CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

GÂNDUL ZILEI

 

 

 

 

 

 

 

 

„România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni.”  

 

Petre P. Carp

 

 

 

 

 

 

 

 

Petre P. Carp (n. 29 iunie 1837, Iași – d. 19 iunie 1919, Țibănești, județul Iași) a fost un politician român, membru marcant al Partidului Conservator.

A fost unul dintre opozanții lui Alexandru Ioan Cuza și  s-a implicat activ în îndepărtarea sa de pe tronul Principatelor Unite. A fost numit secretar al Locotenenței Domnești care a organizat aducerea pe tronul românesc a lui Carol I.  Un an mai târziu, a fost numit secretar al Agenției Diplomatice a României la Paris.

În 1867, Petre P. Carp a devenit mason. Boierul moldovean s-a dovedit unul dintre cei mai buni oratori conservatori, considerat de istorici al doilea mare politician conservator după Barbu Catargiu.

A fost ales în repetate rânduri ca deputat și senator. De asemenea, a fost reprezentant diplomatic al României în Berlin, Viena și Roma. Întors în țară, Petre P. Carp, a devenit ministru de Externe, apoi ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, ministru al Agriculturii și Domeniilor, ministru al Industriilor și ministru al Finanțelor.

1907, Petre P. Carp a devenit președinte al Partidului Conservator, în urma fuziunii principalelor grupări conservatoare din România. Petre P. Carp a rămas în istorie drept un mare om de stat, dar și prin anecdotele legate de el. El provenea dintr-o familie boierească din Moldova și a fost unul dintre colaboratorii de încredere ai Regelui Carol I al României.

Era cunoscut drept „tăios ca un cuțit și rece ca o zi de iarnă”, cum spunea alt junimist, Nicolae Gane, lupta mai întotdeauna singur pentru cinste și dreptate, cu adepți puțini, fiind și poreclit ,,cavalerul dreptății mâncate de lupi” de către târgoveții care treceau pe lângă casa lui.

Tot Eugen Lovinescu scria despre Petre P.Carp că ,,era un mare caracter, doctrinar, autoritar, cu concepții politice puternice, intransigent și de înaltă demnitate morală”.

Deși conservator, în discursurile sale din Parlament era cunoscut ca un susținător al drepturilor țăranilor: ​,,Un lucru însă vă cer: să-mi garantați că aveți să pironiți proprietatea în mâinile țăranului, atât și nimic mai mult”, afirma P.P.Carp în 1884. „Bogăția unei țări atârnă de câtimea averilor celor mici”, o aserțiune a sa din 1882.

Se spune că în timpul unei călătorii spre Viena, după Războiul de Independență, când Imperiul Rus și-a încălcat angajamentul de a respecta integritatea teritorială a României, ministrul de Externe rus a aflat că în același tren călătorea și P.P. Carp.El și-a manifestat dorința să i se facă cunoștință cu Petre P. Carp, iar când l-a văzut, l-a întâmpinat exclamând: ,,În fine, pot să cunosc și eu pe faimosul filogerman Petre P.Carp”. Iar acesta i-a răspuns în acel moment : ,,Eu nu sunt filogerman, eu sunt rusofob!”

 

Regele Carol I a incetat din viata la 27 septembrie 1914 – un nou Consiliu de Coroana trebuia sa decida, odata cu iesirea din neutralitate a României de partea carei aliante urma sa fie legată soarta țării .

Părea evident ca numai alianta cu Antanta ne putea garanta intregirea tarii prin revenirea Transilvaniei la Regatul Romaniei. Atat Regele Ferdinand, majoritatea oamenilor politici cat si opinia publica se pronuntau hotarat pentru intrarea in razboi alaturi de tarile Antantei.

La Consiliul de Coroana de la Cotroceni, 14 / 27 august 1916, Regele Ferdinand i-a convocat pe cei mai importanti oameni politici si de stat ai țării pentru a le comunica hotărârea lui de a declara razboi Austro-Ungariei a doua zi. In randul conservatorilor exista o grupare proantantista reprezentata de Nicolae Filipescu, Take Ionescu, C. Olanescu si C. Cantacuzino-Pascanu, cealalta grupare favorabila intrarii Romaniei in razboi alaturi de Germania si aliatii ei avea in frunte pe Petre P. Carp, Theodor Rosetti, Titu Maiorescu si Alexandru Marghiloman. Cuvintele rostite de regele Ferdinand celor prezenti dadeau glas dorintei si vointei intregii Romanii la un ceas de grea cumpana si inalta raspundere pentru tara: ” Am convocat aici pe mai marii tarii nu ca sa le cer un sfat, ci ca sa le cer sprijinul. Vad situatia in asa fel, incat nu mai putem ramane in Neutralitate.

De aici inainte victoria Puterilor Centrale este exclusă. Guvernul meu, (condus de Ion I.C. Bratianu n.n.) care crede si el ca a sosit momentul să incepem razboiul, a și avut consfatuiri cu unul din grupurile beligerante.”  

Marele om politic Petre P.Carp va trăi drama pierderii unui fiu, locotenentul Petre Carp cazut pe frontul din Transilvania in localitatea Magheruș, la vârsta de 29 de ani.

În 1918, la terminarea Primului Război Mondial Transilvania, Basarabia şi Bucovina se unesc cu România, ţara dublându-şi teritoriul. Dar România avea să mai continuie războiul şi pe parcursul anului 1919.

 La scurt timp după preluarea puterii de către comunistul Béla Kun, Ungaria ataca Transilvania. Simultan Rusia atacă Basarabia. Pe parcursul verii anului 1919 armata română contraatacă şi ajunge să cucerească Budapesta, iar ofensiva ruşilor este stopată. Ca urmare a înfrângerii definitive a comuniştilor maghiari, dar şi a imposibilităţii armatei ruse să cucerească Basarabia, România a rămas cu graniţele intacte până la debutul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Deşi o parte a clasei politice româneşti şi a intelectualilor au regretat intrarea României în război alături de aliaţii tradiţionali, până la urmă s-a dovedit a fi o alegere înţeleaptă. Chiar dacă am fost nevoiţi să încheiem pace cu germanii şi austro-ungarii, printr-un tertip legislativ, tipic românesc aş zice, am terminat războiul ca ţară beligerantă.

Demn de remarcat ar fi că dintre toate ţările câştigătoare, România a obţinut prin acest război cele mai multe teritorii.
Să fi avut dreptate oare Petre P. Carp când afirma la finalul războiului că „România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni”?

Petre P. Carp se va retrage la conacul sau de la Tibanesti impovarat de anii ce ii marcau o viață și un destin, acum la zenitul lor. A incetat din viață la 19 iunie 1919 la aproape 82 de ani pe care i-ar fi implinit peste 10 zile.

 

Publicitate

12/01/2020 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: