CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Prof. univ.dr.Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române : „Limba română ne obligă să rămânem români.”

Mateevici - LIMBA NOASTRĂ - Comentariu literar (Eseu)

Infracțiuni de rostire românească

Nu obosesc să repet că liantul important care ne mai ține nedistanțați, la un loc și ai locului, e limba română, afirmă scriitoarea Magda Ursache în https://arhiva-romanilor.blogspot.com.

Se șterge identitatea națională pas cu pas.

 După proiectul de eliminare a tricolorului de pe actele de identitate, altă boacănă. Minte de iepure, ministrul Culturii a găsit cu cale să schimbe numele stației de metrou Eroilor cu…Opera, motivând că ăsta ar fi drumul Uniunii Europene.

Dar ce treabă o fi având UE cu stația Eroilor? Exact ce treabă are domnul Bogdan Gheorghiu cu cultura. Și câți miniștri am avut, necroiți intelectual pentru așa ceva: cultură!

Sunt disprețuiți, pe multe canale televizuale, cei care vorbesc elevat, ca la carte sau „ca din cărți”.

Orbii pentru istorie, gramatică, literatură câștigă teren. Că s-a distrus învățământul clasic tip Haret e fără dubiu.

F.V.Câțu dixit: „Sănătatea și învățământul sunt chestii de propagandă cu care trebuie să terminăm.”

Zis și făcut. La ce grijuri are, achiziționarea a 120.000 de doze de vaccin, școală „în format fizic” pentru copii vaccinați, mă aștept la multe succesuri.

În plus, n-o să-și complice viața respectând reguli gramaticale, când deține „creativitate” și are de scris esee.

Vă relatez un episod din tramvaiul de Baza 3 ( baza industrială nu mai există, i-a rămas doar numele).Un consumator de chipsuri ( le ronțăia non-stop) tinerel ocupase un scaun destinat bătrânilor, în timp ce o doamnă în vârstă abia se ținea pe picioare.

Dacă zburam cu Lufthansa, unde salutul „Doamnelor și Domnilor, bine ați venit la bord!” e interzis ca discriminatoriu, nu puteam folosi vocabula doamnă; în tramvaiul de Baza 3 am putut. I-am arătat băiatului sigla indicând restricțiile.

Mi-a zis că nu știe decât engleză. E un desen fără cuvinte, băiete, i-am răspuns în engleză. Și dacă nu știi românește în țara ta de origine, e sigur că nu știi nici englezește.

„Degeaba  sperați”, cum se rostește Câțu despre PSD. Școlerul de educație nouă n-a cedat, în ciuda protestelor călătorilor. Ce să mai zici decât că somnul bunului simț naște monștri? Și poate că ministrul Mediului ar trebui să se ocupe și de ecologia limbajului , de vreme ce Învățământul dă greș.

Suntem în coláps, zice prim –ministrul.Așa pronunțat, nu; în cólaps, da, suntem. Ba chiar în situație catastruoasă, cum anunță România Te vede. Ce înseamnă vaccinul pentru Cîțu? „Cafeaua la interior.” Bine nu stă nici cu prepozițiile limbii române.

Oare ne așteaptă ani de zile cu prim- ministrul celor 12 minute? De vreme ce Dumnezeu a dat Sănătatea doctoresei Mihăilă, care își epilează discursul, poate s-o îndura să ne scape de premierul-interjecție.

Ce te vaiți? îmi spune un prieten la telefon. Avem marfă cool în marketuri, avem pizzameni și escort girls, avem destule vipușoare de la care primim kiss-uri pe suflet. Cântarea Pandemiei continuă și continuă, îmbogățindu-ne Fondul Principal de Cuvinte cu rapel, incidență, stare de urgență, stare de alertă, stare de excepție… Președintele e ferm: ai de ales, române, să fii precáut ori prost.

„Am ajuns prost”, comentează domnia sa faptul că procesul de vaccinare nu merge. Peste Prut, Maia Sandu recomandă santé ieftin. Urare de ultimă oră? Covid ușor! Și câte măsur’ în regim de urgență, contra nevaccinaț’, dar sănătoși, ne mai așteaptă în următoarele săptămâni în balonul alegerilor interne PNL, cu Rareș Bogdan la manetă, politician cu principii ultra- elastice, de ultra-demagog, cum ar zice nenea Iancu.

De rămas ne-a (mai ) rămas privilegiul de a face haz și mai ales de nehaz, să-i dăm pe râzătoare pe aleși și pe ne-aleși, precum caricaturistul Ciosu ori epigramistul Hurubă, care practică umor de calitate.

Și mai râdeam de ticurile verbale ale activiștilor PCR, de pronunția lui nea Caisă pretinie, muncipiu și câte altele. Smintelile de limbă ale politicilor actuali rămân de neîntrecut, ca și incredibilul lor tupeu.

N-or ști că o funcție publică presupune și un comportament lingvistic corect?Nu cunoști cuvântul, nu-l folosi. Nu cunoști pronunția corectă, încearcăs-o afli. Turcan proroghează și ne ignorează; mai nou, se zdrobește să pună „în transparență” o lege sau ce-o vrea să pună în transparență conița. Și-i gata- gata să-și rupă bluza de pe ea de dragul nostru.

Un fan o numește Doamna T.. Ce caraghios! Se întoarce Camil Petrescu în mormânt. Mai potrivit mi se pare s-o numim „mama gafelor” de vreme ce nu prea pare descurcată la minte. Alt liberal vrea să adereze (Să adere, alesule!).

O ministră muncită nu scapă de acel din repercusiune. Și nu numai r se bagă unde nu trebuie, și este în toate ce sunt, ca și cum ar fi corect să eviți o cacofonie inexistentă. Un ins „ca și” finanțist ne anunță trasabilitatea banilor.

Nu-i mai la îndemână să zici traseul lor? În fapt, traseul împrumuturilor gigantice îl știe doar Cîțu, dar nu-l spune, cel care confundă recunoașterea cu…recunoștința, fiindu-i străine ambele.

Cum de-ți încarci mintea și-ți pierzi timpul cu inepțiile astea? revine grijuliul amic, la telefon. Timp nu-mi pierd: în „doișpe” minute am materie primă pentru „doi” foiletoane, atât de pretitundenar jalnică, strâmbată, pocită e limba română.

Doi nu mai are feminin: doi fete, doi chei, doi secunde, doi rapeluri, doi restricții, doi județe (carantinate), dar și doișpe voturi (furate). Dâmbovițeii traseiști ai posturilor t.v. zic  telefon,  instanță,  picioare. Un nevrotic își pierde firea: „Ce te uiți, mă, așa  mine?”În ultima vreme, a apărut „discuție pe doza a treia.”

Acum vedem ce curativ ar fi fost proiectul lui Pruteanu. Dacă Legea Limbii Române, promulgată în 2004, ar fi fost și aplicată, n-am avea atâtea up-datări nebunești, foarțând lexicul. „N-am Time”, declara recent un teleast. Pariez că nu mănâncă din farfurie, ci din dish. Un senator ne-a rupt cu o vedere din Afganistan: ”Era un lucru wow!”

Vorbind cu Oana Lazăr, realizatoare de excelență la TVR Iași, care are mereu dinspre mine magda cum laude, am conchis că accentele ( Ozana Barabancea le spune acccenți) sunt în cea mai mare suferință. Pentru un contabil, o sumă e ínfimă; ce indíce are? întreabă altcineva. Recéptorul nu știe. Anomálie, e timpul tău!

O reclamă ne propune medicamente benefíce. O știristă care n-a pus burta pe carte îl numește pe Pr. Ilie Cleopa Protosinghélul. Ați observat? Cu cât decolteul e mai adânc, cu atât vorbitoarea e mai agramată.

Ampla deteriorare a început-o la vârf Ion Iliescu ( de pomină a rămas Sulaina pentruSulina). A fost continuată de prof. univ. dr. Constantinescu, geolog, cu „mă refer asupra” și cu „nu suntem mai prejos decât nimeni”.Cât despre Iohannis, deține experența înaintașilor.

Clasa politică se exprimă cum se exprimă, așa cum o duce gura. Mai toți sfidează nonșalant limba română. Organizatorul vaccinării, dr. Gheorghiță, sfidează și latina, vorbind de o adeverință ad labam. Comanda la colonel! Un profesionist al limbii române se întreba dacă a vorbi corect în românește presupune să cunoști și latina. Ei , uite că da, trebuie! Altfel te poți face de râsul curcilor.

În ce mă privește, am rezistat tocșoiștilor până la urletele bâlbâite ale deputatului USR-PLUS Emanuel Ungureanu: asasascultatați-mă; mă-mămămăsurile mememedicale. Vă imaginați cum ar folosi vocabula manipulabilitate ?

A, nu manipulare, lungirea fără noimă a cuvintelor fiind dragă stricătorilor de limbă. Eu, una, n-am Fikatforte să-l ascult pe parlamentarul Ungureanu.

Cineva spunea că l-ar vaccina de cinci ori dintr-odată, doar-doar l-ar scăpa de deficiențele de emisie. „De doi zi-zile nu vovovorbim decât.” Întreb: dacă ai limba încleștată, ce cauți la televizor și nu numai „de doi zile”?

Guvernanții noștri mascați arată în ședințe ca măștile lui Ensor. Râdem până ne dor fălcile. Suntem contagioși? Cine știe! Și cum în democrația noastră de ocazie ( ca să nu-i mai zic second hand) se cam poate ce nu se poate, ne-or da cu o ordonanță de urgență în cap: : „Fără norme gramaticale, ca să fim liberi zi și noapte”.

Va fi interzis să mai râdem de limba uzitată la vârf statal? Posibil. Ni se va cere să fim supuși credincioși la rău și la mai rău. Cum o face marele spirit oral, ministrul de Finanțe Dan Vîlceanu, om sensibil: „simt scumpiri” „ca-n toată Europa.” La scumpiri suntem cei mai buni.

Atât de buni, încât tinerii au ajuns la concluzia că nu mai e de stat în țară, iar fără tineri nimic nu facem. Oare noi, cei rămași , ar trebui să luăm lecții de autoapărare lingvistică? Și-l întreb pe Gabriel Mardare, lingvist, dar și scriitor, as în arta comunicării: Știi vreo mască eficientă pentru a nu ne molipsi de virusul, cu tulpini multe, al greșelilor de rostire?

Pentru cei care cred că România e drum închis definitiv și vor să se salveze fugind în alt popor, în altă limbă, afirm decis: dintre scriitori, sunt mulți plecați care spun că în limba natală scriu mai cu har, mai expresiv, iar filosofi ca Noica știu ce nuanțat poate gândi ea, limba română, când –vorba Eminescului – e lăsată de specialiști să-și vadă de ale ei, să se gospodărească singură.

Pierderea limbii e tragică. La fel de tragică e pierderea demnității naționale. S-a întâmplat luni, 23 august, la Kiev, când președintele și premierul n-au putut articula nimic după ce președintele Ungariei a declarat că România e „stat ocupant” și că Transilvania ar aparține Ungariei.

Era atât de greu să se dea o replică fără prompter? Greu pentru Cîțu, dar și pentru Iohannis?

Închei, nu fără a-l cita pe D. Caracostea: „…ceea ce se numește atât de searbăd gramatica unei limbi este de fapt depozitarea unei forme a gustului național.”

Cei care ignoră cuvântul național nu sunt decît ambasadori ai neantului.

Mihai Ursachi îl țintea pe unul singur, acum s-au multiplicat, clonat etc.

Eu sper –așa sper!- că vor ieși din cărți, cum au ieșit și proletculții.

Magda Ursache s-a născut la Bucureşti, la 20 decembrie 1943.

A absolvit Colegiul „B.P. Hasdeu” din Buzău şi Facultatea de filologie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, cu diplomă de merit, în 1967.
A lucrat în redacţia revistei „Cronica” (redactor, Secţia Poezie) şi la Universitatea „Al.I. Cuza” (asistent la Catedra de limba română).

Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.

16/01/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Un comentariu

VA REUȘI RUSIA SĂ BLOCHEZE UNIREA Basarabiei CU ROMÂNIA? CE NU ŞTIE PUTIN ?

 

 

 

 

RĂZBOIUL DIN BASARABIA: VA REUȘI RUSIA SĂ BLOCHEZE UNIREA CU ROMÂNIA?  

 

România nu e unica ţară care, în secolul trecut, a fost ruptă în două de timpurile grele ale istoriei. A fost şi Germania care avut acelaşi destin tragic. Totuşi Germania a reuşit să se întregească, demonstrând lumii întregi că se poate, dacă idealul unităţii îl porţi în inimă. România mai rămâne încă neîntregită.

Astăzi, când se vorbește tot mai mult despre unirea Barasabiei cu România, prezența toxică a Rusiei în istoria noastră se face din nou simțită!

De 200 de ani, vecinul nostru de la răsărit, fost Imperiu Țarist, apoi Uniune Sovietică, iar astăzi Federație Rusă, a lovit neîncetat în prosperitatea, libertatea, identitatea și viitorul țării noastre…

Visul imperial al țarilor ruși a făcut ca în anul 1812 să ne fie răpită Moldova dintre Prut și Nistru, pentru ca în anul 1940 bolșevicii sovietici să ne răpească încă o dată bucăți din pământul țării: Basarabia, Nordul Bucovinei și Ţinutul Herţa, pierdute până astăzi…

În toată perioada de ocupație, ticăloșia imperialistă a operat din plin omorând elitele din teritoriile ocupate, strămutând populații întregi în Siberia, aducând comunități mari de slavi pe care i-a plantat în teritoriile românești – totul pentru a distruge identitatea românilor, pentru a le slăbi prezența aici.

Peste toate, ocupația sovietică a întregii Românii, de după al Doilea Război Mondial, reprezintă cel mai barbar act de distrugere identitară cu care românii s-au confruntat în istorie: ne-au fost eliminate elitele, ne-au fost răsturnate valorile, ne-au fost furate sau distruse comorile culturale, ni s-a falsificat istoria, generații întregi au fost indoctrinate agresiv, non-valorile au fost promovate în locul valorilor.

Marile tare ale românilor de astăzi au legătură în special cu această perioadă!

Sintetizând, putem spune că nici romanii, nici turcii și nici austro-ungarii nu au adus atâtea prejudicii identitare românilor pe cât au adus rușii de 200 de ani!

Chiar și astăzi, Armata a XIV-a rusă stă ca un ghimpe în Transnistria, ca o amenințare la adresa românilor basarabeni, în timp ce agenții Rusiei Imperialiste agită apele în Republica Moldova pentru a crea haos și a bloca astfel unirea care se prefigurează cu România, o unire despre care vorbesc tot mai mulți lideri europeni.

Acutizarea conflictului dintre Rusia și Occident face din Republica Moldova o miză importantă. Rușii nu vor cu nici un preț să își ia labele de pe ea, în timp ce interesele geostrategice ale americanilor vor să o scoată de sub influența rușilor. Desigur, nu din dragoste pentru români, ci pentru că le slujește lor mai bine interesele politice și militare.

Paradoxal, acest nou Război Rece care se prefigurează reprezintă o oportunitate pentru noi, românii. Amintiți-vă că unirea Principatelor Române sub Cuza nu s-a produs pentru că puterile occidentale mureau de dragul nostru, ci pentru că aveau nevoie de un stat mai puternic în regiune – tampon între imperii – și atunci ne-au lăsat să ne unim.

Astăzi este o situație similară. Jocurile geostrategice occidentale au nevoie de o România mai mare, mai puternică, mai prosperă… în fața Ursului rusesc.

Iar această nevoie a lor poate împlini dorința noastră de reîntregire. Mai mult decât atât, eu am convingerea că, din aceleași interese, vom fi lăsați să ne dezvoltăm și economic.

Totuși, Rusia nu o să stea cu brațele în sân. Probabil că va agita apele și mai mult în Basarabia și, în plus, împreună cu ungurii, partenerii lor tradiționali în crearea de conflicte etnice, vor încerca manevre și în așa numitul ținut secuiesc. Doar că aici s-a început decapitarea extremismului unguresc, iar acest lucru le îngreunează treaba.

Așadar, va reuși Rusia să blocheze unirea Basarabiei cu România? Să sperăm că nu!

În articolul de mai jos, istoricul Octavian Ţâcu se întreabă dacă Putin şi alţii din armata lui de ocupaţie, cea militară şi cea civilă, cunosc adevărata istorie a ROMÂNILOR.

Putin şi slugile lui moldovene cunosc perfect istoria noastră a românilor.

Ceea ce face el şi colaboraţioniştii moldoveni, complicii lui, în termeni juridici se numeşte etnocid, memoricid, când la modul programat se distruge conştiinţa naţională a românilor moldoveni pentru a ţine sub control politic acest teritoriu pînă la o rusificare completă, transformându-i pe băştinaşi în carne de tun într-un eventual război fratricid.

Problema este cum ne apărăm noi, românii în cazul unei asemenea război, agresiuni şi diversiuni. Aş dori să văd un protest categoric din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Uniunii Scriitorilor din Moldova, oamenii de cultură proieminenţi etc, care la nivel internaţiona şi, evident, naţional să apere istoria noastră adevărată, să demaşte acest război dus de Putin împreună cu unealta lui Igor Dodon împotriva românilor basarabeni, să apere IDEALUL nostru al UNIRII românilor întro singură Ţară, ROMÂNIA.

 

Ce nu ştie Putin şi ce nu ştiu alţii ca el

Am mai spus şi în alte părţi că a critica Rusia sau politica ei nu înseamnă să fii rusofob. Din contră, admir milioanele de ruşi care au curajul să lupte împotriva unui regim autoritar, oligarhic şi mafiot, condus de Putin.

Dar mi se pare logic să critici Rusia atunci când îţi atentează la integritatea ta naţională şi statală. Mai ales atunci când o fac oameni care n-au învăţat istoria la şcoală. Fie ei şi preşedinţi de ţară. Tuturor celor care umblă cu „statalitatea moldovenească de la 1812” mă simt obligat să le dau o lecţie de istorie asupra felului cum percepeau ruşii din punct de vedere identitar populaţia majoritară a Basarabiei în perioada Imperiului Ţarist.

În Pamiatnaya knizhka Bessarabskoi oblasti na 1862 se menţiona că în anul 1812 „…populaţia rurală era constituită din locuitori români autohtoni şi un număr neînsemnat de colonişti bulgari… iar în oraşe, pe lângă români, mai locuiau greci, armeni, evrei şi, parţial, fugari ruşi” (p. 151).

Enumerând în descrierea statistico-militară, elaborată în 1827, toate naţionalităţile din Basarabia, ofiţerul rus R. Soşalski scrie că moldovenii „…sunt locuitori autohtoni ai regiunii Basarabia… vorbesc o limbă proprie, cunoscută sub numele de română şi care este întrebuinţată în toată Moldova, Valahia, în regiunile turceşti de peste Dunăre şi o parte din Transilvania” (Arhiva Istorică Militară de Stat din Rusia, Fond 437, dosar 18589, p. II, fila 5).

Într-o altă lucrare, Rumynskie gosudarstva Valahia i Moldavia v istoriko-politiceskom otnoshenii, publicată la St. Petersburg în 1859, istoricul rus S. Palauzov menţionează că „Pe spaţiul dintre râurile Tisa şi Nistru, care la nord are munţii Carpaţi, iar la sud se sprijină în şesul Dunării şi ţărmul nord-vestic al Mării Negre, locuieşte compact un popor, al cărui nume originar, fărâmiţat de etnografii moderni în câteva denumiri locale, nu este prezent nici pe o hartă geografică cunoscută a spaţiului conturat mai sus.

Poporul acesta îşi numeşte pământul locuit de el Ţara Românească” (Pământul românilor), iar sie îşi zic români” (p.1).În Bessarabskaya oblasti. Spisok naselennyh mest po svedeniam 1859 goda, Comitetul Central de Statistică al MAI al Imperiului Rus, constata în legătură cu indicii demografici ai provinciei: „..este limpede că judeţele de mijloc servesc drept loc principal de trai al neamului românesc” (p. 19).

Monitorul provinciei Basarabia, organul oficial al administraţiei din Basarabia, menţiona la 1860 în paginile sale că „Etnia principală care domină în Basarabia o reprezintă moldovenii băştinaşi, ei fiind o rămăşiţă a daco-românilor antici” (Bessarabskie oblastnye vedomosti, 1860, nr. 19, p. 78).

Tot în acelaşi context, etnograful rus A. Zaşciuk în Etnografia Bessarabskoi oblasti, publicată în volumul 5 al Zapiski Odesskogo Obshestva Istorii i Drevnostei, Odessa, 1863, menţiona că „…cel mai mare număr al locuitorilor din regiunea Basarabia îl alcătuiesc moldovenii sau românii” (p. 450), iar într-un alt pasaj remarca că moldovenii din Basarabia „…îşi zic români”.

În Materialy dlea voennoi geografii i voennoi statistiki Rossii, acelaşi Zaşciuk scria că „..moldovenii predomină numeric în Basarabia şi vorbesc limba română” (p. 103).Moldovenii din Basarabia erau consideraţi români şi la nivel oficial.

Într-un act din 1862, provenit din Cancelaria guvernatorului Basarabiei, sunt enumerate naţionalităţile din provincie, inclusiv etnia română, care îi cuprindea pe volohi şi moldoveni (Arhiva Naţională a R. Moldova, F. 2, inv. 1, d. 7507, f. 7).

În anul 1884, un alt istoric rus, R. Orbinski, nota că, atunci când cobori de la nordul Basarabiei spre sud, se „evidenţiază elementul românesc al populaţiei şi …se manifestă forţa lui de românizare”, iar „…vitalitatea elementului românesc se exteriorizează prin diferite moduri, bunăoară, prin căsătorii mixte” prin care elementul alogen era românizat, indiferent dacă femeia „…era rusnacă sau moldoveancă”. „Numai cu o astfel de viabilitate, conchide istoricul rus, s-a putut întâmpla ca acea neînsemnată populaţie romană, lăsată de Traian, să-şi păstreze naţionalitatea, pe parcursul a aproape două mii de ani şi nu s-a stins în marea slavă, care a înconjurat-o de la începutul secolului VI” (Ocerk proizvoditelnyh sil v Bessarabskoi gubernii, p. 15-16).Comentând datele recensământului imperial din 1897, un alt istoric rus, D. Anucin, consemna că „Grupa romanică este reprezentată de români – 900 mii (asta deşi în recensământ erau numiţi moldoveni), care locuiesc în gubernia Basarabia şi în judeţele de lângă Nistru din gubernia Herson.

Acest popor îşi apără cu putere limba şi chiar a românizat o parte din populaţia ucraineană locală” (Rossia. Naselenie, în „Entziklopediceskii slovari”, Sankt Petersburg, 1899, vol. 54, p. 143).

În cartea sa publicată cu ocazia centenarului anexării Basarabiei în 1912, N. Laşkov menţiona că „Naţionalitatea principală şi cea mai veche din Basarabia o reprezintă moldovenii”, precizând că „…românii din Moldova îşi zic moldoveni” (Bessarabia. K stoletiu prisoedinenia k Rossii. 1812-1912, Chişinău, 1912, p. 53).

Ca să scurtez această listă, voi mai expune câteva din cele mai reprezentative teze privind românitatea moldovenilor din Basarabia: G. Gore vorbea despre „…ţăranii români din Basarabia”;

I. Doncev spunea că populaţia provinciei „este alcătuită din români… şi alte etnii”; un oficial rus, Kohmanski, l-a numit la 15 martie 1871 pe primarul Chişinăului I. Cristi drept român, menţionând meritele sale; P. Soroca a intitulat capitolul său din manualul de geografie asupra Basarabiei din 1878 Moldovenii sau românii, caracterul lor, obiceiurile şi modul de viaţă;

 în almanahul Basarabia (1913), P. Cruşevan scria că „..moldovenii sau românii alcătuiesc partea principală a populaţiei Basarabiei” (p. 175);

în lucrarea fundamentală privind geografia Imperiului Rus (1910), V. Semionov-Tian-Şanskii spune clar că „…populaţia Basarabiei actuale este constituită cu preponderenţă din moldo-vlahii sau români… moldovenii provin de la daci sau geţi, care s-au amestecat cu romanii, de unde li se trage numele de român” (p. 202).

Voi încheia cu un citat din savantul rus L. Berg, originar din Basarabia, care menţiona într-o lucrare publicată în 1918 la Petrograd „Moldovenii sunt români care populează Moldova, Basarabia şi părţile învecinate cu Basarabia ale guberniilor Podolia şi Herson” (Bessarabia, p. 87).
Toate aceste constatări ar trebui să explice de ce chiar şi „clasicii” marxism-leninismului Marx, Engels şi Lenin ne considerau români.

Că ceea ce s-a întâmplat după 1924, prin construcţia „moldovenismului sovietic”, este o altă poveste.Într-un cuvânt, tovarăşi-domni putini, medvedevi, sneguri, lucinschi, voronini, lupi, formuzali, ţârzi, gavrilovi, krasnovi, kurţi soloviovi, mihaili, gurăi, taberi sau dubrovski/durakovi, minoritari ruşi, ucraineni sau găgăuzi, diferiţi „patrioţi” ai R. Moldovei sau Federaţiei Ruse, care au călărit şi mai călăresc ideea de „popor moldovenesc statuat istoric”, terminaţi cu aiurelile şi uitaţi-vă ce ne considerau aceiaşi ruşi, care chiar dacă erau imperialişti, nu avea capurile îmbâcsite cu diferite teorii totalitare stalinisto-moldovenisto-sovietice privind „naţiunea şi statalitatea moldovenească seculară”.

Surse:

 Octavian Țâcu – timpul.md

Dinu Poştarencu – monografia Contribuţii la istoria modernă a Basarabiei, P. II, Chişinău, Tipografia Centrală, 2009

Daniel Roxin –http://daniel-roxin.ro/

05/01/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA, LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: