CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Nivelul de bunăstare din R.Moldova este cu trei decenii în urma celui din România

REALITĂȚI // „R. Moldova ar avea nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la nivelul de BUNĂSTARE economică a României”

 

 

 

REALITĂȚI // „R. Moldova ar avea nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la nivelul de BUNĂSTARE economică a României”

Anul 2018 în care celebrăm 100 de ani de la unul dintre cele mai sublime momente din Istoria Romanilor – Marea Unire, subiectul relațiilor modo-romane în general și al Unirii Basarabiei cu Romania în particular este unul de top în opinia publică.

Din păcate, însă, anul Centenarului este și unul electoral, iar în lipsă de viziune și programe viabile, acest subiect este exploatat și parazitat politic la maximum de mai multe forțe politice, în special de către cele ostile ideii de Unire.

În acest context, este interesant de analizat cum au evoluat diferențele de dezvoltare economică dintre Romania și Republica Moldova de-a lungul anilor și cât de mare este decalajul dintre cele două state romanești.

Pentru aceasta drept indicator de referință a fost luat Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, care, chiar dacă nu este un barometru perfect de reflectare a nivelului de bunăstare, rămâne cel mai reprezentativ.

Pentru a avea date comparabile în timp care să scoată din calcule erodarea valorii banilor în timp, au fost utilizate seriile de date ale Serviciului de Cercetări Economice al Departamentului de Stat al SUA pentru agricultură. Această structură are publicate date istorice aferent PIB per capita începând cu anul 1969, date ce sunt exprimate în dolarii anului 2010 și, respectiv, sunt comparabile scrie http://www.ziarulnational.md/realitati-r-moldova-ar-avea-nevoie-de-30-de-ani-pentru-a-ajunge-la-nivelul-de-bunastare-economica-al-romaniei.

Evoluția Moldovei independente din primul deceniu – un fiasco

Astfel, în anul 1969 PIB-ul per capita din Romania socialistă era de 2,63 ori mai mare comparativ cu cel din RSSM, iar în anii 70 și 80 în timpul aflării acestor teritorii sub regimuri comuniste, evoluțiile economice au fost comparabile, astfel încât raportul de forțe din anul independenței Republicii Moldova a fost de 2,48. În anul 1991, PIB pe cap de locuitor din Romania era de 4.732 USD, față de 1.909 în deja Republica Moldova.

Primii ani de tranziție de la comunism la economie de piață au fost un fiasco atât pentru Romania, dar mai ales pentru econmia Republicii Moldova, care s-a prăbușit, Astfel, după 10 ani de independență, PIB per capita din Republica Moldova era de peste două ori mai mic comparativ cu situația din 1991. Romania, în schimb, a reușit să depășească mai puțin dureros această perioadă, astfel încât în anul 2001 PIB-ul pe cap de locuitor din Romania era de 5,73 ori mai mare față de cel al Republicii Moldova.

În anii 2000, ambele state au avut perioade de creștere economică, iar Republica Moldova a reușit chiar să reducă puțin din decalajul economic față de Romania, co-raportul PIB per caputa reducîndu-se de la 5,73 în 2001 la 4,26 în anul 2014.

Trebuie însă de remarcat faptul că această reducere de decalaj nu s-a produs datorită unor politici economice deosebite ale autorităților moldovenești, ci în primul rând grație creșterii substanțiale a afluxului de valută venit în țară de la migranții moldoveni. Spre exemplu, dacă în anul 2001 valorea remitențelor venite în Moldova abia depășea suma de 200 de milioane USD, în anul 2008 cifra dată a trecut de 1,6 miliarde USD, adică de opt ori mai mare.

Decalaj de dezvoltare de 30 de ani

Problema cea mai mare la momentul actual pentru economia moldovenească este că remitențele nu vor mai fi în perspectivă un catalizator sustenabil de creștere economică, iar posibilitățile Bugetului Public Național de a influența nivelul de bunăstare prin intermediul prestațiilor sociale sunt foarte limitate. Mai mult decât atât, după cum a arătat epopeea furtului miliardului, calitatea și capacitatea instituțiilor statului a devenit mai slabă, iar nivelul de încredere al oamenilor în acestea, care sunt temelia unui stat, s-a erodat și mai mult.

În anul 2016, PIB-ul pe cap de locuitor din Romania exprimat în dolarii anului 2010 a fost de 9.197 USD, în timp ce pentru Republica Moldova indicatorul dat era de 2.087 USD, adică de 4,41 ori mai mic.

Dacă am face un simplu calcul ipotetic și am presupune că economia Romaniei s-ar opri pe loc cu o creștere economică zero, iar economia Moldovei ar crește anual cu 5%, o cifră încă optimistă în conjunctura actuală, Moldova ar avea nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la nivelul de bunăstare economică al României.

 

 

 

 

 

 

 

Cum a investit Romania în ultimii ani în R.Moldova

 

 

De altfel, în ultimii ani Romania a investit pentru ca viața oamenilor dintre Prut și Nistru să fie mai bună, iar în acest sens pot fi menționate:

  • sutele de microbuze pentru școlile din Republica Moldova

  • zecile de milioane de euro pentru modernizarea grădiniților din Republica Moldova (circa 1 000 de grădinițe reparate din bani romanești)

  • milioane de euro oferite pentru conserarea patrimoniului nostru național

  • serviciul SMURD activ între Prut și Nistru, salvînd astfel zeci și sute de vieți a oamenilor din acest teritoriu

 

Tot României îi poate fi atribuit un merit important în stabilizarea finanțelor publice din Republica Moldova după furtul miliardului și criza care a urmat. Or, în condițiile în care toți partenerii externi / creditorii au înghețat finanțările pentru Moldova, anume Romania a decis acordarea unui împrumut chiar înainte de a fi agreat un acord cu Fondul Monetar Internațional.

Acest fapt este reflectat și de cifre, care consemnează că atât în anul 2016, cât și 2017, cel mai mare creditor a fost România.

 

 

Sursa. Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

 

Perspective de integrare economică

 

Așa ori altfel, aprofundarea integrării economice cu Romania este în conjunctura actuală nu un moft al cuiva, ci o obligație pentru a face viața oamenilor de aici mai bună. Și sunt multe lucruri care pot și trebuie realizate precum:

  • Interconectarea energetică pentru a scăpa de dependența energetică de Federația Rusă

  • Aprofundarea relațiilor comerciale, Romania fiind unica piață realist de pătruns pentru micii exportatori – Chiar dacă în ultimul deceniu piața românească a devenit numărul unu pentru produsele moldovenești – în anul 2005 în medie doar 10 din 100 dolari din exporturi moldovenești erau proveniți din Romania, în timp ce în anul 2017 deja în medie 25 din 100 dolari aveau drept sursă piața românească – potențialul de intensificare a acestor relații comerciale este unul semnificativ în continuare.

  • Majorarea investițiilor romanești în Republica Moldova, în special în sectoarele strategice și cu vizibilitate – venirea pe piața moldovenească a Băncii Transilvania, perspectivele de preluare a unor companii din sectorul energetic de către entități din Romania arată că capitalul romanesc din Republica Moldova este gata să joace un rol macroeconomic și nu doar microeconomic cu impact mai limitat asupra economiei cum s-a întâmplat până recent.

  • Acordarea de suport, prioritar prin intermediul și pentru autoritățile locale din Basarabia, întrucât anume asemenea suport este mai eficient și mai direct resimțit de oameni – faptul că recent autoritățile romane au creat cadrul legal prin care autoritățile publice locale din Romania să poată acorda mai facil suport localităților din Republica Moldova este un mare pas înainte. Primarii de regulă sunt cei mai buni agenți de democrație reprezentativă, fiind cel mai aproape de oameni și având respectiv posibilitatea de a face cel mai bine transferul de imagine al suportului romanesc către oamenii de rând din comunități

    Desigur, cât de mult s-ar dori Unirea, aceasta nu poate avea loc pur și simplu, dar important este ca atunci când va apărea momentul istoric propice, să ne găsească pregătiți.

    După cum spune doctorul în istorie Adrian Cioroianu în emisiunile sale dedicate Centenarului „Istoria rămâne cea mai frumoasă poveste, iar Unirea se construiește zi de zi”.

    Anul Centenarului e un prilej excelent că, dincolo de capitalul de entuziasm generat de împlinirea unui secol de la Marea Unire, să fie și un imbold adițional pentru integrarea economică mai profundă, mai sustenabilă și mai ireversibilă a celor două maluri de Prut.

 

18/10/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat asta: