CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

România, Republica Moldova şi românii din Rusia si Ucraina. VIDEO

 

 

In spatiul ex-sovietic, rusii se simt amenintati, doar in Basarabia se simt ca acasa. Ziarul moscovit „Gazeta” a publicat nu cu mult timp in urma  un interviu cu membrul Comitetului pentru relatiile cu CSI al Consiliului Federatiei (camera superioara a parlamentului rus), Ralif Safin, privind situatia rusilor din fostele republici sovietice, astazi state independente.

Acest material a fost prilejuit de manifestatiile desfasurate la Chisinau de „Ziua scrierii si culturii slave” si are ca titlu „Deocamdata, conationalii nostri nu se simt in siguranta”, manifestatii la care a participat si deputatul rus.

In acest interviu, Ralif Safin declara ca rusii din fostele republici sovietice sunt suparati pe Rusia, pentru ca fosta metropola a uitat de ei si ca Moscova are obligatia sa asigure asemenea conditii, ca rusii de peste hotarele Federatiei Ruse sa se simta in statele gazda ca la ei acasa.

Ralif Safin spune insa ca „Republica Moldova este una dintre putinele foste republici sovietice in care rusii se simt mai confortabil decat in alta parte.

„Aici exista multe scoli si universitati rusesti”.

Nu incape nicio indoiala ca rusii se simt ca acasa in Basarabia, caci cei 201 mii de cetateni basarabeni, care la recensamantul din octombrie 2004 s-au declarat etnici rusi.

Ei  dispun de 158 de gradinite, 281 de scoli si 29 de universitati, in care instruirea se face numai in limba rusa, iar finantarea este de la Bugetul de Stat (sunt doar vreo doua exceptii).

Rusii nu doar ca se simt in R.Moldova  ca acasa, ei chiar sunt privilegiati. Sa nu uitam ca limba rusa in Basarabia continua sa fie un instrument de rusificare a altor etnii: ucraineni, gagauzi, bulgari si chiar a populatiei romane majoritare, caci sunt zeci de localitati populate preponderent de nerusi, iar limba de instruire in scolile si gradinitele de acolo este rusa, in loc sa fie romana.

Cine îşi mai aduce aminte de românii din Caucazul de Nord, din Orientul Îndepărtat şi din Siberia Occidentală?
La recensamantul din 2002 din Federatia Rusa, aproximativ 178 de mii de cetateni rusi s-au declarat romani, basarabeni sau volohi (acestora li se mai adauga peste 250 de mii de cetateni moldoveni, aflati la munca, multi dintre ei impreuna cu copii, in Federatia Rusa, dintre care mai mult de jumatate se afla in orasul si regiunea Moscova).

Cu toate acestea, in Rusia nu exista nicio institutie de invatamant sau culturala in limba romana cu finantare de la Bugetul de stat al Federatiei Ruse.

Conationalii nostri sunt majoritari in peste 20 de localitati din Federatia Rusa, concentrate in tinutul Krasnodar din Caucazul de Nord (satele Mekerstuk (Subsan), Moldavanskoe, Moldovanovka, Moldovka, Solonet, Sabanovskoe, Thamaha), regiunea Amur din Orientul Indepartat si in Siberia Occidentala.

In apropiere de orasul Orenburg, situat dincolo de muntii Ural, sunt sate intemeiate de basarabeni.

Gasim sate cu romani si in apropiere de Omsk, sau nu departe de Irkutsk, cum ar fi satul Ceremskov. La mica distanta de Vladivostok, de-a lungul raului Ussuri, exista localitati populate de consangeni de-ai nostri ca Balcinesti, Bogatarka, Dunai, Kisiniovka, Loganesti, Novaia Bessarabia si Zambreni.

Pe valea raului Amur, langa Habarovsk, mai exista trei catune romanesti, care se numesc Aur, Dunarea si Inul.

In nici una dintre aceste localitati nu exista nicio biserica, nici macar un paraclis in care serviciul divin sa se oficieze in limba romana, pe cand in Basarabia sunt sute de biserici in care slujba se tine in limba rusa, iar cea mai mare structura bisericeasca de la noi – Mitropolia Moldovei – este subordonata canonic, administrativ si financiar Patriarhiei moscovite.

Aceasta nedreptate are loc in pofida angajamentelor privind protectia minoritatilor nationale, pe care statul rus si le-a asumat la semnarea Tratatului de Baza moldo-rus.


Uitaţi şi de Chişinău, şi de Bucureşti


Responsabilitatea pentru aceasta situatie le revine, in egala masura, atat autoritatilor de la Chisinau, cat si celor de la Bucuresti. Nu cunoastem in ce masura sunt preocupate de aceasta problema autoritatile romane, cert insa este ca cele cateva zeci de comunitati romanesti din Federatia Rusa nu beneficiaza de nicio asistenta identitara si culturala din partea Bucurestilor.


La Chisinau s-a vorbit,  si nu putin, despre „diaspora moldoveneasca” din Federatia Rusa, cum inteleg oficialii moldoveni sa se exprime cu referinta la romanii din Rusia. Insa doar s-a vorbit.

Daca va amintiti, Guvernul Tarlev a adoptat un program de sustinere a diasporei… Doar ca nu a mai urmat nimic. Cu acea ocazie, vicepresedintele Asociatiei “Moldova” de la Moscova, Gheorghe Tihenchi, declara, citat de BBC, ca acel program guvernamental de sustinere a diasporei nu are sanse de reusita din cauza ca legaturile dintre basarabenii din Rusia si autoritatile de la Chisinau, spunea el, exista mai mult la nivel de declaratii decat in realitate:

“Practic nu-i nicio sustinere.Singura sustinere, si aceea prea mica, este ca, pe langa o scoala din Moscova, functioneaza cursuri de limba numita moldoveneasca, limba romana.

Se mai organizeaza diferite actiuni culturale, dar in ultimul timp mai putin, fiindca, din pacate, nu prea dispunem de posibilitati materiale care ne-ar permite sa fim mai activi”.

Chişinăul organizează „Zilele Moldovei” pentru ruşi

Este adevarat ca in fiecare an, Chisinaul organizeaza la Moscova sau la Sankt-Petersburg „Zilele culturii Republicii Moldova in Federatia Rusa”.

Guvernul cheltuieste zeci de milioane de lei, carand in Rusia sute de artisti, platindu-le onorarii si cazandu-i in hoteluri scumpe, pentru ca acestia sa-i distreze tot pe rusi, sa le reinvie nostalgiile dupa timpurile sovietice, cand ei erau stapanii nostri si beau vin „moldovenesc” ieftin si bun, iar noi, servitorii lor, jucam si dansam ca ei sa se simta bine.

Dar actiunile organizate de guvern nu imbunatatesc cu nimic situatia romanilor din Rusia, caci  iata s-au cheltuit zeci de milioane de lei, dar conationalii nostri din Moscova, Sankt-Petersburg, tinutul Krasnodar, regiunea Amur si din Siberia Occidentala continua sa nu aiba macar o scoala cu predare in limba romana, o biblioteca cu carti in limba nationala, sau un preot cu studii facute la Chisinau sau Bucuresti.


Trebuie sa precizam ca multe dintre aceste comunitati (in special cele din tinutul Krasnodar, regiunea Amur si din Siberia Occidentala) s-au constituit inca pe la mijlocul secolului al XIX-lea si in pofida izolarii totale de spatiul romanesc au rezistat mai bine de 16 decenii si si-au pastrat, desi puternic afectate de rusificare, identitatea nationala, limba si chiar portul.

Vedem insa ca autoritatile de la Chisinau dispun  de toate mecanismele (bani, cadrul legal) ca sa-i scape de la disparitie ca entitate etnica, dar nu fac nimic.

 

 

27/05/2013 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania si un episod din „Afacerea valahă”

„Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România”, titlul  lucrării „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni” (în original „With friends like this”), semnată de istoricul american Larry L. Watts – unul din valoroşii prieteni ai poporului român – are meritul incontestabil de a oferi o „perspectivă completă asupra tuturor formelor de propagandă ştiinţifică şi a tuturor formelor de manipulare (din perioada comunistă) ce ni s-au prezentat ritos a fi drept adevăruri”. (*)

Unul din tinerii rezidenţi ai Serviciilor Americane în Balcani, în anii `80, Watts propune – beneficiind de avantajul accesului la surse neintroduse până azi în circuitul ştiinţific românesc – o analiză avizată a intereselor strategice aflate în spatele relaţiilor antagoniste ale României cu „aliaţii” de la Răsărit.

În cadrul lucrării (apărute în limba română la editura RAO, în 2011), partea a VIII-a („Angajarea în războiul clandestin”), capitolul 23 („Ungaria şi campania de măsuri active”), subcapitolul 4 („Afacerea valahă”, pp. 576-578) poate prezenta un interes pentru înţelegerea suplimentară a anumitor fenomene:

xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxxx xxx xxx xxx xxx xxx

Combinaţia de măsuri active care ataca identitatea României şi sentimentul naţional ca fiind intrinsec blamabil şi atroce, distrăgea atenţia Occidentului de la soarta etnicilor români din URSS (români şi „moldoveni”) şi de la sud de Dunăre (numiţi români, aromâni, vlahi, valahi, cuţo-vlahi etc.).

În timp ce Moscova se lansase în crearea unei noi etnicităţi pentru românii din fosta Basarabie, guvernele de la Sofia şi Belgrad (şi de la Atena) le negau cu totul existenţa.

De exemplu, fără existenţa vreunui exod explicit, populaţia românească din Iugoslavia scăzuse de la cifra oficială de 102.953 în 1948, la numai 9.000 în 1961, o cădere precipitată de peste 90%. (1)

Presiunea asupra comunităţilor etnice româneşti din afara graniţelor, pentru asimilarea „tăcută”, erau adesea uimitoare. În noiembrie 1969, un post de radio macedonean difuza discursul unui reputat etnograf cu studii în URSS, preluat apoi de presa iugoslavă, care relua preceptele şovinismului antiromânesc, din secolul al XIX-lea:

„Valahii sunt singurul grup naţional din Balcani în al cărui caracter există mai multe însuşiri negative decât pozitive […] Valahii sunt moderaţi, deştepţi, învaţă cu uşurinţă, cunosc limbile străine şi posedă un spirit speculativ.

La nomazii din munţi, morala familiei este foarte fermă, dar printre cei care locuiesc în oraşe este foarte scăzută.

Caracteristicile lor negative sunt următoarele: minciuna este considerată de ei ca fiind ceva pozitiv, pe baza moralităţii lor bizantine. (sic!) De aceea, ei nu au fost loiali nimănui […] Sunt, fără excepţie, un popor lacom şi, în consecinţă, neospitalier. […]

Se ajută unii pe alţii ca evreii […] odată ce valahul a ocupat o funcţie publică, el îi va exclude treptat pe non-valahi şi îi va înlocui cu valahi, indiferent de pregătirea lor. […]

Cariera, alături de îmbogăţirea rapidă şi uşoară, reprezintă scopul suprem al vieţii lor.

Sunt consideraţi cel mai ipocrit popor din lume”. (2)

Ca urmare a protestului unui număr de 130 de rezidenţi „valahi”, Tito a intervenit pe lângă partidul macedonean. Drept urmare, autorităţile locale de partid i-au acuzat pe valahi că sunt „extremişti” şi se angajează în „acţiuni politice ostile” pentru a-şi exprima dezacordul cu această zugrăvire publică, manifest şovinistă, a comunităţii lor. (3)

Etnograful DUSKO KONSTANTINOV a fost în cele din urmă demis de la radio, dar şi-a păstrat locul în Consiliul Local, în ciuda faptului că, în ianuarie 1971, a fost condamnat la trei luni de închisoare pentru ofensă.

Oricum, sentinţa a fost imediat anulată de Curtea Districtuală din Bitolj, care s-a angajat într-o demonstraţie clasică de şovinism, „blamarea victimei”.

Valahii, a susţinut Curtea, „deţin proporţional mai multe” poziţii de conducere în administraţia locală decât le-ar fi „garantat” numărul lor şi „inventaseră” singuri problema. (4)

Identitatea românească era considerată potrivită să facă obiectul unor atacuri, de la cele pseudointelectuale la cele mai vulgare, nu numai de la loialiştii Moscovei, precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia, ci chiar şi de la Iugoslavia.(5)

______________________________________

(*) cit. Ioan Talpeş
(1) „Agenda statistică a Iugoslaviei, 1970”, Belgrad, Institutul Federal de Statistică, 1970, p.24.
(2) Postul a fost Radio Bitolj, din Bitolj, Macedonia, Slobodan Stankovic, „Conflictul valah din Macedonia”, RFER, 15 mai 1972, OSA, caseta 114, dosarul 1, raportul 102, p. 3; „Nedljne informativne novine” (Belgard), 30 aprilie 1972.
(3) Stankovic, „conflictul valah din Macedonia”, (1972), p. 2.
(4) Ibidem.
(5) Partea bulgară a fost reprezentată, prin alţii, de Antonina Kuzmanova în „Politica balcanică a României”, Sofia, Academia de Ştiinţe a Bulgariei, 1985, replica română fiind dată de Viorica Moisiuc şi Cristian Popişteanu, „Cine profită prin denaturarea adevărului istoric?” în „Magazin Istoric”, nr. 12, vol. 225 (decembrie) 1985. Aserţiuni similare, că „valahii nu sunt români, ci o etnie separată”, au fost exprimate şi mult după prăbuşirea regimurilor comuniste.

Vojislav Dusan Stojanovic, „Etnogeneza apariţiei vlahilor. Vlahii şi popoarele balcanice”, Negotin, editura Estetika, 2007. Conform lui Stojanovic, „valahii sunt descendenţi ai tracilor, celţilor şi slavilor sudici”. Moscova a insistat că „moldovenii sunt descendenţi ai slavilor estici”, iar Budapesta susţinea că „în Transilvania nu era nimeni atunci când au sosit maghiarii, iar valahii s-au infiltrat prin sud, mult după aceea, lăsând foarte puţin spaţiu pentru existenţa unui popor român descendent din daci şi romani.”

 

Sursa : daimadeadun.wordpress.com

05/03/2013 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: