ARHETIPUL CARACATIȚEI RUSIA

Rușiicred că simbolul țării lor este un urs, însă în Occident țara lor a fost identificată vreme de aproape 150 de ani cu imaginea unei caracatițe sufocatoare, iar ultimii țari Romanov, Stalin, Putin și Gazprom au fost comparați și ei cu niște caracatițe, constată publicația rusească http://ttolk.ru/articles/osminog_rossiya

Pe de altă parte, în ultimii ani, oamenii de știință au descoperit că pur și simplu caracatițele nu sunt niște ființe atât de înfricoșătoare: pot fi dresate, au o memorie bună și pot distinge forme geometrice.

Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea, de îndată ce Rusia a devenit jandarm mondial, după suprimarea revoluțiilor europene din 1848 se obișnuia să i se prezinte ironic imaginea sub forma unei caracatițe.

Caracatița atunci, și cu atât mai mult în Evul Mediu, era reprezentată ca un arhetip al părții întunecate a Mamei Universalecare distruge Eul omului, iar și în secolul al XIX-lea, Jules Verne prezenta în lucrările sale caracatițele ca niște monștri fantastici care pot devora un scafandru sau pot să tragă o navă întreagă pe fundul mării.

Cu toate acestea, mai presus de toți, Victor Hugo, autorul romanului „Oamenii mării”, este vinovat de notorietatea caracatiței, unde acest cefalopod este caracterizat drept „o ciumă sub forma unui monstru”. Și toate aceste caracteristici negative ale caracatiței au fost transferate de occidentali Rusiei.

De exemplu, în acest desen alegoric japonez care înfățișează războiul dintre cele două țări din 1904-05, Rusia este descrisă după cum urmează: 

„ Carcatița neagră – acesta este numele dat Rusiei de un englez de rang înalt. Caracatița neagră este atât de lacomă încât își întinde toate cele opt tentacule în toate direcțiile și încearcă să ajungă la tot ce este la îndemâna ei… Pentru noi japonezii nu este potrivit să vorbim despre cauzele războiului actual. Este suficient să spunem că existența viitoare a caracatiței negre depinde direct de rezultatul acestui război. Flota japoneză a distrus aproape complet forțele navale rusești, iar armata japoneză este deja pregătită să trâmbițeze victoria asupra Rusiei în Coreea și Manciuria… Caracatiță neagră urâtă! Da Japonia!  Ura!»

Cu toate acestea, la mijlocul secolului al XX-lea, experimentele oamenilor de știință au arătat că caracatița are multe caracteristici pozitive ..

Au cel mai dezvoltat creier dintre toate nevertebratele și e un cortex rudimentar, pot fi antrenate și au o memorie bună. Caracatițele disting diferențiat figurile geometrice – un pătrat mic față de unul mai mare; un dreptunghi așezat vertical de un dreptunghi așezat orizontal; un cerc dintr-un pătrat, un romb dintr-un triunghi. De asemenea, recunosc oamenii și se obișnuiesc cu cei care îi hrănesc.

Dacă petreci suficient timp cu o caracatiță, aceasta se îmbâlzește. Își păstrează locuința curată și pune resturile afară lagunoi. Principala lor cerință pentru adăpost este ca intrarea să fie îngustă, iar în interior să fie mai spațioasă. Se așează chiar și în cutii, conserve, anvelope și cizme de cauciuc – adică nu sunt pretențioase față de mediu.

Nu este o coincidență că una dintre modificările arhetipale ale caracatiței – Cthulhu* din lucrările lui Lovecraft, a devenit atât de răspândită în mediul internet rusesc. La conferința de presă a președintelui Putin din 2006, problema lui Cthulhu a devenit unul dintre punctele centrale ale emisiunii.

Putin nu a comentat în niciun fel problema caracatiței, probabil pentru a nu dezvălui din timp secretele de politică externă ale jandarmului mondial Rusia. 

Astăzi, atât Putin însuși, cât și întreprinderea sa Gazprom, continuă să fie reprezentate în Occidente sub forma unei caracatițe. Cu toate acestea, aceaste caricaturi induc deja mai degrabă decât frică, imaginea unui nevertebrat amuzant la începutul evoluției. (;,;)

Nu este o coincidență că una dintre modificările arhetipale ale caracatiței – Cthulhu din lucrările lui Lovecraft, a devenit atât de răspândită în mediul internetului rusesc. Cthulhu este o entitate cosmică fictivă, creată de scriitorul HP Lovecraft și introdusă pentru prima dată în nuvela sa „ The Call of Cthulhu ”, publicată de revista americană Weird Tales în 1928.

Această creatură pe care Lovecraft o înfățișează ca pe o creatură gigantică prezentată sub forma unei caracatițe verzi mixate cu o formă umană, a fost de atunci din ce în ce mai prezentă în cultura populară.

Universul inspirat de Lovecraft, Miturile Cthulhu, unde există împreună cu entitățile sale, poartă numele acestuia.

La conferința de presă a președintelui Putin din 2006, povestea lui Cthulhu a devenit un punct central al emisiunii.

Putin nu a comentat în niciun fel povestea caracatiței, probabil pentru a nu dezvălui secretele de politică externă ale jandarmului mondial.

Publicitate