Răsfoirea dosarelor Securității de la CNSAS poate provoca și hohote de râs

Arhiva comică a Securității

Carmen Chivu si Mihai Albu, cercetatori acreditati pe langa CNSAS, au publicat o lucrare dedicată Securitatii comuniste, o adevarată incursiune minuțios documentată în inima birocrației odioasei poliții politice românești, din care aflam detalii noi despre racolare si semnarea angajamentului de informator, despre motivele de deschidere si de inchidere a dosarelor de Securitate, dar si despre metodologia intocmirii si completarii acestora.

Interesante sunt si dezvaluirile cu privire la metodele de lucru ale agentilor-securiști din mediul cultural-literar, cinematografie si presa scrisa, sau studiile de caz din mediul bisericesc.

Simpaticele nume ale Răului

Arhivele Securității ascund nu numai uriase drame umane, ci si o doza apreciabila de haz. Desigur, nu umorul i-a interesat pe cei doi istorici in dosarele cercetate, dar ei au avut surpriza sa-l descopere in cele mai neasteptate locuri.

Intre filele îngălbenite pot fi detectate toate genurile de umor, de la cel involuntar (născut din ignoranța prețioasă a ofițerilor sau a delatorilor) și la cel de situație, până la anecdote elaborate, consemnate „la dosar” drept probe ale unui „comportament dușmănos”.

Din nefericire, un banc bun auzit de cine nu trebuie, a trimis mulți oameni după gratii.

Carmen Chivu si Mihai Albu nu au putut rămâne indiferenti la comicul unor nume conspirative. Un psiholog ar putea, probabil, spune multe despre personalitatea si frustrarile delatorilor care isi alegeau pseudonime ca: „Toporișca Nicu”, „Barosanul”, „Brutus”, „Jungla Tigru”, „Papion”, „Piramidon”, „Fulgerul Negru”, „Dușca”, „Vigilenta”, „Tacitus”, „Zacusca”, „Șarpe”, „Papuc”, „Mai cu moț”,”Lulu Le”, „Pilaf”, „Strâmbu”, „Marinarul”, „Papușoi Copt”, „Gripa”, „Mațe fripte” etc.

Chiar si locurile de intalnire aveau nume conspirative, de felul: „Loc dosnic”, „Loc ferit”, „Locul minunat”, „Loc infundat”, „Acolo unde noi”, sintagme sugerand clipe de trăiri amoroase sau mistere romantice.

Umorul involuntar

 

Angajamentele si notele informative ale delatorilor aflati în solda Securității conțin numeroase „perle” de un haz nebun.

„Subsemnatul F. Nascut la 1914, luna si ziua nu mai țin minte…” își incepea declarația un proaspăt racolat.

 

Un altul preciza ca este „văduv prin divorț”. Altul mărturisea un entuziasm debordant: „Ma angajez sa sprijin până la completa mea epuizare organele de Securitate…”

Limba de lemn a epocii, folosită intens și de multe ori impropriu, constituie o altă sursă de umor involuntar.

Un delator se indignează:

„Sus numitul despre care se spune ca este facator de minuni, cu care ocazie rapeste pretiosul timp al oamenilor muncii, pentru a se duce la el cu cate o durere sufletească sau trupească de a fi vindecați.

Astfel, prin naivitatea lor de țărani muncitori, care sunt înca si azi patrunși de acest spirit mistic, se lasa influentati de acest calugar care aduce o imensa propaganda asupra religiei, in randurile oamenilor redusi din punct de vedere ideologic si stiintific”.

Un anonim se plânge de un vecin incomod:

„Instalarea in noua locuinta, locotenent D. si-a facut-o printr-o betie strasnica. De-atunci chefurile, muzica si galagia se tin lant. In ultimul timp petrecerile se tin lant mai cu seama noptile. Nu ne intereseaza situatia familiara a altora, dar dorim sa avem liniste si exemple bune pentru copiii nostri, pentru a face din ei oameni folositori societății.”

Semnat: „Un vecin dornic de liniste in caminul sau si care iubește armata R.P.R.”

Nici teribilii ofiteri si anchetatori ai Securitatii nu se exprimau mai bine. Astazi, chiar si paranoia si excesul de zel care transpar din insemnarile lor pot parea amuzante. Atunci nu erau.

Iata cateva mostre:

„Subinginerul este in atentia organului nostru pentru relatii neoficiale cu cetateni straini si preocupari extraconfesionale pe teme de lupta contra stress-ului, fara a avea in acest sens aprobari ale organelor competente”.

Un alt ofițer nota: „A luat cu sine la Putna un corn din care a sunat. Va fi anchetat privitor la semnificatia ce a avut-o cornul pe care l-a luat cu sine la Putna, si ce rost a avut faptul ca el a sunat acolo din corn”.

Multe destine au fost, probabil, frante din cauza „vigilentei” imbecile care, astazi, ar provoca cel mult hohote de ras.

Un caz concret: o femeie a fost condamnata fiindca i-a scris fratelui ei, plecat în strainatate, sa-i trimita niste chiloti de perlon. Motivatia instantei: „a discreditat țara, cerand asemenea articol in strainatate”.

Nu doar ofițerii, ci si turnatorii dadeau uneori dovada de exces de zel, strecurand insinuari extrem de periculoase. Iata un exemplu:

„T. apreciaza cutremurul din 1977 ca pe un <<blestem pe capul bietei tari romanesti>>, dar era foarte grabit sa afle ce personalitati importante din aparatul de partid si de stat au decedat cu prilejul seismului”.

Comicul de interogatoriu, involuntar sau premeditat.

Pline de haz involuntar se dovedesc nu numai notele informative si rapoartele ofiterilor, ci si declaratiile unora dintre cei chemati la Securitate sa „dea cu subsemnatul”.

Iata un scurt fragment dintr-un proces-verbal de interogatoriu:

„- Cu ce scop a adus numitul M.T. pe numita C.M. la d-ta?

– A adus-o la mine pentru a cânta la pian, iar dupa o scurta perioada a ieșit la iveală ca numita a venit la mine cu scopul de a ma fraieri, prin sensul ca s-a indragostit de mine”.

Alteori, insa, „naivitatea” excesiva a celui interogat pare „jucată”, suspectul preferand probabil sa „faca pe prostul”, ca in exemplul urmator:

„– Cand v-ati inscris in Miscarea Legionară?

– In Miscarea Legionară n-am fost inscris niciodata.

– Cine v-a inscris?

– Neinscriindu-ma, nu m-a inscris nimeni”.

Autorul unei alte declaratii pare pur si simplu sa-i ia la misto pe anchetatori, fara ca acestia sa-si dea seama:

„Subsemnatul G.C., dupa ce am pacatuit grav impotriva clasei muncitoare, instigandu-mi colegii la revolta, in urma lectiei de educatie muncitoreasca pe care am primit-o, imi iau urmatoarele angajamente:

…Sa citesc cat mai mult pentru a-mi indrepta greselile educatiei vechi pe care am primit-o si sa-mi ridic nivelul politic pentru a putea interpreta in mod just toate actiunile mele, fiind astfel la adapost de greseli”.

 

Umorul, ca infractiune

O cu totul alta categorie de umor, extrem de bine documentata in arhivele Securitatii, este cea a bancurilor politice.In anii ’50, o anecdota, un calambur, o vorba cu doua sensuri putea sa ghilotineze un cap, sa curme o cariera.

Profesorul de economie Belu Zilber, un comunist ilegalist, avea mintea-brici si gura cam slobodă.

N-a dat atentie cine-l asculta atunci cand a spus ca clasa muncitoare nu mai are rabdare până ce tovarasul Gheorghiu-Dej isi va da bacalaureatul la liceul seral.

Pentru aceasta gluma nesabuita, Belu Zilber a petrecut 17 ani in inchisoare.

 

Desigur, nu orice anecdota „dușmănoasă” interceptată de urechile vigilente ale Securitatii se solda neaparat cu o condamnare.

Dar era, obligatoriu, notata cu meticulozitate la dosar. Românii erau constienți de asta. Cu atât mai mult bancurile politice devenisera un risc asumat și un gest de frondă. Nu au intarziat sa apara glume si pe aceasta tema. Consemnate, evident, in arhivele Securitatii.

Iata un exemplu:

„In Statele Unite, capitaliștii, ca sa nu se plictiseasca, se distreaza facand concursuri speciale de viteza: 10 mașini iau startul, una din ele are frâna defectă. In Anglia, zece oameni joaca <<ruleta ruseasca>>, toti duc revolverele la tampla si trag, numai un singur pistol are glont pe teava. In Romania, zece inși spun bancuri politice, unul din ei e turnator”.

Nici macar in perioada „deschiderii” din anii ’70, Securitatea nu a renunțat la obiceiul de a consemna, constiincios, infractiunile prin umor. Turnatorii ramasesera la fel de zelosi. Unul informa ca un amic obisnuieste sa spuna: „Pamantul este al aceluia care il munceste – dar recolta nu!”.

Altul pâra o colega de cancelarie, care ar fi spus, in septembrie 1975: „Va trebui sa invatam sa inotam pe spate fiindca, daca vin alte inundatii, vom fi nevoiti sa facem pluta, iar cu mainile sa aplaudam elicopterul prezidential”.

Tot o profesoara face obiectul unui alt denunt: „Permiteti-mi sa raportez, in legatura cu glumele tendentioase, profesoara M.A. mai scapa din cand in cand cate o astfel de gluma. In ziua de 22.10.1976 i-a explicat profesorului de muzica I. cum canta un surdo-mut melodia <<M-am nascut in Romania>>: isi da cu pumnii in cap”.

 

Intr-un alt document de arhiva citim: „S. informeaza ca A. i-a recitat lui N. (care a râs) versurile: <<As citi, dar n-am lumina/ As pleca, dar m-am benzina/ As manca, dar n-am mancare/ As muri, n-am lumanare>>”.

Bancuri la dosar

Bancurile erau vanate cu strasnicie de oamenii Securitatii. Informatorii le comunicau, solicitand in prealabil iertarea organului competent.

Dar erau ascultate si colportate chiar de securisti, intre ei.

Comedianul Mircea Crisan, dupa ce a ramas in strainatate, era ascultat la „Europa Libera” si bancurile lui erau imprimate de serviciile tehnice ale Securitatii.

L-am intrebat, odata, pe Mircea Crisan daca nu se teme de bratul lung al Securitatii. Mi-a raspuns zambind: „Nu fi prost, securistii ma apara sa nu mi se intample nimic rau, ei rad primii, li se pare ca e vorba de sefii lor. Si sunt satisfacuti”.

Inaintea unor alegeri, Mircea Crisan a lansat bancul: „Gata tovarasi, acum avem dreptul de a vorbi, nu e ca pe vremea burghezo-mosierimii cand toti se cacau in capul nostru. Acum avem gura”.

Spus la „Europa Libera”, bancul a inceput sa circule a doua zi in Romania. Sau bancul cu Elena Ceausescu care ii spune intr-o zi marelui carmaci: „Maiestate”. Ceausescu, incurcat, ii zice: „Ei, lasa, Leano, nici chiar asa…” Savanta ii raspunde: „Am vrut sa intreb daca <<mai e state>> pe care nu le-am vizitat”.

Informarile au curs o droaie. Arhivele Securitatii memoreaza sute si mii de bancuri.

Iata doar câteva:

 

Intrebat cu cine semanam noi, comunistii, un țigan raspunde: <<Cu Adam si Eva, pentru ca si ei umblau dezbracati. Si cu Cain si Abel, pentru ca si ei, desi frati, s-au omorat intre ei. Si cu cei trei crai de la Rasarit, care au mers dupa stea si au ajuns la iesle>>.

Un internat in Azilul de nebuni e intrebat:

 

– Dumneata de ce esti internat?

– Am vrut sa fug peste hotare.

– Pentru asa ceva se sta la inchisoare, nu la balamuc…

– Da, dar eu am vrut sa fug in Uniunea Sovietica.

– Tovarășe, de ce ai propus la ședinta de partid sa fim ocupati de chinezi?

 

– Sa va spun sincer? Va dati seama, ca sa ajunga la noi, cateva miliarde de chinezi marșaluind peste Uniunea Sovietica?

Un cetatean a spus ca seful Partidului este un mare idiot. Pentru aceasta a fost imediat arestat si condamnat la 25 ani si trei luni de inchisoare. Toata lumea se intreaba de ce a fost condamnat la 25 de ani si trei luni.

S-a aflat ca a primit trei luni pentru insulta adusa unui cetatean al R.S.R. si 25 de ani pentru divulgarea secretului de stat.

Hrusciov si Kennedy stau pe malul marii si fac plaja. Hrusciov citea „Capitalul” lui Karl Marx, iar Kennedy, Biblia. La un moment dat Hrusciov incepe sa râdă. Kennedy vrea sa stie de ce râde si Hrusciov ii arata ce scrie in carte: „Socialismul e groparul capitalismului”.

Dupa putin timp incepe sa râdă Kennedy. Intrebat de Hrusciov de ce râde, acesta ii arata ce e scris in Biblie: „Cine sapa groapa altuia cade el insusi in ea.

Nicolae Ceaușescu in vizita la Căminul Studențesc. Studentii, nemultumiti de cantina, cer sa li se mareasca indemnizatia. Se aproba cresterea de la 10 lei la 12 lei pe zi. Urmeaza vizita la o pușcarie, unde detinutii sunt si ei nemultumiti. Se aproba cresterea indemnizatiei de la 5 lei la 50 de lei.

Ion Gheorghe Maurer e revoltat si cere explicatii. Atunci Ceausescu ii zice: „Taci, nu fi prost, că noi studenti nu mai ajungem…

– Bulă, ce face tătal tau?

– E activist de partid.

 

– Si mama?

– Nici ea nu muncește.

Aceste anecdote si multe, multe altele, au fost atent culese si indosariate de harnicii slujbasi ai politiei politice. Nu pentru hazul lor, ci pentru potentialul incriminant.

Cei care le „raportau” aveau intotdeauna grija sa se „distanțeze” de asemenea atitudini „neprincipiale”și să își facă limpede dezaprobarea.

Tonul scortos si impersonal al notelor informative nu face decat sa sporeasca efectul comic:

„Tot S. informeaza ca acelasi A. a povestit despre inmânarea, tovarașei Elena Ceaușescu, a Premiului pentru cea mai buna agricultoare. Pentru că a arat o țară intreagă cu un singur bou”.

In loc de concluzii:

Marele epigramist român Păstorel Teodoreanu a sintetizat în numai câteva versuri ridicolul regimului comunist, care a terorizat decenii la rând acest popor, dar nu a reușit să-i  înfrângă spiritul:

Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
Cine-i la academie şi-are 4 la chimie?
Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.

 

Publicitate

CNSAS A DEZVĂLUIT CĂ SECURITATEA comunistă a fost implicată în activităţi de recrutare şi dirijare a sute de elevi minori pentru a-și turna colegii, părinţii acestora şi bineînţeles profesorii

---

CNSAS a transmis Parchetului General mii de documente cu privire la foşti ofiţeri de Securitate care au recrutat elevi

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a anunţat recent că a trimis procurorilor militari 2.680 de documente cu privire la activitatea desfăşurată de 32 de foşti ofiţeri de Securitate, care au fost implicaţi în activităţi de recrutare şi dirijare a peste 838 de elevi minori în ultimii ani ai regimului comunist.

„În data de 12 ianuarie 2022, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a remis Parchetului General – Secţia Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un număr de 2.680 documente identificate în arhiva proprie, cu privire la activitatea desfăşurată de 32 de foşti ofiţeri de Securitate, care au fost implicaţi în activităţi de recrutare şi dirijare a unui număr de peste 838 de elevi minori în ultimii ani ai regimului comunist”, se arată într-un comunicat al CNSAS, comentat de https://www.defenseromania.ro/cnsas-a-transmis-parchetului-general-mii-de-documente.

” Copiii erau racolaţi în vederea încadrării informative a colegilor lor de clasă, a colegilor de cămin, şi în mod special a părinţilor, şi bineînţeles a profesorilor” a declarat purtătorul de cuvânt al CNSAS, Cazimir Ionescu.

El a mai precizat că CNSAS verifică şi situaţia ofiţerilor de Securitate care s-au ocupat de recrutarea minorilor pe post de informatori.

Ţinta informărilor erau colegi, părinţii acestora şi profesori

Cazimir Ionescu, a explicat că elevii erau recrutaţi după proceduri similare cu cele obişnuite.

În aceste fişe erau trecute şi datele părinţilor, unde lucrau aceştia, domiciliul, dacă erau în evidenţa Securităţii şi altele de acest gen.

În plus, precizează Cazimir Ionescu, ei trebuiau să semneze angajamente la fel ca restul colaboratorilor Securităţii.

„Copiii erau racolaţi în vederea încadrării informative a colegilor lor de clasă, a colegilor de cămin, şi părinţilor acestora, în mod special a părinţilor, şi bineînţeles
a profesorilor. Erau preferaţi elevii căminişti pentru o mai bună pătrundere, fiindcă ei aveau colegi şi din restul judeţului”, spune Cazimir Ionescu.

El a precizat că în majoritatea cazurilor, elevii erau scoşi de pe lista informatorilor la terminarea liceului, asta desigur în cazul celor care nu îşi continuau studiile la facultate.

Tragerea la răspundere a ofiţerilor de Securitate

În privinţa ofiţerilor care au recrutat minori pe post de informatori, Cazimir Ionescu a spus că aceştia vor fi verificaţi de CNSAS.

Categoria „elevi informatori” nu există în actuala lege de funcţionare a CNSAS, aşa că până când proiectul de modificare a legii va ajunge în plenul Parlamentului, ar trebui inclusă şi această categorie în text.

În plus, Cazimir Ionescu e de părere că legea ar trebui să precizeze clar trei categorii de relaţii cu fosta Securitate: cei care nu au decât dosar de urmărire, cei care au semnat angajamente de colaborare şi cei care au făcut „poliţie politică”.

Şi asta pentru că actuala lege nu cuprinde ceea purtătorul de cuvânt al CNSAS a numit, categoria intermediară a celor care nu au făcut „poliţie politică”, dar au dat informaţii fostei Securităţi.

CNSAS continuă identificarea documentelor necesare instrumentării probaţiunii în dosarul deschis de Parchetul General – Secţia Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în urma sesizării depuse în 2021.

În luna mai 2021, CNSAS a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.

„Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a hotărât transmiterea către Parchetul General – Secţia Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei sesizări in rem, privind posibile infracţiuni contra păcii şi omenirii, săvârşite de foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, cu precădere în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România, prin recrutarea ca surse a mii de elevi care nu împliniseră vârsta de 18 ani. 

Aceste abuzuri, comise de angajaţi ai instituţiilor statului desemnate prin lege să apere Constituţia şi drepturile civile, au avut un caracter sistematic şi au vizat grupuri mari de persoane minore, fapt care justifică aducerea acestor măsuri în atenţia opiniei publice şi a justiţiei, în condiţiile legii. 

În acest sens, Consiliul a transmis Parchetului General datele profesionale ale ofiţerilor implicaţi în recrutarea minorilor, însoţite de documentele doveditoare din arhiva Securităţii. CNSAS va informa opinia publică cu privire la stadiul desfăşurării acestui demers”, susţinea atunci CNSAS într-un comunicat de presă.

O problemă care se ridică este cea a responsabilităţii minorilor-informatori pentru ceea ce făceau.

Ce spune un fost ofiţer de Securitate

Pentru foştii angajaţi ai Securităţii, racolarea minorilor nu pare să fie una demnă de investigaţii suplimentare.

Ilie Merce (foto), fost ofiţer de informaţii la Departamentul Securităţii Statului, spunea că ar fi fost racolaţi elevi din clasele a 11-a si a 12-a, în nici un caz copii de 12 ani.

 Istoricul Marius Oprea a declarat pentru „Evenimentul Zilei” că recrutorul Securitatii, deconspirat de „Gardianul”, capitanul Emilia Balaci, ofiter reciclat ulterior si chiar si avansat in grad de catre Serviciul Roman de Informatii, racolase in Sibiu, în 1989, 36 de minori.

„În tot Sibiul, în acel an, dintre 830 de informatori racolati, 170 erau minori”, afirma Oprea. Presa romana a mai relatat astfel de grozavenii, ne-a transmis Petre Mihai Bacanu, care ne-a informat ca „Romania libera” a publicat acest caz in 1999. Insa aceste relatari au trecut neobservate, tocmai pentru ca presa nu avea gradul de responsabilitate de astăzi.

Cel puțin sase ziariști au fost informatori ai Securității și un lider ONG, afirmă Stejărel Olaru si jurnalistul Victor Roncea.

Ghidul micului securist

„Intr-adevar, exista retele intregi, pe judete, de copii racolati inca de la varstele de 12 ani. Copiii erau racolati in legatura cu problema invatamant. Era o categorie speciala de lucratori”, a confirmat purtatorul de cuvant al CNSAS, Cazimir Ionescu.

Acesta a prezentat ieri, intr-o conferinta de presa, modele de „fisa de colaborator din randul elevilor” si un model de „angajament”, pe care de altfel le-a si distribuit, in facsimil, ziaristilor. „Este o nemernicie si lumea trebuie sa afle cum dintr-un elev, la 15 ani, Securitatea a facut o victima”, s-a revoltat Ionescu, in momentul in care angajatii CNSAS i-au atras atentia ca nu are voie sa distribuie presei fisele de colaborator ale elevilor din 1988.

Cazimir Ionescu a explicat ca exista sute de astfel de dosare de minori racolati din randurile elevilor, cu varste cuprinse intre 12 si 19 ani.

Elevii țintă ai fostei Securități erau în principal cei căminiști, pentru ca acestia puteau sa afle mai usor date despre familiile colegilor, elevii cu o situatie scolara buna, in care atât profesorii, cat si colegii aveau incredere, dar și elevii care aveau activitati sportive si culturale, pentru ca acestia intrau in contact cu un numar mare de colegi si profesori, scrie http://www.ziua.ro.

Securistii erau interesati, potrivit CNSAS, sa afle de la micii informatori, daca profesorii, familiile, sau rudele colegilor fac bancuri cu tenta politica, daca au relatii cu cetatenii straini sau daca asculta posturi straine de radio straine. Un alt criteriu in selectia elevilor era cel al originii sociale. Aveau prioritate elevii din familiile modeste, copiii de agricultori sau muncitori si mai rar copiii din parinti cu studii postliceale. Fisa de colaborare din randul elevilor cuprindea urmatoarele date: unitatea de invatamant, descrierea caracteristicilor psihico-fizice si a posibilitatilor de informare a elevului, datele de identificare ale acestuia, modul de integrare a elevului in colectivitate, date de identificare a parintilor si mediile in care puteau fi folositi. Elevii erau abandonati de securitate la terminarea liceului, intrucat foarte putini dintre ei urmau studii de invatamant superior.

5% din fosta Securitate

La ora actuala, din totalul angajatilor din SRI, mai puțin de 5% reprezinta procentul ofițerilor proveniți din fosta Securitate.

Marius Bercaru ne-a precizat ca respectivele persoane sunt ofiteri specialisti in domenii tehnice si specialisti in limbi (dialecte) rare.

Cu toate acestea, în Legea de organizare si functionare a SRI se specifica faptul ca nu pot activa în Serviciul Roman de Informatii „aceia care, făcând parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii si colaboratorii Securitatii, precum si foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte indreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.”

Este curios atunci cum un fost ofiter de securitate, Emilia Balaci, care a racolat minori a ajus sa ocupe functii de conducere intr-o sectie judeteana a SRI.