CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

În 1987 Gorbaciov era de părere că Ucraina ar trebui să cedeze Rusiei treptat Crimeea

 

 

 

-Crimeea 2




 

Gorbaciov în 1987: Crimeea ar trebui retrasă treptat din componența Ucrainei




În  URSS în iunie 1987, protestele tătarilor din Crimeea s-au intensificat brusc. Ei cereau revenirea din exilul forțat din Asia Centrală în patrie. În iulie și august al aceluiași an, Politburoul sovietic  s-a întâlnit de două ori pentru a discuta această problemă.   

Apoi, într-un cerc restrâns, liderul  partidului și  statului sovietic,  Mihail Gorbaciov, a spus: Crimeea ar trebui să fie readusă din Ucraina în Rusia și ar trebui creat un „district federal” pe peninsulă, inclusiv pentru a rezolva problema tatarilor din Crimeea.

Dar, cu precauția sa obișnuită, Gorbaciov a spus că „acest lucru trebuie făcut treptat”. Nu a avut timp, scrie http://ttolk.ru/articles/gorbachyov_v_1987_godu_kryim .

În 2014, după scoaterea Crimeei din componența  Ucrainei, mulți au fost șocați de o declarație a fostului președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, prin care acesta susținea această operațiune specială anexionistă a Rusiei.


În 2016,  într-un interviu acordat ziarului britanic The Sunday Times: „Dacă aș fi Putin, aș anexa și Crimeea , pentru că locuitorii din peninsulă au vrut să se reunească cu Rusia”.

Nu este nimic neașteptat în aceste declarații ale lui Gorbaciov pentru că acesta se gândea încă din 1987 la o operațiune  specială similară.
În mai 1987, în Asia Centrală tătarii crimeeni fost exilați acolo în 1944 ,începuseră  tulburările. În ciuda reabilitării lor de către  Hrușciov, li se interzisese până în acel moment să revină în Crimeea.

La 26 iunie 1987, o delegație a tătarilor din Crimeea a fost primită de prim-vicepreședinte al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS P. Demichev.   El a promis doar să transmită cerințelor lor  lui M. Gorbaciov și i-a invitat să plece – așa cum s-a făcut deja de mai multe ori de la sfârșitul anilor 1950, după întâlniri similare cu reprezentanții autorităților sovietice.

Întâlnirea a fost considerată de reprezentanții poporului tătar  ca fiind nesatisfăcătoare. și de această dată, trimișii poporului tătarilor din Crimeea erau hotărâți să stea până la capăt.







crimea-1






La 6 iulie 1987, 120 de tătari din Crimeea au organizat o manifestație în Piața Roșie, lângă Mausoleul Lenin cu pancarede în care aceștia revendicau: „Restaurarea drepturilor tătarilor din Crimeea”, „Democrație  – și pentru tătarii Crimeii”, „Întoarcerea poporul nostru în patria lui”.

Agenții KGB în haine civile și-au confiscat afișele și au încercat să împrăștie manifestanții, dar aceștia s-au așezat pe pământ strigând lozinci și au refuzat să plece.

După 45 de minute, miliția a apărut și le-a ordonat să evacueze  Piața Roșie. Apoi, manifestanții au mers la clădirea Comitetului Central al PCUS din Piața Veche. Acolo autoritățile încercat, deși fără succes, să îi disperseze.

Tulburările în rândul tătarilor din Crimeea a crescut astfel încât Politburo-ul Comitetului Central al PCUS a fost obligat să încerce o soluționare a problemelor lor și, în general, a Crimeei.
În cartea „Gorbaciov și alții.

Analele anilor 1985-1991 menționa  că  se discuta  ”la o întâlnire a Politburo din 12 iulie 1987 privitor la transferul teritoriului Crimeei de la Ucraina către  Rusia:

Lukyanov : Aproximativ 350 de mii de tătari din Crimeea au făcut apel la Prezidiul Forțelor Armate. Apropo, în timpul războiului, au fost mulți trădători printre tătarii Crimeei.

Gorbaciov : Și unde nu erau trădători? Vlasoviști ?

Lukyanov : O divizie tătară făcea parte  din Wehrmacht

Gorbaciov : Da, unii au colaborat cu germanii, în timp ce alții au luptat împotriva germanilor, ca toți ceilalți. Și au existat mulți eroi printre ei.

Șebrikov : Probabil, va fi necesară organizarea unei regiuni autonome în Crimeea .

Gorbaciov : Aceasta este și democrația.

Șebrikov: Și ce este cu coasta de sud a Crimeei? Tătarii vor reveni și vor spune – aceasta este casa mea.  

Solomențev : Este necesar să decidem, dar nu sunt pentru Autonomie. Compoziția națională din Crimeea s-a schimbat dramatic. Acum sunt 68% din ruși, 26% din ucraineni. Iar transferul Crimeei către Ucraina nu s-a făcut în aplauze au dat-o împreună cu Sevastopol – un oraș de glorie rusă. Te poți baza pe decretul lui Lenin. .

Gorbaciov : Adică credeți că Crimeea ar trebui să devină din nou parte a RSFS Ruse, așa cum se specifica în decretul lui Lenin? Din punct de vedere istoric, ar fi corect să se întoarcă Crimeea în Rusia. Dar Ucraina va ridica un munte de obiecțiuni.

Gromîko: De ce ne grăbim? Nu s-a intâmplat nimic  Iar decizia de evacuare este justificată de condițiile militare. Transferul Crimeii în Ucraina, a fost  desigur, arbitrar, dar cum să justifici acum o mișcare inversă? Gândiți-vă din nou și nu luați o decizie finală pripită.

Gorbaciov : Trebuie să gândim cu atenție totul. În timpul lui  Lenin, situația era complet diferită. Acum este imposibil să dai Crimeea tătarilor. Pentru a ajuta tătarii – atât în ​​Uzbekistan, cât și în Crimeea trebuie acționat  pentru a întârzia migrația lor în Crimeea. Este necesar să abordăm acest proces  într-un spirit democratic și să încurajăm oamenii să se bazeze pe realitate.  






crimea-3




 

 

Pe 6 august 1987,  la o întâlnire a Politburoului sovietic, Gorbaciov  declara despre situația din Crimeea că o nouă realitate s-a dezvoltat acolo după perioada crimelor staliniste.
”Unii se oferă să retragă această regiune din componența  Ucrainei, pentru a forma un „district federal”. Ideea merită atenție. Dar nu se poate face nimic simultan ci treptat.

Creați o școală în limba tătară, populați zonele nelocuite. Într-un cuvânt este nevoie de realism și de gândire concretă. Acesta este principalul lucru acum”.

06/06/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

La Moscova se află în faza de finalizare construcţia unei gigantice catedrale în care apar portretele lui Putin, Stalin și Serghei Lavrov, alături de mesajul „Crimeea este a noastră!”. VIDEO

 

 

 

 

La Moscova se află într-o fază avansată construcția unei imense catedrale ortodoxe, care ar trebui terminată în mai, pentru a sărbători 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste, scrie AFP.

Catedrala „Învierea Domnului” din Moscova va fi una dintre cele mai înalte catedrale ortodoxe din lume.

Cu o înălțime de aproape 100 de metri și șase cupole aurite, catedrala este dedicată victoriei URSS în al Doilea Război Mondial dar glorifică și „fapte de arme ale poporului rus” precum anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, a explicat ministerul rus al Apărării.

 

 

 

 

Piesa centrală a edificiului are o serie de mozaicuri în culori care reproduc, printre altele, chipurile lui Stalin, Vladimir Putin și alți demnitari ai statului rus, precum ministrul Apărării, Serghei Șhoigu, ministrul de Externe Serghei Lavrov și șeful Consiliului Național de Securitate Nikolai Patrușev.

În mulțime apare și Valeryâi Gerasimov, un general rus, și Serghei Aksionov, actualul lider din Crimeea, informează The Guardian.

 

 

 

 

Catedrala forțelor armatei este un adevărat panteon al gloriei liderilor Rusiei, ale căror chipuri sunt reprezentate alături de Dumnezeu, Fecioara Maria și alți sfinți şi va fi, potrivit unui purtător de cuvânt al ministerului, a treia cea mai mare din Rusia 

 

 

 

 

 

 

Pe un alt mozaic este scris sloganul „Crimeea este a noastră!”, o frază folosită obsesiv după anexarea acestui teritoriu ucrainean în 2014.

Turla-clopotniță are o înălțime de 75 de metri, pentru a marca 75 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste.

Diametrul spațiului de sub cupola principală va măsura 19,45 metri, anul în care s-a încheiat războiul.

Catedrala va mai conține un „drum al amintirilor” cu 1.418 trepte – acesta fiind numărul de zile pe care Uniunea Sovietică l-a petrecut în război.

Treptele catedralei au fost construite cu metale topite din tancurile și avioanele germane.

 

 

 

Un alt mozaic prezintă parada din 1945 după victoria în fața Germaniei naziste, cu o mulțime de soldați care stau în fața Kremlinului cu un afiș pe care apare imaginea lui Stalin. 

Istoricul Serghei Briun a criticat proiectul, în paginile ziarului Vedomosti, vorbind despre o „parodie a istoriei statului rus”,  subliniind paradoxul de a afișa într-o catedrală portretul lui Stalin, care a inițiat o campanie de persecutare a clericilor.

Biserica ortodoxă rusă a insistat însă asupra faptului că Stalin conducea țara în momentul victoriei asupra celui de-al Treilea Reich.

Chiar dacă biserica va fi gata până în 9 mai, tradiționala defilare militară din Piața Roșie a fost amânată de Vladimir Putin din cauza epidemiei cu noul coronavirus, consemnează publicaţia https://www.timpul.md  de la Chişinău.

28/04/2020 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Duma de Stat a Federației Ruse și „importul” de populații și teritorii postCovid

 

 

 

 

 

Angling in Troubled Waters A Serio-Comic Map of Europe by Fred. W ...

 

 

 

 

„Importul” de populații (și teritorii) postCovid…

 


  
Ceea ce face acum Federația Rusă, prin decretele adoptate de Duma de Stat pentru „importul” a zece milioane de cetățeni „ruși”, nu reprezintă o simplă provocare… O sfidare a fost în 2014… Și s-a terminat cu o anexare…

Acum sunt formulări direct agresive care s-ar putea finaliza cu o invazie în care modelul din Crimeea să fie transpus într-un spațiu geografic mult mai extins.

Pentru că, ținând cont de ceea ce au făcut rușii în numele „apărării intereselor minorității ruse din Crimeea”, care număra la acel moment sub un milion și jumătate de suflete, nu este greu de imaginat cum va fi aplicat acest interes de apărare în cazul „anexării” a zece milioane de noi cetățeni.

Pentru că atât a anunțat Rusia că vrea să „importe”… Cu vorbe agresive în care se referă la locuitorii din „fostele republici sovietice”. Zece milioane de oameni cărora Rusia vrea să le acorde cetățenia. Că vor ori nu și țările respective, nu contează pentru Kremlin…

Că, ulterior, acest „import” de cetățeni, motivat în literatura filo și prorusă ca fiind impus „de nevoile demografice ale Rusiei”, va fi urmat și de un import de teritorii, am fi ipocriți sau naivi să spunem că ne-ar mai putea „mira”… Așa cum nu a surprins  de fapt, la vremea respectivă, nici anexarea Crimeei…

Iar cifra „aprobată” în Duma de Stat a Federației Ruse (camera inferioară a Adunării legislative) este cu adevărat cutremurătoare, nefiind greu de imaginat până unde ar merge Kremlinul pentru „a apăra interesele cetățenilor ruși din fostele republici sovietice”, în cazul a zece milione de cetățeni, privind la infuzia de ruși în Crimeea, în cei cinci ani de la anexare.

Acolo unde balanța etnică a fost radical schimbată, prin strămutarea a peste 150 000 de ruși…

Or, acum se vorbește de o populație de zece ori mai mare. Care nu va fi strămutată, ci rerusificată, pe modelul aplicat în Ucraina (când în Donețk și Luhansk s-a impus limba rusă, ba chiar statutul „de limbă regională”), iar apoi, interesele de protejare a minorităților vor crea fundamentele adevăratelor „strămutări”. De teritorii…

„Vin rușii!”… Și nu o mai fac în cadența de la anexarea Crimeei…

Sigur, ar rămâne o necunoscută: de unde vor proveni cei zece milioane de cetățeni cărora Rusia vrea să le acorde cetățenia?… Dar nu este greu de „decupat” harta procesului de înturnare, cu forța (pe spatele unei Europe slăbite de epidemia Covid), a fostelor republici sovietice, un reper venind dintr-o a doua lege adoptată de Duma de Stat, prin care, chiar și în lipsa unui interviu (fiind eliminată și obligativitatea ca o persoană să fii locuit cinci ani, neîntrerupți, în Rusia), comisiile speciale „au dreptul de a recunoaște cetățenii belaruși și ucrainieni drept vorbitori de limbă rusă”…

Or, pe cifre, avem 8 200 000 de ruși în Ucraina (cu exact un an în urmă, Vladimir Putin semnând un ordin care simplifică procedura de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii din regiunile ucrainene Donețk și Luhansk (Lugansk, în rusă), aflate sub controlul rebelilor pro-ruși), 1 200 000 în Belarus, iar restul până la cele zece milioane (primele zece milioane!), ar putea proveni, din Moldova, 200 000 de ruși (cu presiunea din Transnistria) și/sau Georgia…

Ultima cu un plus „logistic”, grație vecinătății cu un alt partener de intruziuni al Rusiei, Turcia… Mai ales că Georgia a fost invadată de Rusia în 2008, în contextul unei atitudinii extrem de „tolerante” a Occidentului față de Federaţia Rusă, cu mult mai străvezie decât poziția adoptată, șase ani mai târziu, în clipa anexării Crimeei.

Cum am ajuns aici?… Înainte de toate, Federaţia Rusă gândește în termenii „sferelor de influență”, avansând nu numai pretenții în spațiile respective, ci voind și o recunoaștere a „relegitimizării” de către ea a acestora.

Apoi, și rușii acționează pentru o nouă ordine mondială, căreia îi spun însă Noua Ordine de Securitate. Și de la care au reușit să abată atenția inclusiv prin războiul de tip hibrid, în care doar noua ordine mondială a Occidentului este împănată cu fel și fel de devize și „dovezi” pe rețele virtuale și nu numai.

Așadar, pare destul de evident că pandemia actuală va duce la redesenarea unei părți a hărților lumii… Și nu din cauza decimării populațiilor de către temutul virus…

De altfel, ce poate fi mai „grăitor” decât faptul că, astăzi, în lume există două mari puteri cărora le merge surprinzător de bine ținând cont de context… Rusia care are timp să legifereze pentru acordarea masivă de cetățenii, date, nu „la liber” oricărui străin, ci strict țintit către cetățeni care, în concepția țaristă, nu sunt nicidecum „străini”, ci poate doar rătăciți vremelnic, și China care marșează spre o revenire economică suspect de bine orchestrată în ceea ce, peste tot în lume, a devenit un haos economic cu timide planuri „de revenire”, scrie
Cezar Adonis Mihalache în http://www.ziarulnatiunea.ro.

22/04/2020 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: