Pentagonul consideră că Federația Rusă poate folosi arme nucleare

 

 

Strategii militari ruși studiază posibilitatea folosirii armelor nucleare în conflicte militare limitate, a declarat șeful Comandamentului SUA în Europa, Curtis Scaparrotti, notează publicaţia Libertatea Cuvântului, cu referire la Vocea Americii.
Potrivit lui, „aceasta face parte din doctrina rusească și metodele lor de război”.

În plus, reprezentanții Pentagonului consideră că Rusia analizează posibilitatea utilizării armelor nucleare pentru victorii rapide asupra vecinilor mai slabi, înainte ca trupele americane să poată interveni.

„Escaladarea cu scopul de a domina. Aceasta este poziția lor. Dacă privim la actuala modernizare a sistemelor de armament (rusești n.r.) putem observa cum pot fi folosite acestea în scopul escaladării. Consider că acestea sunt elaborate anume pentru aceste scopuri”, a menționat Curtis Scaparrotti.

Publicitate

Dmitri Rogozin, vicepremier al guvernului Federației Ruse şi emisar al preşedintelui Putin pentru Transnistria, a fost declarat persona non grata în R.Moldova

 

 

 

 

 

Săptămâna trecută, avionul în care se afla Dmitri Rogozin și care ar fi trebuit să aterizeze la Chișinău, nu a primit dreptul de survol în spațiului aerian al României din cauza sancțiunilor Uniunii Europene împotriva mai multor oficiali ruși, între care și Rogozin. Avionul a fost nevoit să se întoarcă și să aterizeze la Minsk, în Belarus, deoarece nu mai avea combustibil.

Potrivit președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, prin faptul că a urcat în avion deși știa că are interdicție de a survola spațiul aerian al UE, Dmitrii Rogozin a pus în pericol viața pasagerilor din respectivul avion.

Guvernul Republicii Moldova a decis să-l declare pe Dmitri Rogozin,Vicepremierul rus însărcinat cu industria de armament şi situaţia din Transnistria „persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova”, în urma declarațiilor făcute de acesta în ultima perioadă la adresa „țării, a cetățenilor și a conducerii”, scrie Sputnik.

 Decizia de a-l declara pe înaltul oficial rus perona non grata a fost luată astăzi de Guvernul R. Moldova, în urma unei solicitări din partea ministrului de Externe, Andrei Galbur, după ce Dmitri Rogozin  și-a declarat disponibilitatea de a veni în septembrie la Chișinău, dacă autoritățile moldovenești îi vor oferi garanții de securitate și de survolare a spațiului aerian al tuturor țărilor de tranzit, scrie Deschide.md.

„Ambasadorul Federației Ruse, Farit Muhametșin, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în legătură cu recentele declarații publice făcute de către vicepremierul Federației Ruse, Dmitri Rogozin, emisarul preşedintelui Putin pentru Transnistria .

În particular, ambasadorului rus i s-a atras atenția asupra interviului acordat recent de Dmitri Rogozin postului de televiziune ‘Rossia 24’, în care acesta și-a permis să dea aprecieri defăimătoare la adresa Republicii Moldova și, implicit, a cetățenilor țării noastre. De asemenea, vicepremierul rus a avut aprecieri ofensatoare la adresa autorităților moldovene, acestea având un caracter denigrator și mincinos”, a explicat într-un comunicat MAE moldovean.

În interviul menționat, Rogozin a declarat: „A venit la noi o delegație guvernamentală din Moldova. Cum să vă spun, un fel de țigăneală. Vă spun deschis. Și au cerșit pentru ei tot felul de fleacuri: și despre tranzitul mijloacelor de transport; livrarea merelor și vinurilor și problema migrației…. Iar când a venit timpul să fie rezolvate unele probleme primordiale cu Guvernul Moldovei, s-au ascuns prin găuri, ca șoarecii”, a spus Rogozin.

Premierul moldovean, Pavel Filip, a menționat că cetățenii Republicii Moldova trebuie tratați cu respect, iar felul cum a procedat vicepremierul rus este inacceptabil.

Decizia Guvernului de la Chişinău relevă încă o dată falia majoră dintre Executiv şi preşedintele pro-rus, Igor Dodon, care, printre altele, se opune retragerii trupelor ruse din Transnistria. 

În fine, politicieni şi analişti constată că decizia Cabinetului moldovean este corectă şi logică, dar şi o oportunitate pentru reaşezarea relaţiei dintre Republica Moldova şi Rusia, după cum o relevă primele reacţii culese de publicaţia Deschide.md. 

„Legăturile” lui Dmitri Rogozin cu Republica Moldova şi teritoriul separatist transnistrean sunt mai vechi decât ar lăsa-o să se întrevadă funcţia pe care o ocupă după anul 2011, cea de emisar special pentru Vladimir Putin. 

Astfel, în cartea sa din 2006, „Dușmanul poporului” (Vrag Naroda),vicepremierul susține că, în 1992, s-a înrolat voluntar în războiului de pe Nistru pentru a lupta împotriva Republicii Moldova și a „fasciștilor români”, etichetă care măsoră cât se poate de explicit sentimentele oficialului de la Moscova față de România.

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/07/30/sluga-dodon-se-apropie-momentul-cind-o-sa-trebuiasca-noi-sa-i-punem-la-punct-pe-fiecare-fiti-de-a-gata-atunci-cind-o-sa-va-spun-sa-fiti-la-chisinau/

 

 

Surse:

http://www.dw.com/ro/vicepremierul-rus-dmitrii-rogozin-declarat-persona-non-grata-

http://www.digi24.ro/stiri/externe/presa-rogozin-declarat-persona-non-grata-de-guvernul-de-la-chisinau-

Ameninţarea rusă şi România. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

„Dacă aș vrea, în două zile trupele ruse ar putea ajunge nu doar la Kiev, ci și la Riga, Vilnius, Tallinn, Varșovia sau București”, i-ar fi spus liderul rus Vladimir Putin președintelui Ucrainei, care le-a dezvăluit această amenințare oficialilor Uniunii Europene.

Rămâne în atenție această amenințare din 2014  a președintelui rus Putin care face să renască o întrebare care ne dă fiori:

Pot ajunge trupele ruse, în numai două zile la București sau la Varșovia?

 

Bucureștiul ar putea fi surprins printr-un desant marin de proporții.

 

Mai multe publicații au cerut Bruxellului, Kievului și Moscovei să confirme dacă Putin ar fi făcut într-adevăr această amenințare, dar cei întrebați au refuzat să confirme sau să infirme.

De asemenea, doi analiști militari ruși au fost solicitați să confirme dacă amenințarea atribuită lui Putin ar putea fi pusă în practică.

Analistul  Pavel Baev a lucrat la un institut de cercetare pentru Ministerul Apărării din Rusia, iar acum colaborează cu „PRIO”, un think tank (organizație de cercetare și consultanță) din Oslo.

El susține că Bucureștiul este o țintă mult mai greu de atins pentru trupele ruse decât Varșovia, de pildă.

„Trupele ruse ar trebui să traverseze un teritoriu imens, fapt imposibil din punct de vedere tehnic”, susține Baev, citat de EUobserver.

„Ar trebui să reușești un desant masiv de pe mare pentru a ajunge la București, iar Rusia nu are capacitatea de a face acest lucru”, a adăugat Igor Sutiaghin, care a lucrat la Academia Rusă de Științe din Moscova, înainte de a fi fost arestat pentru spionaj.

El a ajuns în Marea Britanie în 2010, în urma unui schimb de spioni, iar acum lucreaza pentru „Rusi”, un think tank din Londra.

Fostul spion Sutiaghin afirmă că Varșovia și Kievul sunt ținte mai probabile decât capitala României.

Tancurile și infanteria din Rusia ar putea ataca Polonia dinspre Belarus, iar rachetele rusești Iskander lansate din Kaliningrad, ar putea lovi orașele poloneze.

Rusia ar mai putea, de asemenea, să parașuteze forțele speciale în capitala Poloniei. Numai că avioanele rusești și forțele terestre ar opera departe de bazele lor și s-ar confrunta cu dificultăți, atunci când va fi nevoie de realimentare cu combustibil sau de rute de reaprovizionare.

„Poate că (trupele ruse –n.n  ar putea ajunge la Varșovia, dar ce vor face ei după aceea?”, întreabă Sutiaghin.

Kievul este mai la îndemână

Baev este mai sceptic deoarece, spune el, spre deosebire de Războiul Rece, trupele ruse nu ar mai fi la fel de bine pregătite pentru un atac pe scară mare, așa că nici Varșovia nu ar fi tocmai ușor de atins pentru forțele militare ruse.

Astfel că probabil cea mai „la îndemână” țintă ar putea fi Kievul, sunt de acord atât Baev cât și Sutiaghin.
Dar Baev remarcă și că invazia Crimeei și a estului Ucrainei de către Rusia a lăsat totuși rușilor un gust amar iar ideea unei acțiuni pe scară largă ar putea confrunta Kremlinul cu o rezistență populară:

„Nu cred că ofițerii ruși ar fi fericiți cu privire la astfel de ordine … se simt deja trădați pentru că Rusia a refuzat să organizeze o ceremonie de înmormântare adecvată pentru soldații uciși în estul Ucrainei”.

Forțele terestre ale NATO, superioare celor ale Moscovei.

În cazul în care Statele Unite s-ar ține de cuvânt cu privire la apărarea flancului estic al Alianței, atunci lauda atribuită lui Putin este chiar şi mai puțin credibilă.

Sutiaghin spune că avioanele NATO ar putea provoca pierderi severe Rusiei  în momentul în care forțele acestei ţări ar încălca teritoriul protejat de articolul V al Tratatului nord-atlantic (din care face parte și România).

„Fără superioritate aeriană, Rusia nu are nicio șansă de a câștiga un astfel de conflict”. Mai mult, raportul de forțe terestre în Europa este tot în favoarea NATO –  „patru la unu, chiar dacă luăm în calcul trupele rusești din Asia ale Rusiei. Dacă nu le socotim pe acelea, raportul este de șapte la unu”.

Un alt minus pentru Rusia ar fi și că nu se poate  apăra împotriva armelor NATO cu „rază lungă de acțiune și de înaltă precizie” precum rachete de croazieră convenționale.

S-ar putea ca Putin să creadă că NATO nu ar recurge la represalii împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei, dar nu poate fi sigur”, adaugă Sutyagin.

Dacă Articolul V din Tratatul Alianţei NATO nu „funcționează”, balticii sunt condamnați

 Articolul V nu a fost testat încă și nimeni nu poate garanta că americanii sau francezii ar fi dispuși să moară pentru România, Estonia sau Polonia, într-un război cu o putere nucleară.

Iar în ceea ce privește țările baltice, dacă articolul V nu ar fi declanșat, analiștii spun că sunt „imposibil de apărat”, din cauza apropierii lor (geografice, desigur) de Rusia.

 

 

 

http://europeanul.org/impact-romania/pot-trupele-ruse-sa-ajunga-la-bucuresti-in-doua-zile