DEZVĂLUIRI ŞOCANTE DESPRE ROLUL RUSIEI ÎN DESFĂŞURAREA EVENIMENTELOR DRAMATICE DIN 7 APRILIE 2009 DE LA CHIŞINĂU
Dosarul „7 aprilie” referitor la protestele violente din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, nu este finalizat nici până astăzi.
Unii analişti cred că a fost vorba de o demonstraţie anticomunistă, deturnată profesionist spre violenţe de serviciile secrete ruseşti şi de comuniştii care guvernau atunci ţara .
În ciocnirile care au avut loc, au fost rănite 270 de persoane, inclusiv mulţi dintre polițiști şi carabinieri.
De asemenea, patru tineri au murit la scurt timp după protestele masive împotriva guvernării comuniste.
Deşi numele lui Valeriu Boboc, Maxim Canişcev, Evghenii Ţapu şi Ion Ţâbuleac sunt irevocabil legate de 7 aprilie 2009, oficial, s-a admis oficial că singurul tânăr ucis atunci a fost Valeriu Boboc.
În celelalte trei cazuri, anchetele penale au ajuns la concluzia că tinerii s-ar fi sinucis, după ce ar fi suferit, în prealabil, de probleme psihice.
Iată că după 10 ani de la acele evenimente, încă nu se cunoaşte adevărul despre ce s-a întâmplat atunci…
Acum, un nou film pune pe seama Rusiei evenimentele din 7 aprilie 2009.
Autorul încearcă să arate mai multe similitudini între cele întâmplate ulterior în Ucraina și ce s-a întâmplat în aprilie 2009 la Chișinău.
În film apar numele unor persoane extrem de mediatizate în R.Moldova cum ar fi socialistului Igor Dodon, actuala slugă rusească-preşedinte a R.Moldova, cel al lui Mihail Formuzal, bașcanul UTA Găgăuzia, Renato Usatîi, politician și controversat om de afaceri, Vitalia Pavlicenco, lidera PNL de la Chişinău, Iurie Roșca, Veaceslav Platon, Mark Tkaciuk, dar și al jurnalistei Natalia Morari și a rusului Eduard Baghirov.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 