CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Din presa prietenei si aliatei noastre, Ungaria: „Ardealul era o parte organica a Regatului Ungariei de o mie de ani, iar pierderea acestei bucati de pamant este mai dureroasa decat pierderea altor teritorii”

[Nem+Nem+pe+ma-ta+bozgore.jpg]

Extremist unguri purtand un tricou cu harta  „Ungariei mari”.Observati ca aceasta Ungarie visata de extremistii unguri se intinde peste Romania,Ucraina,Slovacia,Serbia,Cehia ,Croatia si Slovenia.Le e dor sa ocupe din nou  Ardealul si Banatul si ar pofti si  iesire la Marea Mediterana!

„Romania vrea sa sarbatoreasca furtul Ardealului in Teatrul national din Budapesta”

Este numai unul dintre titlurile aparute in presa maghiara, dupa ce s-a aflat vestea ca Ambasada Romaniei a inchiriat Teatrul National de la Budapesta pentru sarbatorirea zilei de 1 Decembrie.

„Pentru unguri, Ziua Nationala a Romaniei a Romaniei coincide cu o zi de doliu, caci Tratatul de pace de la Trianon a rupt Ardealul din Regatul Ungariei si a fost oferit Romaniei.

Ardealul era o parte organica a Regatului Ungariei de o mie deani, iar pierderea aestei bucati de pamant este mai dureroasa decat pierderea altor teritorii”, scrie Hungarian Ambiance.

Teatrul National din Ungaria se afla in centrul unui plin scandal legat de inchirierea salii principale autoritatilor romane. Sub presiunea unor demonstratii anuntate, directorul Teatrului a decis anularea angajamentului de a pune spatiul institutiei la dispozitia Ambasadei Romaniei, de Ziua Nationala.

MAE si-a exprimat regretul fata de decizia oficialului maghiar si a anuntat ca misiunea diplomatica se afla, deja, in cautarea unei alte locatii.

Membrii ai KDNP, formatiune aliata la putere alaturi de Fidesz (a premierului Viktor Orban) si ai partidului nationalist Jobbik l-au acuzat pe directorul teatrului, Robert Alfoldi, de „tradare”, pentru ca ar fi „colaborat cu fortele anti-ungare” prin acceptul dat la solicitarea Ambasadei Romaniei.

Potrivit unui comunicat al Jobbik, formatiunea il acuza, indirect, si pe premierul Orban de „provocarea” Romaniei, caci „teatrul ar fi o institutie de stat si Guvernul este responsabil pentru functionarea ei”.

Sursa: agentia.org

18/11/2010 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , | 6 comentarii

DATE DESPRE AROMANII DIN REPUBLICA MACEDONIA.VIDEO : MUZICA ARMANEASCA .

Comunitatea vlahă {aromana} din REPUBLICA MACEDONIA

 Foto : Fete aromance in costum national.

După obţinerea independenţei, autorităţile din Republica Macedonia au recunoscut, prin Constituţie, existenţa etniei vlahe. În urma unor iniţiative particulare, în unele şcoli se desfăşoară un proces de învăţământ opţional în aromână.
 Populaţia de origine vlaha din Macedonia a fost supusă, de-a lungul timpului, unui proces de asimilare. În prezent, se fac eforturi susţinute pentru recunoaşterea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase. Ca urmare a noilor realităţi geopolitice din Balcani, în anul 1991, prin Constituţie, Macedonia a recunoscut populaţia de origine aromână drept etnie, alături de celelalte minorităţi care formează naţiunea macedoneană.
 Legăturile ţării noastre cu aromânii din Macedonia au o tradiţie îndelungată, aceştia fiind consideraţi în istoriografia românească ramura sudică a poporului român, iar sprijinirea emancipării lor naţionale şi culturale a constituit una dintre preocupările permanente ale statului român, încă de la Unirea Principatelor. În timp, cu sprijinul ţării noastre, au fost ridicate o serie de şcoli româneşti, aşezăminte culturale şi religioase, au fost fondate asociaţii, societăţi şi publicaţii pentru românii de la sud de Dunăre.

Republica Macedonia are o populaţie de 1.936.877 locuitori.

 Macedonenii reprezintă 66,5% din totalul populaţiei, respectiv 1.288.300 locuitori, fiind urmaţi de albanezi (22,9% – 442.914 locuitori), turci (4,79% – 77.252 locuitori), rromi (2,73% – 43.732 locuitori), sârbi (2,17% – 39.260 locuitori), vlahi (0,40% – 8467 locuitori) şi alte comunităţi etnice (evrei, croaţi, muntenegreni etc.).
 În ceea ce priveşte numărul vlahilor din Macedonia există o mare discrepanţă între datele statistice oficiale şi ponderea reală a membrilor acestei comunităţi în ansamblul populaţiei.
Cauzele sunt multiple, dar se pot sublinia următoarele: politica sistematică de deznaţionalizare şi asimilare promovată de fostul regim comunist iugoslav; reţinerile manifestate de membrii comunităţii vlahe în a-şi recunoaşte apartenenţa etnică, ca urmare a măsurilor uneori chiar discriminatorii luate de autorităţi în ceea ce priveşte evoluţia profesională şi accederea în structurile administraţiei; tendinţa de denaturare a rezultatelor recensământului pentru a asigura o pondere cât mai mare elementului etnic slavo-macedonean.
Potrivit estimărilor făcute de diverşi reprezentanţi ai structurilor organizatorice ale comunităţii aromâne, numărul real al membrilor acestei etnii variază, în funcţie de sursă, între 100.000–150.000, cele mai puternice concentrări fiind în localităţile BITOLA, KRUSEVO, STIP, STRUGA, OHRID, PRILEP şi SKOPJE.
Răspândirea geografică a aromânilor include şi mediul rural, printre satele mai populate cu membrii acestei etnii figurând: JAMKOVEC, BEALA DE JOS şi BEALA DE SUS (STRUGA); DRAGOEVO, BALTALIJA, SOFILARI, DOLEMI, CEARDAKLI, VARSAKOVO, KRIVI DOL (şTIP); ISTIBANIJA, SOKOLARCI, LEPEPELCI, VRBICA, BANJA (COCEANI); KOSELARI, ERDELIJA, MUSTAFINO, DORFULUIJA, LOZOVO (zona localităţii SVETI NIKOLE).
 Meglenoromânii sunt estimaţi la 4000-5000 de persoane, fiind localizaţi îndeosebi în localitatea GEVGELIJA şi satele din zonă (GORNICET, MOIM, MRZENCI şi BRGORODICA).

Harta raspandirii  populatiei aromane  si romane  in Balcani

 Scurt istoric al comunităţii aromâne şi al organizaţiilor sale.

 Ocupaţia principală a aromânilor din Macedonia a fost păstoritul. Au practicat nomadismul şi seminomadismul, asemenea celorlalte comunităţi aromâne din Regiunea Balcanică. Treptat s-au orientat şi spre alte sectoare de activitate, perioada interbelică marcând apogeul accederii membrilor comunităţii aromâne nu numai la nivelul celor mai reprezentative instituţii administrative, dar şi în sfera afacerilor, sistemul bancar sau viaţa cultural- artistică.
 Diferenţa între perioada interbelică şi cea actuală nu constă în ponderea aromânilor în structurile şi sectoarele menţionate mai sus, ci în capacitatea acestora de a-şi recunoaşte originea etnică şi în modul de implicare efectivă a celor care deţin diverse funcţii de conducere în sprijinul cauzei aromâne, tendinţă mult atenuată în zilele noastre.
 În pofida unor restricţionări cu care s-au confruntat în ultimii 50 de ani şi a persistenţei unei anumite reţineri în ceea ce priveşte recunoaşterea publică a propriei origini etnice, există totuşi încercări şi preocupări pe linia promovării şi apărării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi confesionale.
 Un rol important în iniţierea unor astfel de acţiuni l-au avut şi îl deţin, în continuare, structurile organizatorice ale aromânilor. Cea mai importantă organizaţie este Liga Vlahilor din Macedonia, creată în 1980, dar care şi-a început oficial activitatea în 1991. Funcţia de preşedinte al Ligii este deţinută din anul 2001 de IORGO ILIEVSKI, acesta succedându-i lui MITKO KOSTA PAPULI.
 Chiar dacă există diferenţe de poziţii şi de opinii privind participarea vlahilor la viaţa politică, la modul de promovare şi apărare a unor drepturi ale comunităţii vlahe, precum şi diferenţe conceptuale referitoare la originea aromânilor, ambasada României la Skopje întreţine relaţii cu toate structurile politice şi civice ale aromânilor.
 Prin acţiunile desfăşurate, se urmăreşte realizarea unei coeziuni între activităţile structurilor respective care, în final, să fie benefice pentru întreaga comunitate. Sunt încurajate diverse acţiuni culturale tradiţionale sau de marcare a unor evenimente, precum: Ziua Naţională a Aromânilor, Festivalul internaţional de poezie aromân㠓Constantin Belimace”; Serile culturale organizate la Bitola, Gevgelija, Ohrid si Skopje; Festivalul Internaţional al Aromânilor de la Maloviste etc. Aceste acţiuni sunt organizate pe bază de contribuţii benevole ale etnicilor aromâni.
 Deşi există cadrul juridic, inclusiv cel constituţional, care prevede ca instituţiile de profil macedonene să sprijine proiectele, programele şi activităţile ce vin în sprijinul apărării identităţii comunităţilor etnice, aromânii nu beneficiază de astfel de finanţări in mod sistematic.
 Situaţia se află în atenţia tuturor structurilor politice şi civice aromâne care au făcut numeroase demersuri la nivelul autorităţilor, însă fără succes până în present.

 Învăţământul în limba maternă

 Singurul drept în acest domeniu constă în posibilitatea de a studia facultativ în limba maternă, în limita a două ore pe săptămână. Această prevedere este considerată a fi insuficientă, PVM, UDV, LVM şi UCV susţinând introducerea, într-o primă etapă, a unor programe obligatorii în aromână la nivelul şcolilor generale.

 Bursele oferite de statul român

 Pentru anul şcolar 2006-2007 au fost oferite următoarele burse:
 – învăţământul universitar – 25
 – învăţământul postuniversitar – 12.

 Mass-media în limba maternă

 Publicaţia “FENIX”, editată de Liga Vlahilor, este finanţată prin contribuţii benevole ale aromânilor. Alte publicaţii, precum “LÂNDURICA” şi “ARMÂNA MAKEDOANA” şi-au suspendat apariţia din lipsă de fonduri.

 Bisericile aromâneşti

 Structurile politice şi civice aromâne au solicitat retrocedarea unor lăcaşe de cult care au aparţinut acestei comunităţi şi acordarea dreptului de oficiere a slujbelor religioase în limba maternă.
 Cu excepţia bisericii “Sf. Constantin şi Elena” din Bitola, statutul celorlalte lăcaşe de cult nu este însă soluţionat, în acestea oficiind preoţi macedoneni.
 Au existat situaţii când, cu prilejul unor evenimente privind comunitatea aromână, s-au permis slujbe în vlahă şi macedoneană, însă numai în Bitola şi la o biserică din Skopje.

COMUNITATEA VLAHA DIN REPUBLICA MACEDONIA.Organizatii aromanesti.

Sutsati armâneshtsâ dit Machidunia

Comuna Armaneasca „Fratslji Manaki”-Bituli
Prezidentu: Risro Paligora
ul. Klument Ohridski bb
Bitola, Makedonija
Tel.:Fax +389-97-229-014

Uniea ti Cultura-a armanjlor dit Machidunii
Prezidentu: Dina Cuvata
Bul. „Jane Sandanski” 77/3-39
Skopje, Makedonija
Tel.:Fax +389-91 447-345
E-mail:
Dina Cuvata

Liga a Armanjlor
Prezidentu: Jorgo Ilievski
Sava Kovacevic 3/7
Skopje, Makedonija
Tel.:Fax +389-91 230 665

Sutsata di poets armanj di Skopje
Vangia Mihanj-Steriu
Lazo Moskov nr. 2/IV-6
Skopje, Makedonija
Tel.:Fax +389-91 624 387

Sutsata a muljerilor armani ditu Machedonii-Skopia
Prezidentu: Elena Papacafa
Skopje, Makedonija
Tel.:Fax +389-91 227 353

Statutul comunităţilor aromâneşti

Prin Constituţie, aromânii sunt recunoscuţi ca popor”.

SURSA : Date comunicate pe situl Ambasadei Romaniei la Skopje,Republica Macedonia.

Pentru accesare VIDEO : „Buna Dzua Lea Mushata” , click pe linkul de jos .

http://www.youtube.com/watch?v=Tczkjlc1I8A&feature=related

 

 

09/02/2010 Posted by | AROMANII DIN BALCANI | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: