Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga a hotărât că Rusia trebuie să plătească Ucrainei despăgubiri de miliarde de euro

Foto: Curtea Internațională de la Haga

Rusia, învinsă de Ucraina la Haga: Moscova trebuie să plătească despăgubiri de miliarde de euro

Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga a ordonat Rusiei să plătească 5 miliarde de dolari monopolului de stat al petrolului și gazelor din Ucraina, Naftogaz, a informat serviciul de presă al companiei joi, 13 aprilie.

Aceasta este compensația pentru pierderile cauzate de confiscarea ilegală a activelor Naftogaz în urma anexării Crimeei în 2014.

Instanța a stabilit că valoarea compensației trebuie să fie egală cu valoarea justă de piață a activelor Naftogaz înainte de sechestrarea acestora, potrivit raportului.

Rusia insistase că Naftogaz nu are dreptul la nicio compensație, dar instanța nu a fost de acord.

„Acum Rusia trebuie să respecte această decizie în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional”, a spus Oleksii Chernyshov, șeful Grupului Naftogaz, deoarece deciziile de arbitraj pot fi îndeplinite prin mecanismul de executare.

Suma stabilită a despăgubirii este cea mai mare acordată de tribunalul internațional de arbitraj pentru confiscarea de către Rusia a bunurilor ucrainene în Crimeea, se arată în raport.

Rusia va trebui, de asemenea, să despăgubească Naftogaz pentru costurile legate de procedura de arbitraj revendicată în 2016.

Moscova nu a comentat încă decizia Curții Permanente de Arbitraj.

În luna februarie, împuterniciții ruși din Crimeea au aprobat confiscarea a sute de bucăți de mare valoare imobiliare deținute de ucraineni în peninsula ocupată.

Peninsula Crimeea a fost anexată ilegal de Federația Rusă în 2014, în urma triumfului Revoluției EuroMaidan din Ucraina, care l-a înlăturat pe dictatorul pro-rus Viktor Ianukovici.

Publicitate

PROPAGANDĂ ȘI DEZINFORMARE: Rusia pretinde că ar avea dreptul la teritoriile care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică

Foto: Comunitatea rusă sărbătorește Ziua Victoriei (victoria URSS asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial) în satul San Vicente del Raspeig din Alicante, Spania, la statuia lui Iuri Gagarin.

DEZINFORMARE: Rusia are dreptul la teritoriile care au făcut parte din fosta URSS

Potrivit unei narațiuni false promovate de portavocea Kremlinului, publicația Sputnik, Rusia are dreptul la teritoriile pierdute în urma destrămării URSS, relatează https://www.veridica.ro.

Această pretenție a fost publicată în timp ce Rusia a masat la frontiera cu Ucraina militari și echipamente, fapt ce a provocat legitima îngrijorare a comunității internaționale.

ȘTIRE: „…Rusia nu-și mai poate permite ambiguități, lipsa unor înțelegeri, reticențe – noile amenințări, chiar dacă sunt o continuare a celor existente, necesită niște reacții dure.

Așa cum a declarat suficient de clar președintele Putin în cadrul reuniunii colegiului Ministerului Apărării:

“Ei cred că noi nu observăm amenințările? Sau cred că noi vom asista pasiv la crearea unor noi amenințări pentru Rusia? În asta constă toată problema – nu avem unde să ne mișcăm în continuare – iată care este problema”…

Nu doar suntem un succesor și urmașul Rusiei istorice în toate formele și etapele ei (de la Rusia Kieveană, până la URSS), dar anume noi suntem această Rusie. Și în această calitate noi trasăm în fața adversarului nostru istoric, așa-numitul Occident, o linie roșie concretă.

În acest fel dăm de înțeles că nu avem de gând să cedăm sau să ne retragem – nici după Brest, nici de la Nipru, pierdut temporar.

După publicarea proiectelor de acorduri s-a declanșat un nou tam-tam despre planurile lui Putin de a reface URSS – însă noi nu avem nevoie de reanimarea a ceea ce a murit, vrem să construim ceva nou. Însă pe aceleași teritorii, care sunt parte a lumii ruse, a influenței ruse, a spațiului rusesc.

Decesul URSS nu a fost în stare să anuleze și nu a anulat acest fapt – acum doar îl aducem la cunoștința întregii lumi…

Slăbirea generală și criza Occidentului, eșecul proiectului lui global – adică atlantiștii, pur și simplu, nu mai dispun de suficiente forțe pentru a menține în sfera lor de influență teritoriile străine, nu pot să transforme frontiera temporară între Vest și Rusia în una permanentă…

Acum Putin i-a înaintat Occidentului o condiție simplă – să recunoască nu doar dreptul Rusiei la existență și siguranță, dar și dreptul nostru la un viitor.

Acest lucru va fi imposibil fără refacerea cel puțin a unității geopolitice a Rusiei istorice – iar contracararea la care recurge Occidentul nu reprezintă altceva decât o amenințare pentru însăși existența noastră…”

Realitatea

NARAȚIUNI: 

1. Rusia are dreptul la teritoriile pierdute în urma destrămării URSS.

2. Fostele republici fac parte din lumea rusă, iar dispariția URSS nu a anulat dreptul asupra lor.

3. Occidentul amenință existența Rusiei.

4. Occidentul este în criză și proiectul lui global – un eșec.

CONTEXT: Rusia a masat la frontiera cu Ucraina forțe semnificative, fapt ce a provocat îngrijorarea comunității internaționale.

Pe fundalul acestei impresionante desfășurări de trupe și a pericolului unui atac asupra Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a declarat că va obliga Occidentul și NATO să respecte „liniile roșii” și cere garanții de securitate de la SUA.

În opinia lui Vladimir Putin, care se află la guvernare de peste 20 de ani, „destrămarea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică” a secolului XX.

În pofida legăturilor care au rămas după prăbușirea URSS, Kremlinul nu a reușit să mențină relații calitative, bazate pe principiul egalității și respectului reciproc cu fostele republicii sovietice, dar mai degrabă s-a impus prin relații de dominație, șantaj economic și energetic, embargouri, amenințări, alimentarea forțelor secesioniste și chiar conflicte armate.

Acestea s-au intensificat mai ales în contextul apropierii fostelor republici sovietice de Uniunea Europeană.

Anexarea Crimeii, în 2014, și războiul din Donbas, au fost provocate de Federația Rusă după ce populația din Ucraina a manifestat masiv împotriva președintelui Victor Ianukovci, care a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Ocuparea peninsulei Crimeea și crearea celor două republici separatiste din Estul Ucrainei face parte din proiectul Novorosia (vezi harta), care presupunea extinderea până la Odesa și la frontiera cu Republica Moldova (inclusiv Transnistria).

După evenimentele din Ucraina, Statele Baltice au exprimat temeri privind o nouă ocupație rusă.

Anterior, în 2008, în Georgia, care are două republici separatiste pe teritoriul său, Osetia și Abhazia, a avut loc razboiul ruso-georgian, când trupele ruse au ajuns aproape de capitala Tbilisi.

Iar Republica Moldova, de 30 de ani, se confruntă cu un conflict înghețat în regiunea transnistreaznă, regimul separatist de la Tiraspol fiind susținut politic și financiar de Kremlin, care are inclusiv forțe armate în zonă în ciuda cererilor repetate ale Chișinăului ca acestea să fie retrase.

Acțiunile de la frontiera cu Ucraina și declarațiile președintelui rus vin pe fundalul căderiii ratingului lui Vladimir Putin și al partidului său de la guvernare, în condițiile în care opoziția din Rusia a fost eliminată, presa incomodă închisă sau declarată „agent străin”, la fel ca și organizațiile din societatea civilă.

OBIECTIV: Narațiunile au scopul să sublinieze apartenența fostelor republici la spațiul și lumea rusă și dreptul Rusiei asupra acestor teritorii.

DE CE SUNT FALSE ACESTEA: Apartenența de secole a țărilor din fosta URSS la lumea rusă și istoria comună la care face referire autorul sunt rezultatul expansionismului rusesc, fiind vorba de popoare diferite și teritorii invadate și ocupate în care puterea ocupantă a căutat să își impună limba și cultura.

Este așadar o falsă apartenență, folosită pentru a justifica interesele politice și de dominație ale Federației Ruse.

Narațiunile de acest gen se înscriu în eforturile Kremlinui de menținere a influenței sale în fostele state care s-au desprins de URSS în urmă cu 30 de ani. URSS a fost un stat totalitar, care a inclus cu forța teritorii în componența sa.

În ceea ce privește povestea cu dreptul Rusiei la aceste teritorii care ar fi parte a lumii ruse și a spațiului rusesc și că dispariția URSS nu a anulat acest fapt, aceasta este o dezinformare.

Declarațiile de independență ale fostelor republici sovietice, în 1991, suveranitatea și integritatea lor teritorială, au fost recunoscute de Federația Rusă și de comunitatea internațională (ONU).

Așa zisa amenințare a Occidentului „pentru însăși existența” Rusiei, de asemenea este una falsă.

Nicio țară din Ocident și NATO nu a atacat și nu intenționează să atace Federația Rusă. Dimpotrivă, Rusia a atacat Ucraina în 2014 și Georgia în 2008, iar cererile acestora de a adera la NATO s-au intensificat anume în acest context.

MAE român a transmis Budapestei o atenționare arătând că referirea președintelui Ungariei la Tratatul de la Trianon în timpul summitului din Ucraina este „extrem de nepotrivită”

Foto: Premierul Florin Cîțu la summitul din Ucraina

János Áder, președintele Ungariei, a comparat luni, la summitul de la Kiev intitulat „Platforma Crimeei”, anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, tratatul de pace de după Primul Război Mondial prin care s-au încheiat ostilitățile între Antanta și Ungaria.

După cum se știe, în urma acestui tratat, Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul au intrat în componența României.

„În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”.

„După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”, a mai spus János Áder.

MAE român a transmis ambasadorului Ungariei la București că România consideră “extrem de nepotrivit” mesajul din discursul pe care președintele Ungariei l-a avut la summitul recent din Ucraina, conform unor surse guvernamentale citate de Digi24.ro.

Partea română ar fi făcut deja prin MAE, în cursul zilei de ieri, un demers  pe canal diplomatic direct, modalitate ce ar fi fost preferată având în vedere că discursul a fost rostit în contextul multilateral al summit-ului găzduit de Ucraina, era direcționat practic față de statul gazdă și ar fi fost nepotrivit conform cutumelor aplicabile în astfel de context să reacționeze în acel cadru al summitului, în condițiile în care în summit partea ucraineană nu a reacționat după discurs.

De asemenea, conform surselor guvernamentale citate de Digi24.ro și alte publicații, autoritățile române au dorit să nu dea amploare reacției sale pentru a nu amplifica efectele scontate de partea ungară, ținând cont că mesajul din discursul președintelui maghiar avea un “caracter provocator”.

Aceste explicații vin după ce premierul Florin Cîțu, prezent la summitul din Ucraina, unde a ținut și un descurs referitor la susținerea aderării acestei țări la UE și NATO, a fost criticat dur că nu a avut nicio reacție la discursul lui János Áder și nu a dat atunci nicio replică.

Printre liberalii care au apărat lipsa de reacție a premierului s-a numărat și eurodeputatul Rareș Bogdan, care a declarat la B1Tv:

„Într-adevăr, e deranjant că preşedintele Ungariei a făcut o comparaţie total nepotrivită, total nepotrivită, între anexarea Crimeei de către Rusia şi Tratatul de la Trianon. O aberaţie totală. (…) Ce să facă Florin Cîţu, să ia microfonul, să sară cumva peste, să meargă… Nu era o masă rotundă de discuţie, nu era un talk show, unde poţi să dai replică, nu era aşa ceva. (…) Ca premier al unei ţări, nu poţi să te trezeşti după ce unul a vorbit, mai ales că a vorbit după Florin Cîţu preşedintele Ungariei, să vină şi ce să-i spună preşedintelui, dom-le, daţi-mi microfonul, înapoi, să creeze un scandal care să acopere scopul prezenţei noastre acolo?”.

---