CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Oficialii ruși din Crimeea își pregătesc FUGA și își cumpără case în Rusia! Cum se va întoarce Crimeea între granițele Ucrainei?

 Peste o lună se vor împlini nouă ani de când Rusia a ocupat Peninsula Crimeea, regizând un referendum ilegal. 

În prezent, întreaga Ucraină conștientizează că războiul ar trebui să se încheie numai când armata ucraineană va atinge granițele statului așa cum au fost stabilite acestea în 1991. Or asta presupune eliberarea Peninsulei Crimeea. 

E bine de știut că, de ani și ani, locuitorii Crimeei sunt prizonieri ai spațiului informațional rus, fapt care îi separă aproape complet de celelalte părți ale Ucrainei. De asemenea, pentru restul ucrainenilor este destul de dificil să înțeleagă exact ce se întâmplă pe teritoriul Republicii Autonome.  

Jurnalista ucraineană Anna Neplii, animată de dorința de a afla unele răspunsuri, l-a intervievat pe președintele Mejlis-ului tătăresc din Crimeea, Refat Chubarov, care e și vicepreședinte al Consiliului reprezentanților poporului tătar din Peninsulă.

Discuția a atins și problema represiunii în masă a tătarilor, precum și scenariul eliberării Crimeei, finalizându-se cu analiza amenințărilor nucleare lansate pe bandă rulantă de satrapii de la Kremlin. 

 

Refat Chubarov (foto): Din vara lui 2022, Crimeea a devenit un posibil teritoriu pentru desfășurarea operațiunilor militare. Armata ucraineană a reușit lovituri de succes asupra instalațiilor militare din Peninsulă – o lovitură pe un aerodrom militar din orașul Novofedorivka, lângă Saki, în urma căreia au murit aproximativ 50 de militari ruși, amintesc și exploziile puternice de la depozitele de muniții de lângă Dzhankoy, dar și atacul cu dronă asupra clădirii din Sevastopol a sediului Flotei Mării Negre. Toate aceste acțiuni au ajutat populația din Crimeea să realizeze că eliberarea poate fi posibilă.  

Se estimează că în timpul ocupației ilegale a Crimeei pe teritoriul ei s-au stabilit aproximativ un milion de cetățeni ruși. Erau siguri că acest teritoriu va deveni pentru totdeauna o parte a Federației Ruse, dar astăzi își dau seama că viitorul le este amenințat. În ultimele luni, fluxul rușilor care vor să se stabilească în Crimeea a ajuns la zero. Desigur, mulți dintre rușii deja veniți încearcă să își vândă imobilele și să părăsească Peninsula. Pe de altă parte, cetățenii care au crezut, la momentul ocupației din 2012, că venirea Rusiei va aduce schimbări în bine, își dau seama că ocupația le-a adus multe probleme pe cap și că acum le sunt amenințate până și viețile, pentru că războiul este posibil pe teritoriul Crimeei. Mulți dintre acești oameni și-au venit în fire.  

A treia categorie o reprezintă oamenii care au rămas loiali statului ucrainean – etnicii ucraineni și tătarii din Crimeea. În 2022, aceștia au primit speranța că, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, Crimeea se va întoarce între granițele firești ale Ucrainei.  

Toate aceste modificări de percepție sunt vizibile și pentru ocupanții ruși, care încearcă să folosească diverse metode cu scopul controlării în continuare a societății. Rușii vor să convingă populația că Peninsula Crimeea ar fi de necucerit pentru Forțele Armate ale Ucrainei. Prin urmare, cu cât războiul se aproprie mai mult de Crimeea, cu atât represiunea și persecuțiile cresc în intensitate. De notat și că, după 24 februarie, rușii și-au reluat persecuțiile împotriva tătarilor din Crimeea, unde problema drepturilor omului s-a înrăutățit semnificativ, fapt dovedit de numeroasele crime, răpiri și arestări ilegale, deopotrivă cu diverse alte abuzuri.  

Momentan, majoritatea oficialilor sunt pe locurile lor, dar cu toții înțeleg că vor trebui să plece. Cei care au mai multe oportunități pregătesc aerodromuri alternative pe teritoriul Rusiei cu scopul de a-și evacua din timp familiile. Primim informații că reprezentanții regimului rusesc de ocupație și colaboratorii lor locali își cumpără case pe teritoriul Rusiei, ceea ce indică faptul că se pregătesc să își ia zborul. 

Jurnalist: În opinia dumneavoastră, cum credeți că Ucraina își va recupera Crimeea? Prin mijloace militare sau prin mijloace diplomatice? 

Refat Chubarov: Acum este foarte greu de spus, întrucât totul va depinde de evoluțiile ce vor avea loc în războiul ruso-ucrainean. Cu cât sunt mai multe victorii din partea Forțelor Armate ale Ucrainei, cu atât este mai mare procesul de dezintegrare și descentralizare al Rusiei imperiale. Când înfrângerea Kremlinului va deveni inevitabilă, o mulțime de procese vor avea loc la Moscova și în alte centre pe care acum încă le manevrează.

Există factori care permit Rusiei să mențină Crimeea sub controlul său. În primul rând, podul Crimeei peste strâmtoarea Kerci asigură transferarea de personal militar și armament. În al doilea rând, e vorba despre flota rusă din Marea Neagră, care se află la Sevastopol – mă refer la navele de pe care este lovită Ucraina cu rachete. În al treilea rând, există un coridor pe uscat: Chongar-Mariupol-Rostov. Dacă trupele ucrainene vor lovi aceste trei obiective principale e posibil să nu mai aibă nevoie de bătălii crâncene pe teritoriul Crimeei.  

În general, orice victorie de răsunet a Ucrainei va avea consecințe pentru Rusia. Acest lucru se va manifesta fie prin comportamentul conducerii politico-militare, fie în comportamentul unor grupuri mari de oameni, fie în politica regiunilor încă aflate sub talpa Kremlinului. 

Jurnalist: Federația Rusă amenință în mod uzual că, dacă va pierde Crimeea, se va ajunge la război nuclear. Cât de reale sunt aceste amenințări? 

Refat Chubarov: Rusia recurge de multă vreme la șantajarea nucleară a întregii lumi. O perioadă a reușit, însă toate evenimentele care s-au succedat după februarie 2022, cu toate crimele săvârșite de armata rusă și cu așa-zisele referendumuri din teritoriile ocupate, au transformat acțiunile Rusiei într-o farsă. Dacă în 2014, lumea liberă și civilizată, realizând ilegalitatea așa-zisului referendum de anexare a Crimeei, a ezitat să întreprindă acțiuni tranșante împotriva Rusiei, iată că după momentul februarie 2022 Occidentul s-a trezit. Țările occidentale au conștientizat că amenințarea rusă planează și asupra lor, așa că au decis să se apere, construindu-și apărarea în jurul Ucrainei. E deja clar că războiul ruso-ucrainean nu se poate încheia decât cu victoria militară a Ucrainei. Indiferent de evenimentele care vor avea loc de-a lungul războiului, acest vector nu se va schimba.   

Politicienii occidentali au depășit cu brio frica pe care vrea să o impună șantajul nuclear al Rusiei. Subiectul războiului nuclear este ineficient și din punct de vedere propagandistic. În plus, fiți convinși că politicienii ruși sunt conștienți că, dacă vor folosi arme nucleare, răspunsul NATO va fi atât de puternic încât nu va mai rămâne nimic nici din ei, nici din Rusia. Frica de război nuclear are efect de bumerang – ajunge până în anturajul lui Putin și coboară până în buncărele lui.

Citiți interviul integral accesând : https://podul.ro/articol/19864/interviu-dezvluirile-unui-lider-al-ttarilor

Publicitate

21/01/2023 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Lipsa unui răspuns puternic la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia a deschis Cutia Pandorei

RĂZBOIUL DIN UCRAINA și anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia

Lipsa unui răspuns puternic la ocuparea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în 2014, a deschis Cutia Pandorei, iar războiul actual nu a apărut pe neaşteptate – a declarat, vineri, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, într-o intervenţie online la Atlantic – Black Sea Security Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România, împreună cu German Marshall Fund of the US din Bucureşti.

Încă de la anexarea Crimeii, Ucraina a spus neobosit lumii că Rusia înţelege doar forţa, nimic altceva – a amintit Reznikov.  

El a mai spus că Moscova, când vede că poate acţiona nepedepsită, continuă să facă lucrurile pe care le-a făcut până atunci, relatează https://www.veridica.ro.

©EPA-EFE/RONALD WITTEK  |   Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, în timpul unei întâlniri a miniștrilor apărării la Ramstein, în Germania

Kremlinul, mai crede el, va fi deschis la compromis doar când va realiza că lumea liberă are mijloacele şi dorinţa de a înfrânge agresorul.

Anexarea peninsulei s-a produs fără luptă, fiindcă, acum opt ani, armata ucraineană nu li s-a opus așa-numiților omuleți verzi, desantați de Rusia după ce un pseudo-referendum organizat acolo ar fi relevat dorința populației din Crimeea de a reveni sub autoritatea Moscovei.

08/07/2022 Posted by | ANALIZE | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ANALISTUL VLAD CUBREACOV: MOSCOVA RÂVNEȘTE GURILE DUNĂRII

În octombrie 2014, omul politic și analistul din R. Moldova Vlad Cubreacov , a acordat publicației CHIȘINĂU POST, imediat după invadarea Crimeei de către Federația Rusă, un interviu ale cărui idei au rămas deosebit de actuale în contextul geopolitic în care se află acum R.Moldova și întreaga zonă, ca urmare agresiunii militare a Federației Ruse în țara vecină, Ucraina.

Avem, în Republica Moldova, toate temeiurile să recunoaștem legitimitatea actualei puteri executive de la Kiev, sublinia atunci Vlad Cubreacov.

Ucraina este o victimă a agresiunii Federației Ruse, fapt recunoscut oficial și de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Autoritățile de la Kiev au acționat adecvat, respingând propaganda antiucraineană și agresiunea mediatică la care s-au dedat și se dedau în continuare instituțiile de presă aservite Kremlinului.

Nu numai SUA și UE, dar întreaga comunitate internațională recunoaște legitimitatea guvernului ucrainean, cu câteva excepții celebre cum ar fi, bunăoară, Rusia, Coreea de Nord, Venezuela, Siria sau Zimbabwe.

Guvernul de la Kiev, trebuie să facă față unei situații complexe, determinate de intervenția militară rusă în Crimeea și anexarea acestei peninsule și ingerințele Moscovei în viața internă a Ucrainei și amenințările venite din partea Rusiei ( n.n.- pentru independența sa statală).

Kievul nu promovează o politică împotriva Moscovei. Dimpotrivă, fostul centru imperial de putere, dorind să mențină Ucraina cu forța în sfera sa de influență și control politic, promovează nu doar o politică împotriva Ucrainei, ci a recurs la o intervenție în Ucraina.

Situația s-a agravat atunci când a fost declarat faptul că Crimeea a trecut sub conducerea Federației Ruse, după referendumul în urma căruia 97% din alegători (supravegheați de soldații ruși înarmați), au fost pentru alipirea peninsulei la Rusia.

În fapt ”referendumul”din Crimeea a fost un simulacru plebiscitar, nerecunoscut de autoritățile centrale de la Kiev și nici de comunitatea internațională, care nu l-a monitorizat.

În viziunea Kremlinului, menirea acestui pseudoplebiscit a fost de a crea aparențele democratice ale anexării Crimeii, concepută ca un prim pas pentru anexarea altor teritorii din cuprinsul Ucrainei și ale Republicii Moldova.

Ortografia geopolitică din ultimele trei decenii, ne obligă să citim și să înțelegem Moscova când scriem sau spunem Tiraspol.

Moldova transnistreană reprezintă o parte din teritoriul nostru național aflat sub ocupația și controlul efectiv al armatei și serviciilor secrete ale Federației Ruse, care a purtat în 1992 un război împotriva Republicii Moldova.

Anexarea Crimeii de către Federația Rusă, a dezlănțuit un proces care are ca mize anexarea altor regiuni din estul și sudul Ucrainei, precum și a Transnistriei, a raionului Ștefan Vodă, care să asigure conexiunea cu sudul Basarabiei istorice (fosta regiune Ismail), precum și a UTA Găgăuzia.

Moscova râvnește nu doar întreg litoralul nordic al Mării Negre, ci și gurile Dunării. În ecuația geopolitică a regiunii, nu Tiraspolul, ci Moscova este actorul care ne dă de furcă, iar Moscova, a devenit evident, dorește dezghețarea conflictului moldo-rus din Transnistria.

Anterior Rogozin a afirmat că „Dacă Moldova intră în UE – uitați de Transnistria”.

Gura păcătosului vorbește ce-i trece acestuia prin minte. Reprezentantul oficial al Moscovei a proferat amenințări, care confirmă existența unui plan geopolitic al Moscovei de anexare a Moldovei din stânga Nistrului.

Mai mulți observatori politici și experți în problemele regiunii noastre sunt de părere că acest plan vizează și anexarea raionului Ștefan Vodă și a UTA Găgăuzia din interfluviul pruto-nistrean, asigurându-și astfel un continuum de peste 1000 de kilometri liniari al noului său spațiu de control.

Avertismentele americane, dar și europene, privind abținerea Moscovei de la aplicarea acestui plan privind Moldova transnistreană sau părți ale Moldovei basarabene sunt binevenite. Nu știm însă dacă Moscova le ia cu seriozitate în considerație. Situația cunoaște în regiune, de la o zi la alta, schimbări amețitor de rapide.

Ne putem aștepta la surprize neplăcute pe care ni le pregătește Kremlinul. Cred că acum revine tot mai insistent în actualitate ideea Liniei Nistrului, ca linie de apărare, în raporturile Chișinăului cu Moscova.

Referitor la integrarea Republicii Moldova în UE , aceasta este un proces în plină desfășurare. Pe termen lung, Republica Moldova are toate șansele să revină în contextul din care a fost smulsă în 1940.

Actualele turbulențe geopolitice din regiunea noastră sunt provocate de Moscova tocmai pentru a zădărnici parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova. Putem miza în procesul de integrare europeană pe solidaritatea și sprijinul natural al Bucureștiului”.

BIOGRAFIE

Omul politic și analistul Vlad Cubreacov s-a născut la data de 24 septembrie 1965 în comuna Crihana Veche (raionul Cahul).

În anul 1989 a absolvit Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova.

A lucrat în calitate de colaborator ştiinţific la Muzeul Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1989-1991), apoi de şef al Departamentului Culte din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (1991-1994).

Din anul 1994 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, iar din 1 ianuarie 1996 este membru al delegaţiei permanente a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (Comisia Cultură, Ştiinţă şi Învăţământ, Comisia Juridică şi Drepturi ale Omului şi Subcomisia pentru Minorităţi), până la 23 iunie 1997 doar ca membru supleant.

Din 1999 este vicepreşedinte al PPCD, iar din aprilie 2005 este şi liderul grupului parlamentar creştin-democrat în Legislativul Republicii Moldova. Exercită funcţia de vicepreşedinte al Comisiei parlamentare pentru Politică Externă şi Integrare Europeană.

La alegerile locale din 25 mai 2003 a candidat din partea PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chişinău, obţinând locul III cu 8.0% din voturi, după liderul Alianței Moldova Nostră Serafim Urechean şi candidatul comunist Vasile Zgardan.

Este membru al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova (UJM).
Este de asemenea preşedinte al Fundaţiei pentru Democraţie Creştină (din 2000), al Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova pentru sprijinirea diasporei (din 1998), al Frăţiei Ortodoxe Române din Republica Moldova şi al Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă (IDRAD).

Militant pentru recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei


Din anul 1992 este consilier cu misiuni speciale al Mitropoliei Basarabiei. A reprezentat din 1997 Mitropolia Basarabiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde, la 13 decembrie 2001, a înregistrat primul câştig de cauză într-un dosar provenind din Republica Moldova. Din anul 1998 este membru în Adunarea Naţională Bisericească a Patriarhiei Române.

A fost decorat cu Crucea Patriarhiei Române pentru mireni (1992 şi 1995), Crucea Frăţiei Sfântului Mormânt din Federaţia Rusă (2007), Distincţia de vrednicie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi ordinul “Sfântul Gheorghe” al Mitropoliei Basarabiei.

Este autor al mai multor studii si articole despre Mitropolia Basarabiei. Din anul 1995 este director al Grupului ortodox de presă “Alfa şi Omega”. A editat publicaţia ortodoxă „Alfa şi Omega” cu suplimentele „Misionarul”, „AMFOR”, „Biserica şi Şcoala”, „Studentul” şi „Dunărea creştină”.

A activat ca Expert IA în cadrul Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe al României (2016).

Este căsătorit şi are doi copii.

Militant pentru drepturile românilor de peste hotare


Ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Vlad Cubreacov a intervenit cu declaraţii scrise, interpelări adresate Comitetului de Miniştri, luări de cuvânt şi proiecte de Rezoluţii în favoarea românilor dintre Timoc, Dunăre şi Morava (Serbia de răsărit), a istro-românilor din Croaţia, a aromânilor din statele balcanice, precum şi a românilor din Ucraina.

14/03/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: