Legea Lend Lease sau cum americanii au salvat de la dispariție Rusia sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

Legea Lend-Lease a fost un program de pus în aplicare de către Statele Unite în timpul al doilea război mondial și a constat în livrarea masivă de materiale de război către URSS și alte țări prietene.

Legea a însemnat o măsură prin care se punea efectiv capăt neutralității Statelor Unite care data din anii 1930.

Legea Lend Lease privind împrumuturile, votată de Congresul american în data de 11 martie 1941 și l-a autorizat începând cu luna octombrie a aceluiași an pe președintele Statelor Unite să „vândă, să transfere posesia, să schimbe, să emită contracte de închiriere, să împrumute sau să dispună în orice alt mod orice obiect de apărare” către Uniunea Sovietică .

Sprijinul logistic american pentru Uniunea Sovietică atacată de o coaliție condusă de Germania nazistă a constat în milioane de tone de materiale de război, scrie publicația https://timpul.md.

În baza acestei legi, s-au trimis Uniunii Sovietice mari cantități de arme și muniții.

Jeepuri	51.503
Camioane	375,883
Motociclete	35 170
Tractoare	8.071

Piese de artilerie	8,218
Mitraliere	131 633
Explozivi	345.735 tone

Forțele aeriene sovietice au primit 18.700 de avioane, care reprezentau aproximativ 30% din producția de război sovietică. De asemenea aproximativ 7.000 din tancurile cu care a luptat armata sovietică proveneau din America.

Se mai știe și că cca.30-40% din numărul tancurilor medii și grele cu care Armata Roșie a luptat în bătălia Moscovei în decembrie 1941 au fost furnizate din America în baza contractului LeandLease.

Practic 92,7% din necesarul căilor ferate sovietice din timpul războiului, respectiv 1.911 locomotive și 11.225 vagoane proveneau din America.

În plus, americanii au mai oferit un sprijin logistic constând în de sute de mii de camioane. În 1945, se ajunsese ca aproape ⅓ din camioanele din dotarea Armatei Roșii să fie fabricate în Statele Unite. 

Au fost livrate în total 4 milioane de tone de material de război, inclusiv alimente și rechizite medicale, 5 milioane de tone de alimente, 55.000 tone de bumbac, 49.200 tone de lână, 12.300 tone de curele, 46.126 tone de fire de cusut, fibre de tricotat și lână și nasturi, 14, 5 milioane de pantofi și cizme din piele și 2,6 milioane tone oțel, 261.109 tone aluminiu, 781.663 tone metale neferoase (magneziu, nichel, zinc  etc.).

 Armata rusă în București într-un transportator oferit de Marea Britanie

De zeci de ani propaganda sovietică, apoi rusă, a întipărit bine în mentalul colectiv rus ideea conform căreia în al doilea război mondial țara lor a jucat cel mai important rol în înfrângerea Germaniei.

Fiecare 9 mai este serbat la Moscova prin festivități și parade militare, dar puțin, sau deloc se mai vorbește astăzi de substantialul ajutor economic primit din partea SUA. Este rezultatul zecilor de ani de război rece.

Până la urmă este normal ca rușilor să le fie greu să recunoască că, fără ajutor american (dușmanul lor declarat, în perioada postbelică), poate nu ar fi putut să-i oprească pe germani.

Harta ajutorului acordat de SUA in cel de-al doilea razboi mondial

Cum este prezentat al doilea război mondial în istoriografia rusă

Al doilea război mondial este cunoscut în Rusia sub denumirea de Marele Război pentru Apărarea Patriei. Deși este un lucru bun ca un popor să-și aminteasca trecutul, și chiar să-l glorifice, în cazul de față avem de-a face cu o mistificare dusă la extrem a faptelor.

În primul rând,trebuie știut că URSS a intrat în cel de-al doilea război mondial ca aliat al Germaniei naziste, cu care avea un Pact de Neagresiune, semnat în 1939 la Moscova.

La două săptămâni după invadarea Poloniei de către germani, la 1 septembrie 1939, sovieticii au atacat și ei dinspre răsărit frontiera poloneză.

Ciudat mod de a intra într-un război denumit ulterior Marele Război pentru Apărarea Patriei!

Odată cu începerea operațiunii Barbarossa, la 22 iunie 1941, când germanii au trecut frontiera sovietică alături de aliații lor, s-a putut vorbi într-adevăr de un război de apărare.

Vom încerca să descriem contextul în care se găsea, militar vorbind, URSS-ul în acel moment.

Trebuie spus că Armata Roșie nu era, nici pe departe pregătită pentru un război de amploare. În primul rând, calitatea corpului ofițerilor era una slabă, în urmă marii epurări pe care Stalin o făcuse începând cu 1937 în rândurile lor.

Astfel, după unele surse, aproximativ 70% din totalul ofițerilor superiori ai armatei sovietice fuseseră executați din ordinul lui Stalin, sau în cel mai bun caz îndepărtați, fiind înlocuiți cu cadre inferioare, ca grad și pregătire.

În același timp, logistic vorbind, organizarea apărării era un coșmar, trupele de la granița vestică fiind foarte greu de aprovizionat, Rusia fiind, în acel moment aproape o țară fără drumuri.

În același timp, istoricii au observat, pe bună dreptate, faptul că frontiera apuseană era apărată de o perdea subțire de trupe, marile unități fiind ținute în rezervă, la distanțe considerabile, totul la ordinul lui Stalin, care nu dorea să dea nici un motiv de război Germaniei.

De altfel, acesta era conștient de faptul că Rusia nu era pregătită de război, recenta aventură militară dezastruoasă a rușilor când au atacat Finlanda în 1939, fiind vie în memoria dictatorului sovietic.

Din punct de vedere al tehnicii de lupta și al echipamentului utilizat, Rusia era din nou în suferință. Unitățile de blindate erau echipate, în marea majoritate, cu tancurile ușoare Bt-5, Bt-7 sau T-26 care nu reprezentau o amenințare serioasă pentru Panzerele germane.

Așa se face că în primele luni ale operațiunii Barbarossa trupele germane au înaintat adânc pe teritoriul rusesc, pierderile Armatei Roșii, în oameni și materiale, fiind colosale.

Lend Lease sau ajutorul venit la timpul potrivit

La începutul lunii martie 1941, președintele american Theodore Roosvelt semnează Lend Lease, legea prin care SUA acordă ajutor economic Marii Britanii și Chinei. Ulterior, efectele acestui act se vor întinde și asupra URSS, spre sfârșitul aceluiași an. Această lege venea în urma doctrinei de nonintervenție, pe care SUA o adoptase în perioada interbelică.

Țara care a beneficiat cel mai mult de ajutor economic a fost Marea Britanie, URSS fiind a treia pe lista consistenței sumelor primite, cu un total de aproape 11 milioane de dolari, la acea vreme.

Pentru Rusia, ajutorul a fost unul esențial, mai ales în ceea ce înseamnă logistica. Astfel, peste 90% din căile ferate costruite de sovietici în anii celui de-al doilea război mondial au fost făcute cu sprijin american.

Totodată, un număr imens de vehicule, articole de îmbrăcăminte, rații de mâncare, echipamente telefonice au fost furnizate de către americani URSS-ului.

Importanța ajutorului dat de americani rușilor poate fi sesizată și din faptul că însuși Iosif Stalin va recunoaște, în mod deschis, în 1943, în cadrul conferinței de la Teheran semnificația sa.

De asemenea, mulți istorici afirmă cu tărie că fără acest sprijin american, colosul sovietic s-ar fi prăbușit în perioada critică de la începutul operațiunii Barbarossa.

Nu trebuie uitat faptul că trupele germane ajunseseră, în decembrie 1941, la periferia Moscovei. Este un lucru deja cunoscut că dacă operațiunea Typhoon, care avea ca obiectiv ocuparea capitalei sovietice, ar fi fost un succes, sunt șanse ca pentru Armata Roșie lovitura să se fi dovedit fatală. Numai o infuzie puternică de trupe proapete, bine echipate pentru condițiile de iarnă au făcut ca acest lucru să nu se întâmple.

Practic, oprirea germanilor la periferia Moscovei în iarna anului 1941 a fost un moment crucial, de o importantă similară cu bătălia de la Stalingrad, dar mult înaintea acesteia, cronologic vorbind.

Camioanele Studebaker, au avut un rol important pentru sporirea mobilității trupelor Armatei Roșii, îndeosebi în partea finală a războiului/ Foto de arhivă

Principalul avantaj pe care Armata Roșie îl avea era imensul rezervor uman. Din păcate, ca și astăzi de altfel, nici atunci conducătorii ruși ai vremii nu puneau preț pe viața umană, în acest mod putându-se explica imensele pierderi suferite.

Edificatoare pentru ilustrarea acestei stări de lucruri este afirmația generalului român Sănătescu, la acea vreme comandant al Corpului 4 Armata Român, pe frontul de est: „ Rușii luptă cu oameni, nu cu echipament sau materiale!”.

Odată cu finalul celui de-al doilea război mondial, propaganda sovietică a început, în cel mai clasic stil propriu, o campanie de minimalizare a importanței ajutorului economic acordat de SUA dar NU a putut merge până la negarea lui completă, pentru că faptele erau totuși clare.

Pe de altă parte, cifrele din arhive au fost modificate, nu în sensul scăderii ajutorului american, ci al producției sovietice din acei ani. Practic, se dorea abordarea unui discurs care să nu nege faptr1ul că americanii au ajutat, dar, în comparație cu „miraculoasa mobilizare a muncitorului sovietic, care și-a triplat producția”, sprijinul economic primit să fie unul insignifiant.

Deși rușii au încercat să susțină că ar fi rezistat singuri împotriva naziștilor, unii lideri sovietici au avut momente de sinceritate, scrie și The Drive.

De exemplu, în memoriile sale, Hrușciov a scris că în timpul conversațiilor informale, Stalin a recunoscut „că dacă Statele Unite nu ne-ar fi ajutat, nu am fi câștigat acest război: față în față cu Germania nazistă, nu i-am fi rezistat”.

Foto: Președinții americani Roosevelt (1941) și Biden (2002) semnând legea Lend Lease

Pe 9 mai 2022, președintele american Joe Biden a semnat legea Lend-Lease privind împrumutul și închirierea echipamentelor militare, după ce, legislativul american a adoptat în aprilie  „Legea de împrumut-închiriere pentru apărarea democrației din Ucraina din 2022”.

Trebuie spus că programul nu este dedicat doar Ucrainei și va ajuta pe cei afectați de invazia Rusiei, precum Polonia și alte țări din Europa de Est, scrie și Agenția de știri Reuters.

Este o revigorare a politicii de împrumut-închiriere, adoptată în martie 1941, care a ajutat la înfrângerea Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, arată Washington Post.

Noul program LaendLease permite Statelor Unite să-și aprovizioneze aliații mai rapid, președintele SUA având dreptul să decidă asupra unor livrări de arme fără a mai obține aprobarea celor două Camere, scrie https://www.radiodcnews.ro.

 Pentru Occident, URSS nu a fost niciodată o țară prietenă. Alianța cu Moscova a fost o măsură forțată de împrejurări, pentru a învinge ”un rău mai mare”, adică pe Hitler.

Noile sancțiuni severe luate împotriva Rusiei lui Putin și programul american Lend-Lease, ne demonstrează că ”răul cel mare”a devenit acum această țară, moștenitoarea fostei URSS.

Referințe:

-Lauren Monsen, America sent gear to the USSR to help win World War II – ShareAmerica, 2020.

– David Glantz, Soviet Military Deception in the Second World War, 1989

– Jurnalul generalului Sanatescu, 1993

– Lend-Lease Act, 1941. OurDocuments.gov

Publicitate