CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Poetul roman moldovean Vasile Alecsandri a scris o dedicaţie specială pentru Puşkin: „Tu n-ai fost cal arab, ci porc!”

  Quantcast

https://i0.wp.com/www.ipedia.ro/o_stiri/164.jpg

 

Poetul si omul politic Vasile Alecsandri

Daca  vorbim de Puşkin şi Basarabia, vă voi prezenta câteva citate din marele „prieten al românilor moldoveni”, cel care „ne-a onorat pământul prin faptul că l-a călcat în picioare”. Menţionez că am utilizat ca sursă cartea istoriului Ion Iachim – Istoria expansionistă a Rusiei, editura Opera Magna.

Sunt bine-cunoscute aventurile şi viaţa uşoară cărora se dedase rusul în compania unei tabere de ţigani nomazi de care a dat acesta în zona satului Dolna, unde, apropo, i se oferise conacul boierului moldovean Ralli, la 1821.

Anume această perioadă l-a determinat să scrie poemul Ţiganii prin intermediul căruia s-a avut grijă ca în toată uniunea să se propage mesajul greşit conform căruia moldovenii sunt de fapt nişte ţigani nomazi. Cine să fie de vină, altul decât însuşi poetul, că firea sa nu i-a permis să vadă altceva în Basarabia decât ţigani cu modul lor de viaţă specific?

Aşadar,iata ce  scria  Puşkin într-o epistolă către Baratânski:

Sia pusnnaia strana

Sveaşcena dlea duşi poăta:

Ona Derjavinâm vospeta

I slavoi russkoiu polna.

Adică, această ţară pustie e sfântă pentru sufletul de poet pentru că a fost cântată de Derjavin şi-i aureolată de slava rusească.

După cum se poate observa, nu specificul culturii locale l-a fascinat pe Puşkin, ci tot amprenta pe care şi-a imaginat el că a lăsat-o imperiul ţarist asupra noastră.

Şovinismul velicorus al poetului s-a manifestat deplin şi prin următoarele versuri:

Sredi neistovâh ţâganoc

Ia kak Orfei sredi vachanoc,

V crugu cochetoc moldovanoc

Pojalui bog mejdu bolvanoc.

Zato mej grustnâh moldovan –

Ne dani v ovraghe livinom,

Vernee lev mej obezian –

Ia cac arabschii „Arzaman”

V smirennom tabune oslinom.

Pe scurt, Puşkin se vede pe sine, între moldovencele cochete, aidoma unui zeu printre imbecile, iar printre moldovenii trişti el e aidoma unui leu printre maimuţe, ori aidoma unui armăsar arab într-o herghelie smerită de măgari. „O krasa moldavskih dur”, se exprima într-o altă operă rusul. Nimic nou…

Peste un anumit timp, versurile de mai sus au ajuns şi la regele poeziei româneşti, Vasile Alecsandri, care i-a răspuns pe măsură, după cum urmează:

Fiind mai negru ca ţiganii,

Ce-ai tot cerşit la noi cu anii?

Tu, cel primit cu dor de sus,

Nici bogdaproste nu ne-ai spus.

Cu dar de pâine şi de sare,

Cu vin din valea noastră mare

Te-am ospătat, dar tu în zori,

Râzând, te-ai scârnăvit în flori.

Apoi prin codri de milenii

Ai tot umblat, râzând alene,

Ei, vezi, atunci pun mâna-n foc:

Tu n-ai fost cal arab, ci porc!

Consider că orice comentariu este de prisos…

 

Bustul lui Puskin  din Gradina Publica de la Chisinau

 

E necesar sa mentionam ca mama lui Pușkin, Nadejda (Nadja) Ossipovna Hannibal (1775–1836)  a fost fiica lui Ossip Abramovich Gannibal (1744–1807) și a soției acestuia, Maria Alekseievna Pushkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către  Petru cel Mare, a fost Abram Petrovici Gannibal, născut în Eritreea (Africa).

Prin  publicarea poeziei sale «Volnost» Puskin si-a atras urgia atotputernicului tar Nicolae I, care l’a pedepsit cu deportarea in Basarabia o  pedeapsa mult mai usoara decat  exilul in Siberia , fiindca Basarabia nu-i nicidecum Siberia urata si rece.

Partea  smulsa din trupul Moldovei, n-a facut de ras vestita ospitalitate a moldovenilor,iar  pe pamantul ospitalier al Basarabiei, A.S. Puskin n’a simtit decat dragoste si caldura.

