CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Potrivit datelor oficiale privitoare la alegerile locale din Chisinau actualul primar, Dorin Chirtoacă, are cu 5405 voturi mai putin decat candidatul comunist.Urmeaza turul II.

 

07.06.2011

 
 

Potrivit datelor finale, candidatul comunist la primăria Chişinău, Igor Dodon, a câştigat alegerile cu 48,07 la sută din voturi (166232), în faţa primarului în exerciţiu, Dorin Chirtoacă care a obţinut 46,51 la sută dintre voturile cetăţenilor capitalei (160827), a anunţat marţi Comisia Electorală Centrală, după numărarea tuturor voturilor.

Diferența dintre cei doi candidați a fost de 5405 voturi. Aşa cum se preconizase, cei doi candidaţi se vor înfrunta într-un al doilea tur de scrutin.

La aceasta ora datele  privind optiunile de vot ale alegatorilor din Chisinau au fost procesate integral : Dodon – 48,07%, Chirtoacă – 46,51%, Buliga – 2,56%, Godea – 0,82%, Corobcean – 0,39%, Buşilă – 0,36%, Oniscenco – 0,24%, Klimenco – 0,22%, Pavlicenco şi Laguta – 0,20%.

La ora 12:30 , după 99,67% date procesate: I. Dodon – 48,07%, D. Chirtoacă – 46,53%. În acelaşi timp, V. Buliga are 2.51%, iar M. Godea 0,82%.

La ora 6:50 Din 96% date procesate: Dodon 48.67%, Chirtoacă – 46.10%

22:48 – din 94% date procesate: Dodon 49.27%, Chirtoacă – 45.62%

22:23

 Din 92,67% date procesate: Dodon 49.43%, Chirtoacă – 45.54%

 

 

Surse: hotnews md. si Timpul md

07/06/2011 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , | Un comentariu

Moldova a scăpat de un regim comunist şi intră sub oblăduirea unei alianţe

Majoritatea parlamentară din Republica Moldova a dat un vot de încredere celui de-al doilea guvern al Alianţei pentru Integrare Europeană.

Acesta va fi condus de liderul Partidului Liberal-Democrat, Vlad Filat, care a deţinut funcţia de premier şi în guvernul precedent. Noul cabinet de miniştri îşi propune ca scop primordial integrarea europeană a ţării şi redarea libertăţii poporului.

Societatea civilă din Republica Moldova este, însă, îngrijorată de capacitatea noului guvern de a lupta cu corupţia.

Reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova nu par deloc entuziasmaţi de modul în care actuala guvernare a găsit de cuviinţă să-şi împartă atribuţiile în ceea ce priveşte gestionarea treburilor publice. Tabloul se aseamănă mai degrabă cu o împărţire a sferelor de influenţă în cadrul unei grupări ce se pregăteşte să-şi subordoneze structurile administrative în interes obscur.

Ca urmare a negocierilor pentru crearea coaliţiei de guvernare, Partidul Democrat, care a obţinut la alegerile din 28 noiembrie 2010 doar 15 mandate de deputat, controlează practic întregul proces de luare a deciziilor pe verticală. Liderul acestui partid, Marian Lupu, a devenit preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al ţării. Tot el va fi candidatul Alianţei la funcţia de şef al statului.

Mâna lui dreaptă în Parlament este controvesatul om de afaceri Vlad Plahotniuk, care s-a îmbogăţit în perioada guvernării comuniste, având afaceri împreună cu Oleg Voronin, fiul ex-preşedintelui comunist Vladimir Voronin. Plahotniuk este acum prim-vicepreşedinte al Legislativului.

Aceeaşi formaţiune politică a obţinut şefia asupra principalelor instituţii de drept – de neignorat fiind faptul că Ion Diacov, fratele preşedintelui de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a preluat recent conducerea Procuraturii Municipale.

Ministerul de Interne al Republicii Moldova va fi condus de Alexei Roibu – primul şef al Centrului anticorupţie desemnat în 2002 în această funcţie, având girul ex-preşedintelui comunist Vladimir Voronin. Însăşi Centrul Anticorupţie a fost înfiinţat la iniţiativa lui Voronin, îndeplinind în perioada guvernării comuniste misiunea de bâtă politică şi de instituţie care colecta, neoficial, cotizaţii la partid de la agenţii economici. Nedumerirea multora de la Chişinău este că funcţia de ministru de Interne i-a revenit în noul guvern Partidului Liberal-Democrat.

Pentru a putea controla şi procesul de luare a deciziilor în noul guvern în care PLDM, condus de premierul Vlad Filat, are cei mai mulţi miniştri, Partidul Democrat a obţinut înfiinţarea Prezidiului Guvernului – o titulatură extrasă din legislaţia sovietică. Pentru prima dată un astfel de „prezidiu” a apărut după congresul XXII al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (PCUS) care a pus bazele orânduirii comuniste. În noul guvern al Republicii Moldova, acest prezidiu va fi, de fapt, un organ de conducere a Guvernului. Acesta va fi format din premier şi din cei trei viceprim-miniştri delegaţi de fiecare partid din alianţă. Rolul prezidiului va fi cel de a aproba ordinea de zi, dar nu oricum, ci prin consens. Aceasta înseamnă că dacă unul din cei trei vicepremieri nu va fi de acord cu propunerile colegilor, Executivul nu se va putea convoca.

În ceea ce priveşte programul de guvernare al noului guvern de la Chişinău – acesta consfinţeşte parteneriatul strategic cu Uniunea Europeană şi este întitulat: „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”. Executivul îşi propune, între altele, să înlocuiască actuala Constituţie, actualul Cod al Audiovizualului, trecerea Centrului Anticorupţie de sub controlul Guvernului, în cel al Parlamentului, demilitarizarea MAI şi depolitizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău
Redactor: Robert Schwartz

14.01.2011

17/01/2011 Posted by | DIVERSE | , , , , , , | Lasă un comentariu

SĂ FIE PREA MULTĂ DEMOCRAȚIE ÎN R.MOLDOVA ?

Paradox: Moldovenii se plâng de „prea multă democraţie” 

Arcul de Triumf de la Chişinău

Arcul de Triumf de la Chişinău

 

Un sondaj despre opţiunile preelectorale ale moldovenilor, făcut public la Chişinău, conturează şansele unei coaliţii post-electorale de centru-stânga.

Analiştii spun că rămâne valid şi scenariul unei alianţe de centru-dreapta, dar precizează că aceasta nu va putea alege şeful statului fără votul comuniştilor.

Sondajul realizat de Compania moldovenească CBS-AXA este plin de elemente intrigante. Bunăoară, aflăm din sondaj că fiecare al patrulea moldovean (22%) are sentimente negative faţă de români.

 Experţii susţin că această antipatie este legată de faptul că în Republica Moldova societatea este divizată, iar în perioada sovietică, pentru cei din Moldova nu exista un inamic mai important decât România şi regimul burghezo-moşieresc român. În plus, în anii de guvernare comunistă 2001-2009 românofobia devenise politică de stat în Republica Moldova.

Cât n-ar părea de straniu, dar potrivit sondajului prezentat ieri, după 18 luni de când a fost debarcat de la putere şi se află în opoziţie, fără nici o funcţie în stat, liderul comunist Vladimir Voronin rămâne cel mai popular politician din Republica Moldova. El întruneşte 21 la sută din simpatiile electoratului, fiind urmat de liderul liberal-democrat, premierul Vlad Filat – cu 14%, de liderul PD, ex-comunistul Marian Lupu – cu 10% şi de liderul PL, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu – cu 6%.

În ceea ce priveşte preferinţele electoratului faţă de partidele politice, sondajul CBS-AXA conturează două posibile scenarii post-electorale.

Întrebaţi pentru cine vor vota la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie, 39% din respondenţi au spus că îşi vor da votul pentru comunişti, 21% – pentru PLDM, 19% – pentru PDM şi 13% pentru PL. Aproape de pragul de accedere în Parlament de 4% este Mişcarea Acţiunea Europeană care ar aduna 3% din voturi şi Alianţa Moldova Noastră – cu 2% din sufragii.

Reiese că în Legislativul de la Chişinău, care va rezulta din alegerile anticipate din 28 noiembrie, vor intra patru partide. PCRM ar avea, reieşind din sondajul prezentat ieri, 42 de mandate de deputat din totalul de 101, PLDM – 23 de mandate, PDM – 21 de mandate şi PL – 15 mandate.

De aici, analiştii construiesc ipoteze. Prima este că după alegeri se va reuşi păstrarea actualei Alianţe pentru Integrare Europeană, dar aceasta nu va reuşi să adune 61 de voturi necesare pentru a-l alege, fără comunişti, pe şeful statului.

 O soluţie ar fi ca măcar una din cele două forţe politice care stau la limita accederii în Parlament (Mişcarea Acţiunea Europeană sau Alianţa Moldova Noastră) să reuşească, în următoarele trei săptămâni, să convingă 1% şi, respectiv, 2% din electorat să le propulseze în Parlament. Astfel, comuniştilor le-ar reveni mai puţine mandate, iar viitoarea coaliţie de centru-dreapta va avea suficiente voturi pentru a-l alege pe şeful statului.

Al doilea scenariu posibil este o alianţă de centru-stânga între Partidului Comuniştilor (care ar obţine, potrivit sondajului, 42 de mandate) şi Partidul Democrat (21 de mandate). În total 63 de mandate – număr suficient pentru a învesti Guvernul şi a-l alege pe şeful statului în Parlament. Ambele scenarii sunt posibile, dar până la alegeri situaţia se poate schimba, deoarece perioada activă a campaniei electorale abia începe.

Analistul politic Igor Boţan: „Acum putem doar presupune şi vorbi în termeni probabilişti că în egală măsură e posibilă o guvernare de centru-stânga, cât şi una de centru-dreapta. Deja nu mai avem repartizare proporţională a rezultatelor, ci una egalitaristă. Sigur că această formulă egalitaristă favorizează elementele actualei coaliţii.

Tocmai de aceea spuneam că probabilitatea rămânerii la guvernare a componentelor actualei alianţe sunt destul de bune, dar cred că şansele să avem o guvernare de centru-stânga de asemenea sunt destul de înalte”.

Partidul Democrat este singura componentă a actualei coaliţii de guvernare care nu a exclus posibilitatea unei alianţe cu comuniştii după alegeri. Experţii în tehnologii electorale susţin, însă, că acesta poate fi un truc de campanie a PD, pentru a atrage simpatizanţi comunişti.

Principalele trei probleme care îi îngrijorează pe moldoveni sunt: şomajul, creşterea preţurilor şi sărăcia. Fiecare al cincilea moldovean se teme de instaurarea unei dictaturi, iar 14 la sută se tem ca ţara să nu-şi piardă independenţa.

Jumătate dintre moldoveni consideră că opţiunea fermă a Republicii Moldova trebuie să fie Uniunea Europeană, iar 48 la sută susţin că politica externă trebuie orientată spre Rusia şi CSI. Doar 3% dintre moldoveni vor ca Moldova să se unească cu România.

Conform sondajului CBS-AXA, fiecare al doilea moldovean crede că în ţară este prea multă democraţie, iar mai mult de jumătate susţin că „pe vremea lui Voronin era mai bine”. 88% din subiecţi au spus că partidele de la guvernare se ceartă prea mult între ele, iar 65 la sută consideră că Republica Moldova merge într-o direcţie greşită.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Petre M. Iancu

06/11/2010 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: