Sluga rusească Igor Dodon a aruncat în aer alegerile prezidențiale de la Chișinău

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iulian Chifu/Adevărul: ”Alegerile prezidențiale de la Chișinău sunt nule și ilegale în noua formulă”

”Pe urmele lui Lukașenko: Igor Dodon a aruncat în aer alegerile prezidențiale de la Chișinău” – titrează Adevărul un editorial semnat de analistul politic de la București, Iulian Chifu, preluat de https://radiochisinau.md.

El critică recenta circulară a Comisiei Electorale Centrale (CEC) care limitează dreptul partidelor politice de a-şi finanţa candidații la prezidențiale. Această decizie „a afectat statul de drept, iar legitimitatea și credibilitatea alegerilor prezidențiale sunt puse sub semnul întrebării”, notează Chifu. 

Practic, alegerile prezidențiale au fost aruncate în aer de această găselniță a polit-tehnologilor ruși în uniformă din jurul lui Dodon. Este o aberație juridică și un afront la adresa statului de drept.

O lege este modificată indirect, pe ușa din dos, printr-o decizie tehnică, pe care o validează ulterior instanța de judecată. Hotărârea definitivă are putere de lege, și înlocuiește sau completează o lege existentă. Aici e încălcarea flagrantă a statului de drept.

Regula e clară, legile se modifică doar în Parlament”, atrage atenția Iulian Chifu. Analistul adaugă că ”demersul CEC și al instanței nu fac decât să se adauge problemelor deja înregistrate cu deschiderea secțiilor de vot peste hotare și falsificarea documentelor de solicitare de a deschide secțiile de vot de către un concurent electoral și guvernul său socialist pro-rus.

 Cele două elemente împreună aruncă în aer alegerile prezidențiale, care sunt nule și ilegale în noua formulă”, subliniază autorul.

Relația dintre Republica Moldova și România, în ultima perioadă, din păcate, a intrat într-un con de umbră – afirmă ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, la TVR Moldova. El a subliniat că Bucureștiul este încă în așteptarea rezultatelor din partea Chișinăului privind anumite angajamente asumate.

„Din păcate, avem impresia că parcă noi credem mai mult în acest parteneriat strategic și în această valoare extrem de importantă pe care noi o asociem parcursului european al R. Moldova. Am dori pe undeva să vedem și fapte, nu numai vorbe și declarații”, a menționat oficialul.

Diplomatul susține că acest lucru nu înseamnă că proiectele României destinate cetățenilor din Republica Moldova au fost stopate, dar, dimpotrivă, România va continua să investească în proiecte ce au drept scop bunăstarea basarabenilor.

 

 

 

 

Publicitate

Sfârșitul manipulării, diversiunii și minciunii privind așa zisa împiedicare a românilor din diaspora să voteze

 

FOTO: INQUAM PHOTOS – Octav Ganea

Sfârșitul utopiei: votul românilor din Diaspora!

Cred că aceste alegeri prezidențiale au adus sfârșitul utopiei voturilor românilor din Diaspora. Toate manevrele ofițerilor implicați politic SIE/SRI, funcționarilor din ambasade, consulate și centre culturale din străinătate de a se creia bătaie la cozile de le secțile de votare din Diaspora, pentru emoție în rândul electorilor din țară ca să voteze candidatul generalilor de securitate și magistraților cu pensii speciale, au fost developate.

Cu toate că românii din Diaspora, care au avut la dispoziție trei zile de vot, plus votul prin corespondență și online, s-au prezentat la vot, numai 676.000 mii de electori din cinci milioane de români, circa 15 la sută dintre aceștia.

Deși în iulie, prin promulgarea legii electorale pentru Diaspora, s-a încălcat Constituția României, introducând discriminarea pozitivă, dintre cei din străinătate și cei din țară, de fapt învrăjbirea națiunii, de către un sistem politic care nu răspunde în fața CNCD, Avocatului Poporului pentru faptul că românii nu mai sunt egali în fața legii.

Se conduce în stil marxist propagându-se ura între români în societate.  

Este o încălcare a legii și Constituției, care a produs un val de frustrare printre ”fraierii” rămași acasă, care se simt percepuți în fața legii ca români de rangul doi de către Klaus Iohannis și fostul guvern Dăncilă, care au dat legea.

Ăsta e rezultatul construirii mitului sau utopiei electorale Diaspora, cu unii români care sunt foarte ușor manipulați de securiștii din ambasade, consulate, centre culturale și de către marile companii transnaționale.

Destui dintre diasporeni nu au mai dat pe acasă de 20 de ani, dar ei votează ce le zice pe facebook securistul de la ambasadă sau agentul străin care i-a preluat jurământul pentru a doua cetățenie, ca să presteze interesele politice sau economice ale țării gazdă, iar copiii lor, vorba lui CT Popescu, nu mai vorbesc românește acasă, dar ei, ca părinți, musai trebuie să voteze la apelul bocancilor generalilor.

Faptul că numai 676.000 de români au votat din cinci milioane, adică 15 la sută dintre diasporeni, la alegerile prezidențiale anunță sfârșitul mitului sau utopia Diasporei, care vrea să se reîntoarcă acasă.

Circa 85 la sută dintre românii plecați în țările occidentale nici măcar nu s-au mai obosit să meargă până la secția de vot sau să voteze prin corespondență.

Iar cei care au votat, pe care îi apreciez, pentru gestul lor, sunt așa de puțini încât nu au putut modifica nici măcar nesemnificativ votul celor 8.500.000 de români care au pus ștampila în țară.

Cu aceste alegeri prezidențiale s-a sfârșit utopia Diasporei electorale și a românilor care stau la vamă să se reîntoarcă în țară la greu ca să muncească și să plătească taxe și impozite pentru dezvoltarea țării mamă.

Când îți iubești mama nu o faci nu numai la bine, ci și la greu.

Haideți acasă, măcar cei 15 la sută care ați votat pe 10 noiembrie!

Dacă nu veniți acum, peste 10 ani posturile din câmpul muncii vor fi ocupate cu vietnamezi, chinezi, sirieni, thailandezi sau africani, iar peste vreo 20 de ani, după primul președinte cetățean român de origine germană, vom avea poate primul șef de stat al României de origine asiatică?

Până atunci să se dea o lege electorală nouă, în care românii să fie toți egali în fața legii și să voteze într-o singură zi, scrie istoricul și publicistul clujean Ionuț Țene pe situl http://www.napocanews.ro/2019/11/sfarsitul-utopiei-votul-romanilor-din-diaspora.html

SCURTĂ ISTORIE A ALEGERILOR PREZIDENȚIALE ÎN ROMÂNIA

Foto: Președinții pe care i-a avut România

 

 

Primul președinte pe care l-au avut românii a fost Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist care s-a aflat în fruntea țării timp de 22 de ani în urma unor așa zise ”alegeri”, falsificate regulat, care îl declarau câștigător cu procente stupefiante, ce nu coborau  niciodată sub 99% din numărul votanților.

Încă nu împlinise 72 de ani când  ”iubitul conducător”a fost executat împreună cu soția, în urma condamnarii lor la moarte de către un Tribunal  Militar Excepțional, fiind socotiți vinovați de genocid, acte de diversiune, subminarea puterii de stat și a economiei naționale.

Cei doi fost înmormântați în cimitirul militar Ghencea din București, pe 30 decembrie 1989.

 

După sângeroasa Revolutie anticomunistă din 1989, Presedintia României a fost deținută mai întâi de Ion Iliescu (1990-1996), apoi de Emil Constantinescu (1996-2000), apoi un nou mandat al lui Ion Iliescu (2000-2004), urmat de Traian Băsescu (2004-2007), Nicolae Vacaroiu (interimar 2007), din nou Traian Basescu (2007-2012), Crin Antonescu (interimar 2012) și din nou Traian Basescu (2012-2014).

În prezent, România are un președinte care provine dintr-o familie de sași transilvăneni – Klaus Iohannis – ales pe 21 noiembrie 2014 și care este al patrulea președinte cu origini germane ales în perioada post-comunistă,într-o țară din Europa de Est.

Klaus Iohannis candidează din nou, în ziua de 10 noiembrie 2019, pentru a fi reales într-un nou mandat de președinte al românilor.

Frământările provocate de trecerea de la dictatura comunistă la democrație, s-au reflectat și în rezultatele alegerilor prezidențiale din țara noastră.

România se află încă într-o perioada de tranziție, fiind angajată într-un proces de creștere în plan economic și social. 

 

 

Remember: 

 

 

20 mai 1990, ”alegerile din Duminica Orbului”.

Prezență la vot: 86,19%. 85% l-au votat pe Ion Iliescu.  Alegerile prezidenţiale din 1990 au fost singurele din istoria electorală de după 1989 în urma cărora preşedintele României a fost ales din primul tur de scrutin.

27 septembrie 1992 – turul I. Prezență la vot: 76,29%, dintre care Ion Iliescu (FDSN) 47,34%, iar Emil Constantinescu (CDR) 31,24%.

11 octombrie 1992 – turul II. Prezență la vot: 73,23%, câștigând Ion Iliescu (61,43%).

3 noiembrie 1996 – turul I. Prezență la vot: 76,01%, dintre care Ion Iliescu (PDSR) – 32.25%; Emil Constantinescu (CDR) – 28.22%; Petre Roman (USD) – 20.54%; György Frunda (UDMR) – 6.02%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) 4.72%;
Gheorghe Funar (PUNR) – 3.22%.

17 noiembrie 1996 – turul II. Prezență la vot: 75,9%; Emil Constantinescu (CDR) – 54,41%; Ion Iliescu (PDSR) – 45,59%.

26 noiembrie 2000 – turul I. Prezență la vot: Ion Iliescu (PDSR) – 36,35%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 28,34%;
Theodor Stolojan (PNL) – 11,78%; Mugur Isărescu (CDR) – 9,54%; György Frunda (UDMR) – 6,22%; Petre Roman (PD) – 2,99%; Teodor Meleșcanu (ApR) – 1,91%.

10 decembrie 2000 – turul II. Prezență la vot: 57,50%; Ion Iliescu (PDSR) – 66,83%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 33,17%.

28 noiembrie 2004 – turul I. Prezență la vot: 58,5%, dintre care Adrian Năstase (PSD – PUR) – 40,97%; Traian Băsescu
(Alianța Dreptate și Adevăr) – 33, 92%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 12,57%.

12 decembrie 2004 – turul II. Prezență la vot: 55,2%; Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr) – 51,23%

22 noiembrie 2009 – turul I. Traian Băsescu (PD-L) – 32,44%; Mircea Geoană (PSD) – 31,15%

6 decembrie 2009 – turul II. Prezență la vot: 64,10%

Conform exit-poll-urilor care nu includeau estimările voturilor la secțiile din străinătate, Mircea Geoană era dat câștigător al alegerilor.Conform rezultatelor de luni, 7 decembrie 2009, publicate de Biroul Electoral Central, Traian Băsescu a câștigat alegerile cu 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate, Mircea Geoană obținând 49,57%.

Aceste date au rămas provizorii până la validarea lor de către Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a validat rezultatele, după ce a cerut o renumărare a voturilor anulate; această renumărare nu a dus la o schimbare semnificativă a rezultatelor.

În străinătate au votat 147.754 de cetățeni români, cei mai multi cu domiciliul in Italia – peste 40.000. Acesta a fost cel mai mare număr de votanți în străinătate de până atunci.

2 noiembrie 2014 – turul I. Prezență la vot: 53,17. Klaus Iohannis – Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liberală PNL–PDL) – 30,37%; Victor Ponta Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC) – 40,44%.

16 noiembrie 2014 – turul II. Klaus Iohannis – Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liberală PNL–PDL) – 54,43%; Victor Ponta Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC) – 45,56%.

 

(Sursa: https://newsweek.ro/istoria-alegerile-prezidentiale-in-romania)