S’a intamplat ca acest cantaret al libertatii, sa fie fata la prima faza de inrobire a unui popor subjugat de «Marea Rusie»din care facea parte si A.S. Puskin,  care o iubea, ca fiu al ei.

 

Sursa: Tudor Cojocaru

http://alecsandri-dedicatie-speciala-pentru puskin.html

10/04/2011 Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

YEMENUL POATE DEVENI PRIMA TARA COMPLET LIPSITA DE APA.Yemen could become first nation to run out of water

sahara-z.jpg

Criza ecologica generata de schimbarile din natura care conduc la  disparitia apei, ca  urmare a incalzirii globale si fenomenelor climatice extreme, a inceput sa afecteze din ce in ce mai mult viata oamenilor in diferite regiuni ale globului.

Si inca victime la nivelul tarilor.Specialistii avertizeaza ca in viitorul apropiat, Yemenul va deveni prima tara din lume care va ramane fara surse proprii de apa si ca vor urma si alte state…

Populatia acestei tari  arabe, este in mmarea ei majoritate dependenta de aprovizionarea cu camioane cisterna pazite de garzi inarmate pana in dinti. Apa de baut a devenit o raritate , iar apa pentru spalat este un lux pe care nu si-l mai permit, in prezent, decat oamenii foarte bogati. 

Yemenul devine prima tara din lume care ramane fara nicio sursa de apa. Cauzele sunt multiple si rezida, in principal, in schimbarile climatice care au dus la permanentizarea secetei in regiune, cresterea demografica fara precedent, razboiul civil care se poarta intre trei factiuni rivale peste care se suprapun adesea conflicte tribale. Ca si cum asta nu ar fi de ajuns, situatia este agravata de secarea ultimului izvor din tara.

Conform estimarilor specialistilor, aceasta stare de fapt va duce la mari migratii de oameni si la conflicte sociale extreme. Cantitatea de apa care-i revine anual fiecarui cetatean yemenit este de doar 100-200 metri cubi, in timp ce minimul international al consumului de apa / an este de circa 1.000 de metri cubi de persoana.

Yemen could become first nation to run out of water

 

One type of vehicle is always within sight on Yemen’s roads: the water truck.

The brightly coloured, dilapidated tankers, often driven by Kalashnikov-wielding tribesmen, travel winding mountain roads and cross deserts to bring Yemenis a commodity more precious than petrol. It is one that increasingly only the rich can afford, with supply through the water mains regularly cut off. Others must rely on scarce rain, charity or crime to stave off thirst.

Yemen is set to be the first country in the world to run out of water, providing a taste of the conflict and mass movement of populations that may spread across the world if population growth outstrips natural resources.

Government and experts agree that the capital, Sanaa, has about ten years at current rates before its wells run dry but the city of two million continues to grow as people are forced to leave other areas because of water shortages.

In Yemen, which is fighting three insurgencies, the battle lines of tribal wars have traditionally followed the lines of the wadis, desert valleys that become rivers when the rare rains fall. Amid one of the world’s highest rates of population growth — 3.46 per cent last year — the water shortage has become critical and is driving civil unrest.

Hannan, an 18-year-old mother of one from Lahej, near Aden, said that only the comparatively well-off could plan for cuts in supply. “In a good week we’ll have a water supply all week but then the following week there will be water only for a day or two,” she said.

She and her husband, a factory worker, pay 3,000 riyals (£9) for a week’s supply of water from a touring water truck when the taps run dry. With an income of only 20,000 riyals (£60) per month, this means the family often spend half their income on water.

“There are a lot of people who can’t afford it and they have to rely on their neighbours to help,” she said.

Her neighbour, Anisa, 40, said: “When the water goes, it’s a sign of trouble in the community.”

Water available across Yemen amounts to 100 to 200 cubic metres per person per year, far below the international water poverty line of 1,000 cubic metres.

Groundwater reserves are being used faster than they can replenish themselves, especially in the Sanaa basin, where water once found 20 metres below the surface is now 200 metres deep, and despite the rainwater tanks on the roofs of most houses.

In desperation some citizens have dug unlicensed wells, compounding the problem. In Taiz, in the south, tapwater is available only once every 45 days. In the mountainous Malhan district in the north, women and children climb a 1,500m mountain to collect water from a spring, often in the small hours to avoid long queues.

Hosny Khordagui, director of the water governance programme in Arab states at the United Nations Development Programme, said: “If they do not find a solution we will see people encroaching on big cities, the formation of slums, a rise in crime, venereal disease, violence, even fanaticism. Fanatics will find very fertile ground to recruit and develop their infrastructure.”

Yemeni citizens have lived on scarce water supplies for thousands of years but the problem has been exacerbated by widespread production of the local drug of choice, qat, which consumes up to 40 per cent of water. About 70 per cent of Yemeni men chew the leaves each day, and bushy qat trees are often the only spots of green in the dry landscape.

The Deputy Planning Minister, Hisham Sharaf, admitted: “We have a water shortage which reflects itself in fighting between the people . . . If we continue spending this much water on qat Sanaa has ten to fifteen years.”

The Government is considering a desalination plant for seawater, but this is an expensive solution and may come too late. The only other option is to cut down on the agriculture industry, importing even more food.

via The Times

21/12/2010 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Alecsandri,o dedicaţie specială pentru Puşkin: „Tu n-ai fost cal arab, ci porc!”

Monumentul lui Puşkin din grădina publică Ştefan cel Mare din Chisinau

Ei bine, dacă tot veni vorba de Puşkin şi Basarabia, vă voi prezenta câteva citate din marele „prieten al românilor moldoveni”, cel care „ne-a onorat pământul prin faptul că l-a călcat în picioare”. Menţionez că am utilizat ca sursă cartea istoriului Ion Iachim – Istoria expansionistă a Rusiei, editura Opera Magna.

Sunt bine-cunoscute aventurile şi viaţa uşoară cărora se dedase rusul în compania unei tabere de ţigani nomazi de care a dat acesta în zona satului Dolna, unde, apropo, i se oferise conacul boierului moldovean Ralli, la 1821.

Anume această perioadă l-a determinat să scrie poemul Ţiganii prin intermediul căruia s-a avut grijă ca în toată uniunea să se propage mesajul greşit conform căruia moldovenii sunt de fapt nişte ţigani nomazi. Cine să fie de vină, altul decât însuşi poetul, că firea sa nu i-a permis să vadă altceva în Basarabia decât ţigani cu modul lor de viaţă specific?

Aşadar,iata ce  scria  Puşkin într-o epistolă către Baratânski:

Sia pusnnaia strana

Sveaşcena dlea duşi poăta:

Ona Derjavinâm vospeta

I slavoi russkoiu polna.

Adică, această ţară pustie e sfântă pentru sufletul de poet pentru că a fost cântată de Derjavin şi-i aureolată de slava rusească.

După cum se poate observa, nu specificul culturii locale l-a fascinat pe Puşkin, ci tot amprenta pe care şi-a imaginat el că a lăsat-o imperiul ţarist asupra noastră.

Şovinismul velicorus al poetului s-a manifestat deplin şi prin următoarele versuri:

Sredi neistovâh ţâganoc

Ia cac Orfei sredi vachanoc,

V crugu cochetoc moldovanoc

Pojalui bog mejdu bolvanoc.

Zato mej grustnâh moldovan –

Ne dani v ovraghe livinom,

Vernee lev mej obezian –

Ia cac arabschii „Arzaman”

V smirennom tabune oslinom.

Pe scurt, Puşkin se vede pe sine, între moldovencele cochete, aidoma unui zeu printre imbecile, iar printre moldovenii trişti el e aidoma unui leu printre maimuţe, ori aidoma unui armăsar arab într-o herghelie smerită de măgari. „O krasa moldavskih dur”, se exprima într-o altă operă rusul. Nimic nou…

Peste un anumit timp, versurile de mai sus au ajuns şi la regele poeziei româneşti, Vasile Alecsandri, care i-a răspuns pe măsură, după cum urmează:

Fiind mai negru ca ţiganii,

Ce-ai tot cerşit la noi cu anii?

Tu, cel primit cu dor de sus,

Nici bogdaproste nu ne-ai spus.

Cu dar de pâine şi de sare,

Cu vin din valea noastră mare

Te-am ospătat, dar tu în zori,

Râzând, te-ai scârnăvit în flori.

Apoi prin codri de milenii

Ai tot umblat, râzând alene,

Ei, vezi, atunci pun mâna-n foc:

Tu n-ai fost cal arab, ci porc!

Consider că orice comentariu este de prisos…

 

Sursa: Tudor Cojocaru

http://alecsandri-dedicatie-speciala-pentru puskin.html

26/04/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: