CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un nou ambasador american la Chişinău. VIDEO

Noul ambasador al Republicii Moldova, Dereck J. Hogan, a sosit astăzi la Chișinău împreună cu familia.

Într-un video postat pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA, diplomatul american vorbește în limba română și se prezintă cetățenilor RM în calitate de al nouălea Ambasador al SUA în Republica Moldova.

În video sunt prezentate poze din copilăria noului ambasador, dar și cu familia sa.

Sursa: Jurnal.md

 

„Sunt profund onorat să fiu noul ambasador al Statelor Unite în Republica Moldova într-o perioadă de importantă pentru relațiile noastre bilaterale. Din adolescență am spus că vreau să devin diplomat.

În 1990 părinții mei m-au înscris într-un program de vară pentru elevi interesați de afaceri externe. Atunci am avut ocazia să ascult doi diplomați americani vorbind despre contribuția lor la încetarea războiului rece.

În acel moment am decis să-mi concentrez studiile academice pe relațiile internaționale. La 23 de ani am început cariera de diplomat.

Cele mai frumoase amintiri din copilăria mea sunt călătoriile cu mașina prin Statele Unite, când admiram bogăția și varietatea culturală.

De atunci am o profundă apreciere pentru unitate și putere în diversitate”, spune Dereck J. Hogan.

Republica Moldova, la fel, are o istorie și o cultură bogată, continuă noul ambasador american.

„Știu că cetățenii Republicii Moldova vorbesc mai multe limbi, printre care rusă, ucraineană, găgăuză și altele. Și eu vorbesc rusa și aștept cu nerăbdare comunicarea cu toți cetățenii Moldovei în timpul deplasărilor mele prin țară”, a adăugat acesta.

În continuare, ambasadorul Hogan vorbește despre familia sa. „Sunt căsătorit cu Anny de 19 ani minunați și avem o fiică adolescentă Hannah.

Împreună suntem încântați să vizităm frumoasele podgorii, sate și orașe. Și să ne bucurăm de tot ce oferă Moldova, inclusiv sarmale și mămăliga.

Nouă ne place natura, precum și activitățile în aer liber. Întotdeauna suntem gata pentru aventuri”, a dezvăluit diplomatul.

„În calitate de ambasador, respect și admir tenacitatea țării dvs de a-și consolida independența și a construi o societate democratică, stabilă și prosperă.

Statele Unite au fost și rămân un partener și un prieten devotat al Moldovei”, își încheie mesajul noul ambasador al SUA.

 

 

VIDEO:

25/10/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , | Lasă un comentariu

UN NOU PACT RIBBENTROP-MOLOTOV?

Nicolae Dabija

Foto: Nicolae Dabija

Nicolae Dabija s-a nascut in ziua de 15 iulie 1948, in localitatea  Codreni din R.Moldova.

In perioada 1966-1972 a fost student la Universitatea de Stat din Chişinău (exclus în anul III de la facultatea de Jurnalism „pentru activitate antisovietică şi proromânească”, fiind reînmatriculat la studii peste un an, dar în cadrul Facultăţii de Litere).

A fost ales în funcţia de redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, la Congresul al VI- lea  al Scriitorilor din R. Moldova din 6 mai 1986, functie pe care o detine si in prezent.

A fost ales deputat în Parlamentul URSS, la primele alegeri libere, uninominale, iniţiate de M.Gorbaciov,

A  sustinut Decretarea Limbii Române ca limbă de Stat şi tecerea la alfabet latin la la Sesiunea Parlamentului Republicii Moldova, 31 august 1989.

 

Activitate politica:

 

1989-1991, Deputat în Sovietul Suprem al URSS

1990-1994,1998-2001 Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

1998-2001, reprezentant al Parlamentului Republcii Moldova în Adunarea Parlamentară a Ţărilor din Bazinul Mării Negre;

1993-94, copreşedinte al Congresului Intelectualităţii din Republica Moldova;

1994-2002, vice-preşedinte al Partidului Forţelor Democratice, vice-preşedinte al Partidului Social-Liberal;

1988, membru al Grupului de Iniţiativă de creare a Frontului Popular din Moldova, membru al Sfatului frontului Popular.

 

Distinctii:

 

1 decembrie 2000, Ordinul Steaua României în grad de Comandor-conferit de Preşedintele României prin Decretul nr.567 „pentru remarcabila sa operă poetică şi implicarea sa în redeşteptarea spiritualităţii româneşti”.

15 ianuarie 2000, Medalia guvernamentală a României „Eminescu. 150 de ani de la naştere”, conferită de Preşedintele României;

15 august 2006, Marele Premiu „Sfântul Gheorghe” al Festivalului Internaţional de Poezie de la Uzdin, Serbia;

1995, Laureat al Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române;

2005, Cetăţean de Onoare al municipiului Craiova;

2003, Cetăţean de Onoare al oraşului Buşteni;

1990, Cetăţean de Onoare al localităţii Albac (comuna lui Horia).

 

 

 

 

 

NICOLAE DABIJA : UN NOU PACT RIBBENTROP-MOLOTOV?

 

 

În toamna anului 1989 un grup de deputaţi ai Sovietului Suprem al URSS am fost invitaţi de un grup de senatori americani în SUA.

Timp de trei săptămâni am fost oaspetele senatorului de Pennsylvania Raul Costa. Acesta mi-a făcut cunoscută America, cea de dincolo de cărţi şi articole de ziar, mi-a prezentat locuri pitoreşti, muzee, congresmeni, ziarişti…

Primul interviu, care apăruse în cotidianul Lancaster New People’s, intitulat „Rusul Nicolae Dabija declară: Uniunea Sovietică trebuie să dispară”, l-a deranjat pe senatorul Costa.

– Nu-mi imaginez un senator american care să afirme un lucru asemănător despre SUA…

Concluzia mea fusese că situaţia reală din URSS era total necunoscută în SUA.

Şi cele şapte interviuri pe care le acordasem lui Dorin Tudoran şi Vladimir Tismăneanu pentru Vocea Americii şi difuzate în perioada aflării mele în SUA, mi-a spus senatorul, fuseseră comentate de Ambasada URSS la Washington.

La un moment dat Raul Costa mi-a dat de înţeles că ştie totul despre mine.

– Cunosc că ai fost exclus din facultate pentru naţionalism.

Nu e bine. Un om atât de distins (reuşisem să-i las o impresie bună), nu poate fi naţionalist.

A fi naţionalist pentru americani, ca şi pentru sovietici, era considerat un mare cusur.

I-am mai spus:

– Noi vrem ca republica noastră să fie independentă.

Senatorul mi-a reproşat

– De ce vă trebuie independenţă? Asta e separatism. Nu e mai logic să fiţi o ţară mare şi puternică?

I-am mai vorbit:

– Vrem ca limba română să fie limbă oficială în republica noastră.

N-a fost de acord:

– Cred că e o prostie. Nu e mai bine să vorbiţi cu toţii ruseşte, aşa cum vorbim noi engleza?

Vorbeam cu senatorul limbi diferite în toate sensurile.

I-am spus că, deşi locuitorii din SUA au diferite origini, e şi firesc ca toţi să opteze pentru un stat unitar şi să vorbească o singură limbă, pe când URSS este o ţară alcătuită din peste 200 de limbi, popoare, ţări, peste care s-au lăţit ruşii, impunându-le limba, cultura şi comunismul lor.

Când i-am vorbit despre Republica Moldova că e o bucată de Românie ruptă de la aceasta în 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, că e locuită de români, cărora li s-a impus o altă identitate, o altă limbă etc., senatorul a început a înţelege câte ceva.

M-a invitat într-o comisie a Senatului SUA, unde am povestit despre Republica Moldova pe care o reprezentam în Parlamentul URSS.

Cele mai multe întrebări mi le-a pus un tânăr senator, Larry Pressler, care ulterior, la 27 iunie 1991, cu două luni înainte de Declaraţia noastră de independenţă, împreună cu un alt senator american, Jesse Helms, au iniţiat în Senatul SUA Rezoluţia nr. 148, prin care cereau Uniunii Sovietice dreptul Republicii Moldova de a se reuni cu România.

La sfârşitul discuţiei am remarcat:

– SUA a uitat de Republica Moldova.

Iar replica senatorului Raul Costa a fost:

– Noi n-am uitat niciodată de Republica Moldova, noi n-am ştiut niciodată de Republica Moldova.

De atunci a trecut mai bine de un sfert de secol.

Dar, am impresia, americanii cunosc despre noi cam tot atâtea lucruri câte ştiau atunci.

Republica Moldova pentru ei e o ţară de undeva de pe partea opusă a globului, adică de nicăieri.

Lor le este totuna dacă ea e locuită de români sau moldoveni, care e limba vorbită de locuitorii ei, care e istoria lor, chiar dacă aceştia şi-au legat toate speranţele lor de libertate de SUA.

De aceea declaraţiile ambasadorului SUA la Chişinău, James D. Pettit, nu m-au mirat.

Ele demonstrează lipsa de preocupare a americanilor pentru istoria altora.

Mă întreb doar dacă avea dreptul un ambasador,deci un diplomat, să se exprime total nediplomatic, şi să se amestece brutal în probleme atât de sensibile, cum sunt etnia, istoria, naţiunea, limba unui popor?

Reprezentantul SUA s-a situat pe poziţiile Federaţiei Ruse, devenind un agent electoral al lui Igor Dodon (pe care l-a vizitat chiar în ziua când a făcut acea declaraţie nefericită).

E jenant ca un ambasador american – nu cred că acest lucru are vreo legătură cu faptul că soţia lui e rusoaică, iar Excelenţa Sa vorbeşte mai bine rusa decât engleza – să ne spună care este identitatea noastră şi s-o aflăm de la cel care se joacă de-a Dumnezeu în această aşchie de ţară:  „…este important ca moldovenii să se recunoască a fi moldoveni, o naţiune aparte”, încercând astfel să ne impună identitatea formulată de Stalin şi copiii lui din flori, gen Stati, Dodon ş.a.

Aceste declaraţii vin dintr-o necunoaştere (nerecunoaştere) a unor realităţi.

Dar s-ar putea ca acestea să fie o consecinţă a întrevederii dintre miniştrii de Externe rus şi american, Lavrov şi Kerry, care s-a desfăşurat recent la Washington şi a durat 12 ore, la care  – cu o identitate falsă, menţionată şi de Pettit – ancorată, cu tot cu Armata a 14-a, zonei de influenţă a Federaţiei Ruse.

Dacă ar fi viu, cum scriu unele manuale ruseşti care se studiază şi în şcolile ruse din Republica Moldova, I.V. Stalin i-ar strânge mâna ambasadorului James Pettit: „Maladeţ, malâi! Tak derjat’!”.

 

 

 Nicolae Dabija – basarabialiterara.com.md 

10/09/2016 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: