
28 aprilie 2012

02/05/2012 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ARMENIA SI GEORGIA AU INCEPUT NEGOCIERILE DE ASOCIERE LA UNIUNEA EUROPEANA.

UE si Armenia au inceput negocierile pentru un Acord de asociere, in vederea consolidarii legaturilor politice si economice dintre cele doua parti, informeaza Sofia News Agency.

A wonderful map of Armenia.

Harta Armeniei

Negociatorul UE cu Armenia a descris acest proces ca fiind unul  indreptat “catre integrarea economica” a Armeniei in UE si a vorbit despre “un pas istoric si foarte ambitios ,ce va face Armenia mai atractiva pentru investitorii europeni”.

 Viceministrul armean de externe, Karin Kazinian, a spus ca, in pofida faptului ca discutiile vor dura, tara sa asteapta finalizarea lor cu succes.

Fișier:GeorgiaHarta.png
Harta Georgiei

Saptamana trecuta, Georgia a inceput si ea discutiile cu UE, avand ca obiectiv tot Acordul de asociere. Urmatoarea tara cu care UE va incepe negocierile de aderare si cu Azerbaidjan, singura tara ramasa pe lista celora mentionate anterior de reprezentantii UE. Astfel de negocieri au loc deja cu Ucraina si Republica Moldova.

 

Autor:Razvan Iorga

Sursa:Karadeniz press

19/07/2010 Posted by | PRESA INTERNATIONALA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: