CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

5 scenarii posibile ale direcțiilor de atac ale Rusiei în sudul Ucrainei

Scenariul Bugeac [sudul Basarabiei] ar putea fi pe masa lui Putin. Dar, poate să îl joace?

Într-o analiză publicată pe 9 decembrie de Breaking Defense, expertul în relații transatlantice, Luke Coffey, de la influentul think thank american Heritage Foundation, a analizat cinci scenarii de evoluție în viitorul apropiat a conflictului militar dintre Rusia și Ucraina .

Surprinzător sau poate pentru avizați nu atât de surprinzător, printre variantele luate în calcul de Coffey, este și scenariul Bugeac [sudul Basarabiei], în care Rusia ar provoacă probleme politice în zona Bugeac din regiunea ucraineană Odesa.

Scopul principal ar fi producerea unei crize politice locale care să cauzeze probleme guvernului central de la Kiev. 

Dominarea Bugeacului, pe lângă prezența militară a Rusiei în Transnistria, ar face ca Moscova să controleze o porțiune considerabilă a graniței de vest a Ucrainei ceea ce ar amenința și stabilitatea importantului port Odesa de la Marea Neagră.

Potrivit lui Coffey, Moscova a mai încercat acest lucru în urmă cu câțiva ani, prin crearea așa-numitul Consiliu Național al Basarabiei, dar reacția rapidă a autorităților ucrainene a blocat o dezvoltare a situației până la faza de secesiune.

Importanța controlului Bugeacului pentru Moscova nu este una mică, deoarece la granița sa se află  regiunea autonomă cu vederi pro-ruse Găgăuzia a Republicii Moldova și la mai puțin de 20 de km se află Transnistria, unde Moscova are dislocat un contingent militar de mărimea unei brigăzi.

Din această poziție, Rusia poate amenința mult mai bine Odesa, al treilea oraș ca mărime al Ucrainei, precum și Republica Moldova aflată și ea în afara ariei de protecție a NATO.

Controlarea Bugeacului de către Rusia, corelat cu ocuparea Insulei Șerpilor, ar permite Rusiei să închidă accesul Ucrainei la căile maritime internaționale, ceea ce ar însemna o lovitură economică gravă dată Kievului.

Bugeacul a aparținut în ultimul mileniu tătarilor, țărilor române, Imperiului Otoman, României, Imperiului Țarist/URSS și în ultimii 30 de ani – Ucrainei, fiind una dintre zonele în care s-au stabilit populații diverse. 

Conform recensământului din 2001, structura etnică a celor aproximativ 600.000 de locuitori ai regiunii este formată din 40% ucraineni, 21% bulgari, 20% ruși, 13% români, 4% găgăuzi, restul alte naționalități.

Deși există această diversitate etnică, regiunea Bugeacului este mai degrabă pro-rusă, acest fapt putând cântări destul de mult în ipoteza unei crize politice.

Din punct de vedere militar, Bugeacul odată intrat sub controlul Rusiei, ar fi relativ ușor de apărat, deoarece este despărțit de restul țării de estuarul larg al Nistrului. 

Există doar două căi comunicație terestră care leagă Bugeacul de Ucraina, din care una primită din partea Republicii Moldova, la schimb pentru portul Giurgiulești, iar cealaltă aflată pe un istm destul de îngust la vărsarea Nistrului în Marea Neagră.

Privită din aceste perspective, regiunea Bugeacului pare destul de tentantă pentru războiul hibrid de durată al Rusiei împotriva Ucrainei, în care Moscova mută economic din punct de vedere al costurilor umane și obține beneficii mari.

Cu toate acestea, Bugeacul nu este deloc la îndemâna armatei ruse, cum este regiunea Donbas, cu care Rusia se învecinează. 

În plus, elementul surpriză pentru o operație de tip ”omuleți verzi” nu mai există, serviciile speciale ucrainene fiind în stare de alertă permanentă. De asemenea, pe teritoriul Bugeacului au fost înființate mai multe unități ale armatei ucraniene, care au o capacitate ridicată de luptă și care pot răspunde eficient în cazul unei operații militare clasice.

Desigur, Kievul ar avea capacitatea să stăpânească situația într-o regiune cum ar fi Bugeacul, însă problema se pune dacă poate gestiona simultan mai multe regiuni în care apar tulburări, concomitent cu preocuparea permanentă de a face față unei invazii generalizate a armatei Ruse.

Scenariul Bugeac este pus de Luke Coffey pe poziția a cincea, fiind cotat, probabil, cu cele mai mici șanse de pus în aplicare de către Rusia.

Însă pentru România, numele de Bugeac, faptul că acolo trăiește o importantă comunitate de etnici români și posibila vecinătate cu un conflict deschis, au o rezonanță aparte.

Scenariul non-cinetic

Cu cea mai mare probabilitate este luat în calcul scenariul non-cinetic: Rusia folosește acumularea militară pentru a încerca să obțină concesii din partea Occidentului cu privire la extinderea NATO.

Scopul strategic al Rusiei este să țină Ucraina la distanță de organizații precum NATO și Uniunea Europeană.

Cea mai eficientă modalitate prin care Rusia poate atinge acest obiectiv este menținerea „înghețată” a conflictului din estul Ucrainei – ceea ce înseamnă că luptele majore se opresc, dar luptele localizate rămân și nu se întrevede un sfârșit definitiv al conflictului. Asta înseamnă folosirea trupelor de la graniță ca pârghie politică, nu ca invadatori reali.

Scenariul de ofensivă limitată

Cel de-al doilea scenariu enunțat de Coffey are în vedere o ofensivă limitată, pentru a consolida separatiștii. Aceasta ar implica capturarea nodurilor majore de comunicație și tranzit (cum ar fi orașul Mariupol) și centrala electrică de la Lugansk. Deși acest lucru s-ar putea face fragmentar, o astfel de mișcare ar necesita, de asemenea, abandonarea completă a oricărei noțiuni de încetare a focului.

Scenariul coridorului terestru până în Crimeea

Pe locul trei este realizarea unui coridor terestru către Crimeea. Conectarea Rusiei de Crimeea de-a lungul coastei ar atenua unele dintre provocările logistice ale Moscovei, mai ales în ceea ce privește apa dulce, transformând în același timp Marea Azov într-un lac rusesc.

 Dar o asemenea operație ar necesita o forță militară considerabilă care să străpungă pozițiile puternic fortificate de-a lungul liniei de front a Donbasului, capturarea Mariupolului și a întregii coaste până în Crimeea.

Scenariul de ocupare a întreg sudului Ucrainei

Al patrulea scenariu implică o ofensivă de proporții pentru capturarea orașelor mari, fiind cel mai agresiv dintre toate, prin faptul că Moscova va încerca să ocupe tot sudul Ucrainei, inclusiv orașul Odesa.

 Acest lucru ar necesita o mobilizare pe scară largă a forțelor ruse. Dacă va avea succes, acest lucru ar schimba fundamental peisajul geopolitic și de securitate din Europa de Est într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial, concluzionează Coffey.

28/05/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

SERVICIILE DE INFORMAȚII americane avertizează că Putin a hotărât să extindă pe uscat un coridor strategic între Donbas și Transnistria

Moldova în pericol!

Președintele rus Vladimir Putin nu va pune capăt războiului din Ucraina odată cu campania din Donbas și este hotărât să construiască un coridor care să lege teritoriul controlat de ruși în Moldova până în Donbas, a declarat marți Avril Haines, un înalt oficial al guvernului Statelor Unite, care are calitatea de șef executiv al Comunității de informații a Statelor Unite (IC) și totodată dirijează și supraveghază Programul Național de Informații..

 Publicațiile AFP și https://timpul.md relatează că serviciile de informații americane consideră că Putin va mobiliza pe picior de război întreaga țară, inclusiv prin ordonarea legii marțiale, și mizează pe perseverență în speranța că Occidentul va obosi să susțină Ucraina.

„Evaluăm că președintele Putin se pregătește pentru un conflict prelungit în Ucraina, în timpul căruia încă intenționează să atingă obiective dincolo de Donbas”, a spus ea.

Serviciile de informații americane consideră că decizia lui Putin de a concentra forțele ruse în regiunea Donbas de est este „doar o schimbare temporară” după eșecul lor de a captura în nordul Ucrainei capitala Kiev.

Forțele ruse încă mai intenționează să câștige teritorii pe coasta Mării Negre și pentru a asigura resursele de apă pentru Crimeea, teritoriu pe care Moscova l-a confiscat în 2014, a declarat Haines Comitetului pentru Servicii Armate a Senatului.

Coridor până în Transnistria

„Noi… avem indicii că armata rusă dorește să extindă podul de uscat până în Transnistria”, a spus directoarea Avril Haines, referindu-se la regiunea separatistă a Moldovei, susținută de Moscova, de-a lungul graniței de sud-vest a Ucrainei.

Posibilă lege marțială

Cu toate acestea, actuala armată rusă nu este suficient de mare sau de puternică pentru a captura și deține acel teritoriu, fără o mobilizare mai generală a trupelor și resurselor societății ruse, a subliniat Avril Haines.

Liderul Rusiei „se confruntă cu o nepotrivire între ambițiile sale și actualele capacități militare convenționale ale Rusiei și acest lucruînseamnă probabil că următoarele câteva luni ne-ar putea vedea mergând pe o traiectorie mai imprevizibilă și cu potențial escaladare.

Directorul american al serviciului de informații naționale a adăugat de asemenea că:

„Tendința actuală crește probabilitatea ca președintele Putin să apeleze la mijloace mai drastice, inclusiv impunerea legii marțiale, reorientarea producției industriale sau opțiuni militare potențial escalabile pentru a elibera resursele necesare pentru a-și atinge obiectivele”.

Forțele ruse vor depune mai multe eforturi pentru a întrerupe livrările militare occidentale pentru Ucraina, iar Moscova ar putea încerca să riposteze pentru sancțiunile economice.

Ea a spus că liderul rus se bazează pe faptul că va putea supraviețui sprijinului occidental pentru Ucraina pe măsură ce războiul se prelungește.

În aceeași audiere, directorul Agenției de Informații pentru Apărare din SUA, generalul Scott Berrier, a caracterizat luptele actuale, ambele forțe cu fața în jos de-a lungul unui front lung din regiunea Donbas, ca „un pic de impas”.

El a spus că asta s-ar putea schimba dacă Moscova va declara oficial război Ucrainei și va ordona o mobilizare militară generală.

„Dacă se mobilizează și declară război, asta va aduce mii de noi soldați în luptă și, deși s-ar putea să nu fie la fel de bine pregătiți și instuiți, va crește totuși semnificativ masa trupelor antrenate în acest conflict”, a spus el.

Retorică nucleară

Haines, care supraveghează întreaga comunitate de informații din SUA, inclusiv CIA și Agenția de Securitate Națională, a spus că nu cred că liderul Rusiei este pregătit să escaladeze conflictul prin desfășurarea de arme nucleare.

Putin folosește „retorica” nucleară pentru a speria Occidentul să nu susțină Ucraina, deoarece el crede că Occidentul ignoră aceste amenințări.

Rusia și-ar putea intensifica retorica belicoasă prin lansarea unui nou exercițiu de forțe nucleare care să implice o dispersare a amenințărilor sale nucleare terestre, aeriene și submarine.

Cu toate acestea, Haines a spus că serviciile de informații americane consideră că Putin ar putea aproba folosirea unor arme nucleare „tactice” și mai mici doar dacă Rusia însăși ar fi într-o „amenințare existențială”.

Ea a spus că Moscova va intensifica acțiunile de observare pentru a clarifica și semnala în ce moment Rusia este gata să folosească o armă nucleară.

ADDENDA

Există și un plan al anexării așa zisei Novorossia de către Rusia, care ar cuprinde Donbasul, Crimeea și R.Moldova, cu tot cu Transnistria.

11/05/2022 Posted by | analize | , , , , , , , | Lasă un comentariu

ANALIZĂ: Va pierde Rusia războiul? VIDEO

Fost comandant român în NATO despre semnele căderii

Pe măsură ce invazia militară rusească din Ucraina se prelungește, scenariile legate de finalul războiului sunt tot mai neclare: va fi un război ca oricare altul, germenele unei a treia conflagrații mondiale sau zorii unui nou Război rece?

Fost comandat NATO, generalul Mircea Mîndrescu a analizat, în podcastul EVZ Play, care este varianta cea mai plauzibilă.

12/04/2022 Posted by | analize | , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: