CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

DEZVALUIRI DIN ARHIVELE SOVIETICE : PETRU GROZA SI ANA PAUKER IN FA ȚA LUI STALIN

 

Stalin în discuție cu Petru Groza și Ana Pauker

Documentele din fostele arhive sovietice sunt de cel mai mare interes pentru cunoaşterea istoriei României în perioada comunistă.

Bariera lingivistică a făcut însă ca valorificarea lor de către cercetătorii români să fie cu totul insuficientă.

Pentru a ilustra valoarea acestor surse, reproducem mai jos un fragment din stenograma sovietică a discuţiei din 3 februarie 1948, dintre I.V. Stalin şi delegaţia română, condusă de dr. Petru Groza (alcătuită din Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Lothar Rădăceanu), delegaţie convocată la Moscova pentru a semna Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală (4 februarie 1948).

 Stenograma (tipărită în revista „Istocinik”, nr. 2/2002) a fost menţionată de mai mulţi cercetători, dar atenţia lor s-a îndreptat, cu precădere, asupra problemei insulelor de pe Braţul Chilia, ocupate de sovietici în toamna anului 1940.

În rândurile de mai jos, redăm o altă parte a discuţiei, care dezvăluie interesul lui Stalin pentru personalităţile politice româneşti, afirmate înainte de instaurarea regimului comunist:

„I.V. Stalin întreabă ce face fostul ministru al Afacerilor Străine, Tătărescu.

P. Groza spune că Tătărescu nu se mai află în fruntea Partidului Naţional Liberal. În scrisoarea sa de demisie din acest post, el a recomandat partidului să sprijine guvernul, păstrându-şi pentru sine dreptul de a critica acţiunile acestuia. Tătărescu a capitulat foarte uşor.

El s-a dovedit înţelept, dar un om incapabil să stea ferm pe picioare.

El, Groza, a primit o scrisoare de la Tătărescu în care îi aduce la cunoştinţă că el, Tătărescu, nu se va mai ocupa niciodată de politică.

A. Pauker menţionează că există informaţii potrivit cărora Tătărescu vrea să fugă peste hotare.

P. Groza spune că el, personal, nu-l consideră capabil pe Tătărescu de un asemenea pas, deoarece Tătărescu este fricos şi se poate mulţumi cu puţin.

După ieşirea liberalilor din guvern şi demisia lui Tătărescu din postul de preşedinte al partidului, partidul a început să se destrame, aşa cum s-a întâmplat şi cu Partidul Naţional Ţărănescu, după procesul lui Maniu.

Aceasta dovedeşte că cele două partide nu aveau rădăcini în popor.

 

 

 

Petru Groza, Stalin, Ana Pauker

I.V. Stalin întreabă cine dintre emigranţii români, în afară de Gafencu, mai desfăşoară o activitate de subminare (a regimului – n. trad.).

P. Groza răspunde că există trei grupe principale: grupa Gafencu, grupa Cretzianu şi un grup neînsemnat al lui Tilea. Aceste grupuri însă se duşmănesc între ele.

A. Pauker adaugă la această enumerare numele lui Niculescu-Buzeşti şi Vişoianu, foşti miniştri ai Afacerilor Străine în primele guverne reacţionare din România, după 23 august 1944.

P. Groza afirmă că, în prezent, Vişoianu nu duce nici un fel de activitate de subminare şi scrie mereu scrisori în ţară în care îşi exprimă dorinţa de a se întoarce acasă.

În ceea ce-l priveşte pe Rădescu, el nu se bucură de nici un fel de autoritate, nici măcar în acele grupuri care-l sprijină peste graniţă. Cea mai activă este gruparea lui Gafencu.

Totuşi, lichidarea monarhiei constituie o lovitură neaşteptată pentru aceste grupuri de emigranţi, în special pentru că regele nu a justificat speranţele lor, după plecarea peste graniţă. El nu numai că nu a făcut nici un fel de declaraţii, îndreptate împotriva guvernului, dar a dezminţit declaraţia tatălui său, regele Carol.

Guvernul speră că el va ocupa şi în viitor o astfel de poziţie, deoarece guvernul a ştiut să-l pună pe el (pe monarh – n. trad.) în dependenţă de guvern.

I.V. Stalin întreabă dacă Gafencu şi celelalte personalităţi cu aceeaşi orientare au rămas cetăţeni români.

A. Pauker răspunde că ei au rămas încă cetăţeni, dar guvernul a pregătit un proiect de lege care retrage cetăţenia acelor persoane care luptă împotriva guvernului.

I.V. Stalin spune că ar fi bine ca în Parlament să fie ridicată problema retragerii cetăţeniei acestor persoane pentru activitate de subminare.

A. Pauker arată că ei intenţionează să le ia cetăţenia şi averile.

I.V. Stalin întreabă dacă tatăl regelui este cetăţean român.

A. Pauker răspunde că a păstrat cetăţenia până acum.

I.V. Stalin spune că trebuie să se retragă cetăţenia română tatălui şi altor persoane. Spionajul englez şi alte servicii de spionaj nu vor mai putea să-i folosească.

Ei îşi pierd valoarea, iar tânărului rege i se poate lăsa cetăţenia; aşa se va purta mai bine.

Mai departe, I.V. Stalin întreabă dacă regele a plecat cu mama lui.

P. Groza răspunde afirmativ şi adaugă că mama regelui a fost, de asemenea, mulţumită cu hotărârile luate şi i-a spus că a trecut în familia ei prin suficiente tragedii şi nu vrea ca fiul ei să aibă aceiaşi soartă.

I.V. Stalin spune că mama regelui este grecoaică (…)

În continuarea discuţiei au fost abordate probleme privind programul vizitei delegaţiei române la Moscova

 

Acad. Florin Constantiniu

Sursa: revista clipa.com

29/05/2015 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

IN ARHIVELE R.MOLDOVA SE PASTREAZA DOSARELE ROMANILOR DIN VECHIUL REGAT JUDECATI DE JUSTITIA SOVIETICA DIN R.S.S.MOLDOVENEASCA

Dosarele a mii de conaţionali de dincolo de Prut se păstrează la Serviciul de Informaţii şi Securitate al R. Moldova

 

Despre basarabenii şi transnistreni judecaţi de „troicile speciale”,tribunalele militare, alte instanţe extrajudiciare şi judiciare ale RASSM şi RSS Moldovenească s-a scris în ultimul timp, deşi încă foarte puţin.  

Se cunosc şi unele cifre privind numărul acestora, relative totuşi. Există însă o categorie de condamnaţi de aceleaşi instanţe numele cărora mai sunt încă în anonimat.

Totodată, aceste persoane nu au fost trecute în listele celor supuşi represiunilor politice publicate şi nu suntem siguri că autorităţile moldoveneşti au comunicat celor judecaţi sau rudelor lor despre reabilitare.

Ne referim la cei născuţi în Vechiul Regat care, în vâltoarea evenimentelor de la finele celui de-al Doilea Război Mondial, au rămas în RSSM. Odată prinşi, ei au fost judecaţi de sovietici şi trimişi în GULAG. Să reconstituim parţial lista acestor persoane, ale căror dosare se păstrează în arhiva Serviciului de Informaţii şi Securitate al R. Moldova (în ordine alfabetică):

Constantin Albu, fiul lui Gheorghe, a.n. 1903, n. com. Bodeşti, jud. Neamţ (România), fără de partid, studii cinci clase, serviciul militar în Armata Română din 1942 până în 1945. Locuitor al sat. Bujerăuca, r-nul Soroca.

Rechizitoriu: Locuind în satul Bujerăuca (după 1945 şi până la momentul arestului), a fost unul dintre aliaţii autorităţilor române, a spionat în favoarea cotropitorilor româno-fascişti. Pedeapsa: Condamnat la 29 octombrie 1951, în baza art. 54/1 „a” Cod Penal al RSS Ucrainene (trădare de patrie) de către Tribunalul militar al NKVD al RSS Moldoveneşti la 25 ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani cu confiscarea averii.

Ştefan Bolea, fiul lui Ion, a.n. 1899, n. or. Bereşti, jud. Galaţi, din ţărani săraci, român, cetăţean al URSS, fără de partid, studii patru clase, căsătorit, croitor particular, locuitor al satului Romanovca. Rechizitoriu: În rândurile populaţiei din sat, sistematic a făcut agitaţie antisovietică, a calomniat conducătorul statului, lăuda modul de viaţă din România şi-l defăima pe cel din URSS.

Spunea că, după ce va veni Truman, puterea sovietică va fi distrusă. Pedeapsa: Prin sentinţa Judecătoriei Supreme a RSSM din 27 martie 1953, a fost condamnat, în baza art. 54/10 p. 1 CP al RSS Ucrainene, la zece ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani şi deportarea după hotarele RSSM pentru un termen de cinci ani.

Andrei Calcin, fiul lui Nifont, a.n. 1907, născut s. Sarichioi, jud. Tulcea (România), rus, din ţărani, fără studii. Ştefan Constantinov, fiul lui Alipii, a.n. 1925, născut s. Sarichioi, jud. Tulcea, rus, din ţărani, fără studii. Ambii, la momentul arestului, locuiau în satul Uspeh, r-nul Travinski, reg. Astrahan. Rechizitoriu: Andrei Calcin şi Ştefan Constantinov au exprimat nemulţumiri privind politica de stat din URSS. Au iniţiat discuţii privind trecerea ilegală a frontierei din URSS în România. În tentativa de a trece hotarul în România, în luna iulie 1948, au fost reţinuţi. Pedeapsa: Condamnaţi prin sentinţa Tribunalului militar al NKVD al RSS Moldoveneşti din 3 noiembrie 1948 la 25 ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani, fără confiscarea averii, din lipsa acesteia.

Mihail Ciurilov, fiul lui Dionisie, a.n. 1932, născut în or. Bucureşti, moldovean, la momentul arestului locuia la Chişinău, frizer. Rechizitoriu: A participat la formarea grupului antisovietic intitulat „Comitetul din iulie”. Împreună cu alţi doi complici, a difuzat circa 30 de foi volante antisovietice în or. Chişinău. Pedeapsa: Prin sentinţa Judecătoriei Supreme a RSSM din 17 octombrie 1949, a fost condamnat, în baza art. 54/10 p. 1 CP al RSS Ucrainene, la zece ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani.

Aurel Erbărescu, fiul lui Pavel, a.n. 1929, oginar din or. Bucureşti, român, cetăţean român, la momentul arestării locuitor al or. Străşeni. Rechizitoriu: În luna septembrie 1946, a fost racolat de consulul englez de la Bucureşti şi, sub masca de repatriat, a fost trimis în URSS pentru spionaj şi acţiuni de subminare în favoarea securităţii engleze. Pedeapsa: Prin sentinţa Tribunalului militar al RSSM din 31 mai 1951, a fost condamnat la 25 ani muncă corecţională în lagăr.

Gheorghe Antochi, fiul lui Gheorghe, a.n. 1916, originar din or. Bacău, român, cetăţean român, la momentul arestării – locuitor al or. Străşeni. Rechizitoriu: Fiind racolat de către Aurel Erbărescu, în vederea activităţii de spionaj, a colectat informaţii privind situaţia social-politică şi starea de spirit a populaţiei din r-nul Străşeni. Pedeapsa: Prin sentinţa Tribunalului militar al RSSM din 31 mai 1951, a fost condamnat la 25 ani muncă corecţională în lagăr.

Carp Haiduc, fiul lui Ludvig, a.n. 1914, originar din or. Arad, ungur, din ţărani, montator electric, studii medii, fără de partid, locuitor al or. Bălţi. Rechizitoriu: În timpul războiului, benevol a intrat la serviciu la un spital militar. Activităţi de spionaj în favoarea României. Pedeapsa: Prin sentinţa Tribunalului militar al RSSM din 22 mai 1947, a fost condamnat la 20 ani de muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani, fără confiscarea averii – din lipsa acesteia.

Constantin Huşanu, fiul lui Vasile, a.n. 1898, originar din s. Ciurea, jud. Iaşi, român, din ţărani săraci, fără studii, fără de partid. Rechizitoriu: Activităţi de spionaj în favoarea României. Pedeapsa: Prin sentinţa Tribunalului militar al RSSM din 22 aprilie 1953, a fost condamnat la 25 ani de muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani şi confiscarea averii.

Ilie Jecu, fiul lui Petru, a. n. 1911, n. or. Tulcea, român, ştiutor de carte, fără de partid. Până la 1940, a locuit în România, fiind adeptul partidului comunist, însă a fost exclus pentru oportunism. Locuitor al or. Chişinău, lucra ciubotar. Rechizitoriu: În mediul său a făcut agitaţie antisovietică, a clevetit la adresa şi politica partidului comunist şi statului sovietic. A exprimat nemulţumiri faţă de orânduirea de stat a URSS, a lăudat sistemul capitalist economic, pe Troţki şi banda lui Tito. Pedeapsa: Prin sentinţa Judecătoriei Supreme RSSM din 22 mai 1952, a fost condamnat la zece ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani.

Nicolae Şoiman, fiul lui Constantin, a.n. 1897, născut com. Băluşeni, jud. Botoşani, român, ştiutor de carte. La momentul arestului locuia în com. Bălceana, jud. Lăpuşna. Rechizitoriu: Fiind supus răsculăcirii în anul 1940, la începutul lunii iulie 1941 a venit în Bălceana şi şi-a revendicat proprietăţile – casa, animalele, pământul etc. Pedeapsa: Prin sentinţa Tribunalului militar al RSSM din 11 ianuarie 1945, a fost condamnat la 15 ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani, cu confiscarea averii.

Constantin Toma, fiul lui Ion, a. n. 1914, n. com. Chizătău, jud. Timiş-Torontal, din ţărani, până la arest locuia în s. Hârbovăţ, jud. Bender. Rechizitoriu: Locuind în România, a fost membru al partidelor „Garda de fier” şi „Cuzist”, călătorea prin sate şi agita populaţia pentru a adera la aceste partide, a difuzat literatură privind aceste partide. În anii 1942-1943 a luat parte la luptele din Caucazul de Nord. Locuind în satul Hârbovăţ, a exprimat convingeri antisovietice, a desfăşurat agitaţie antisovietică, a ponegrit orânduirea de stat a URSS. Pedeapsa: Prin sentinţa Judecătoriei Supreme a RSSM din 24 august 1951, a fost condamnat la 25 ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani.

Am evocat soarta a doar câţiva dintre românii născuţi în Vechiul Regat şi judecaţi de sovietici. Multe din rudele acestor condamnaţi nu ştiu de existenţa dosarelor lor la SIS. Comuniştii nu puteau suporta ca în RSSM să locuiască etnici români, ruşi şi unguri veniţi de dincolo de Prut. Soarta lor era identică cu a celor din dreapta Prutului: toţi la puşcărie, toţi în gulag.

Mihai TAŞCĂ, dr. în drept, secretarul Comisiei prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova

Timpul.md

02/10/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

ARHIVELE MOLDOVEI VORBESC:EVREI EXECUTAȚI DE GERMANI ÎN BASARABIA IN INTERVALUL 10-17 iulie 1941

SECRETELE ISTORIEI : Evrei executaţi de Poliţia germană în intervalul de la 10-17 Iulie 1941 – Partea a treia –
În exclusivitate pentru Secretele Istoriei şi Tribuna Basarabiei Alexandru Moraru „ BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”
(DOCUMENTE  DE ARHIVĂ )

 – Partea a treia – – Evrei executaţi de Poliţia germană în intervalul de la 10-17 Iulie 1941 –

Documentul 7

TABLOU-NOMINAL

De evrei executaţi de Poliţia germană în intervalul de la 10-17 Iulie 1941, reţinuţi ca ostatici.

Nr. Crt.

Numele şi Pronumele

Vârsta

Profesiunea

Domiciliul

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76.

Blanc Abram Blinder Favel Ratberg Peisach Alpert Golovatăi Strul Berl Berezin Aizic Gamerman Moise Kaner Bercu Toiter Ghidale Blanc Boruh Brotman Iosef Sehtman Aizic Golovatăi Leib Grimberg Simon Grips Abram Titerman Sumer Soihet Smerel Roitman Suhăr Diagot Alexandru Corman Lev Crasneanschi Smil Sorocher Aba Broţchi Boris Cerches Iosef Fainboim Smil Poilişer Strul Cicelniţchi Chiva Rabinovici Aba Sirote Abram Spighel Chiva Başinschi Iţic Rabinovici Benţion Bonuar Zisu Svartzai Gheraş Acherman Simon Cogan Zeilio Teşler Naftule Svartzai Benţion Colţ Boris Corenblium Slioma Borocin Menaşe Echerling Benţion Cuperman Strul Groisman Vigdor Soihet Naftule Toilţis Moise Gherşingard Gherş Ghertopschi Heim Coifman Abram Iosef Roitman Gherş Chişner Mendel Gherşcovici Smil Damberg Mozes Acherman Moise Boxer Mendel Braneţchi Abram Blinder Simon Svarţman Slioma Calihman Mendel Suduarg Bention Vargulis Iţic Rabel Iosef Mateevici Gherş Cogan Haim Lazăr Leiba Lazăr A. Herş Fuchelman Emanoil Vasiliver Mihail Crişcăuţchi Abram Ianochel Fainberg Iosef Spighel Leivi Chijner Duvid Lihştain Eguda Soch Smil Iosef Blinder Menaşe Zilhis Meilich Landa Lipa

27 ani 34 -”- 48 -”- 33 -”- 19 -”- 60 -”- 60 -”- 43 -”- 54 -”- 53 -”- 51 -”- 75 -”- 45 -”- 38 -”- 47 -”- 44 -”- 62 -”- 48 -”- 32 -”- 54 -”- 27 -”- 37 -”- 39 -”- 42 -”- 32 -”- 27 -”- 37 -”- 19 -”- 18 -”- 50 -”- 46 -”- 52 -”- 62 -”- 34 -”- 59 -”- 34 -”- 21 -”- 34 -”- 47 -”- 54 -”- 49 -”- 71 -”- 45 -”- 44 -”- 49 -”- 46 -”- 61 -”- 47 -”- 38 -”- 64 -”- 34 -”- 46 -”- 64 -”- 41 -”- 20 -”- 27 -”- 41 -”- 55 -”- 44 -”- 51 -”- 36 -”- 31 -”- 32 -”- 41 -”- 32 -”- 42 -”- 42 -”- 74 -”- 68 -”- 18 -”- 63 -”- 40 -”- 56 -”- 55 -”- 40 -”- 56 -”-

Farmacist Funcţionar Industriaş Medic Liberă Haham Haham Funcţionar Comerciant Dentist Comerciant Comerciant Idem Funcţionar Comerciant Comerciant Idem Contabil Medic Brutar Funcţionar Idem Comerciant Idem Idem Idem Idem Funcţionar Elev Croitor Funcţionar Comerciant Brutar Comerciant Comerciant Frânghier Fotograf Profesor dans Agricultor Funcţionar Profesor Funcţionar Contabil Funcţionar Idem Comerciant Funcţionar Comerciant Misit Funcţionar Droghist Funcţionar Comerciant Misit Comerciant Morar Tip.proprietar Contabil Hangiu Hotelier Comerciant Avocat Comerciant Medic Contabil Comerciant Medic Prop. moară Comerciant Elev Comerciant Idem Comerciant Funcţionar Idem Rabin

Bălţi -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”- -”-

 

EXACT IN ACELE VREMURI TULBURI, MARESALUL ANTONESCU DĂDEA URMATOAREA PROCLAMAȚIE  CATRE LOCUITORII BASARABIEI,PENTRU PROTEJAREA EVREILOR:

18/08/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: