CNSAS A DEZVĂLUIT CĂ SECURITATEA comunistă a fost implicată în activităţi de recrutare şi dirijare a sute de elevi minori pentru a-și turna colegii, părinţii acestora şi bineînţeles profesorii

---

CNSAS a transmis Parchetului General mii de documente cu privire la foşti ofiţeri de Securitate care au recrutat elevi

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a anunţat recent că a trimis procurorilor militari 2.680 de documente cu privire la activitatea desfăşurată de 32 de foşti ofiţeri de Securitate, care au fost implicaţi în activităţi de recrutare şi dirijare a peste 838 de elevi minori în ultimii ani ai regimului comunist.

„În data de 12 ianuarie 2022, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a remis Parchetului General – Secţia Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un număr de 2.680 documente identificate în arhiva proprie, cu privire la activitatea desfăşurată de 32 de foşti ofiţeri de Securitate, care au fost implicaţi în activităţi de recrutare şi dirijare a unui număr de peste 838 de elevi minori în ultimii ani ai regimului comunist”, se arată într-un comunicat al CNSAS, comentat de https://www.defenseromania.ro/cnsas-a-transmis-parchetului-general-mii-de-documente.

” Copiii erau racolaţi în vederea încadrării informative a colegilor lor de clasă, a colegilor de cămin, şi în mod special a părinţilor, şi bineînţeles a profesorilor” a declarat purtătorul de cuvânt al CNSAS, Cazimir Ionescu.

El a mai precizat că CNSAS verifică şi situaţia ofiţerilor de Securitate care s-au ocupat de recrutarea minorilor pe post de informatori.

Ţinta informărilor erau colegi, părinţii acestora şi profesori

Cazimir Ionescu, a explicat că elevii erau recrutaţi după proceduri similare cu cele obişnuite.

În aceste fişe erau trecute şi datele părinţilor, unde lucrau aceştia, domiciliul, dacă erau în evidenţa Securităţii şi altele de acest gen.

În plus, precizează Cazimir Ionescu, ei trebuiau să semneze angajamente la fel ca restul colaboratorilor Securităţii.

„Copiii erau racolaţi în vederea încadrării informative a colegilor lor de clasă, a colegilor de cămin, şi părinţilor acestora, în mod special a părinţilor, şi bineînţeles
a profesorilor. Erau preferaţi elevii căminişti pentru o mai bună pătrundere, fiindcă ei aveau colegi şi din restul judeţului”, spune Cazimir Ionescu.

El a precizat că în majoritatea cazurilor, elevii erau scoşi de pe lista informatorilor la terminarea liceului, asta desigur în cazul celor care nu îşi continuau studiile la facultate.

Tragerea la răspundere a ofiţerilor de Securitate

În privinţa ofiţerilor care au recrutat minori pe post de informatori, Cazimir Ionescu a spus că aceştia vor fi verificaţi de CNSAS.

Categoria „elevi informatori” nu există în actuala lege de funcţionare a CNSAS, aşa că până când proiectul de modificare a legii va ajunge în plenul Parlamentului, ar trebui inclusă şi această categorie în text.

În plus, Cazimir Ionescu e de părere că legea ar trebui să precizeze clar trei categorii de relaţii cu fosta Securitate: cei care nu au decât dosar de urmărire, cei care au semnat angajamente de colaborare şi cei care au făcut „poliţie politică”.

Şi asta pentru că actuala lege nu cuprinde ceea purtătorul de cuvânt al CNSAS a numit, categoria intermediară a celor care nu au făcut „poliţie politică”, dar au dat informaţii fostei Securităţi.

CNSAS continuă identificarea documentelor necesare instrumentării probaţiunii în dosarul deschis de Parchetul General – Secţia Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în urma sesizării depuse în 2021.

În luna mai 2021, CNSAS a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.

„Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a hotărât transmiterea către Parchetul General – Secţia Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei sesizări in rem, privind posibile infracţiuni contra păcii şi omenirii, săvârşite de foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, cu precădere în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România, prin recrutarea ca surse a mii de elevi care nu împliniseră vârsta de 18 ani. 

Aceste abuzuri, comise de angajaţi ai instituţiilor statului desemnate prin lege să apere Constituţia şi drepturile civile, au avut un caracter sistematic şi au vizat grupuri mari de persoane minore, fapt care justifică aducerea acestor măsuri în atenţia opiniei publice şi a justiţiei, în condiţiile legii. 

În acest sens, Consiliul a transmis Parchetului General datele profesionale ale ofiţerilor implicaţi în recrutarea minorilor, însoţite de documentele doveditoare din arhiva Securităţii. CNSAS va informa opinia publică cu privire la stadiul desfăşurării acestui demers”, susţinea atunci CNSAS într-un comunicat de presă.

O problemă care se ridică este cea a responsabilităţii minorilor-informatori pentru ceea ce făceau.

Ce spune un fost ofiţer de Securitate

Pentru foştii angajaţi ai Securităţii, racolarea minorilor nu pare să fie una demnă de investigaţii suplimentare.

Ilie Merce (foto), fost ofiţer de informaţii la Departamentul Securităţii Statului, spunea că ar fi fost racolaţi elevi din clasele a 11-a si a 12-a, în nici un caz copii de 12 ani.

 Istoricul Marius Oprea a declarat pentru „Evenimentul Zilei” că recrutorul Securitatii, deconspirat de „Gardianul”, capitanul Emilia Balaci, ofiter reciclat ulterior si chiar si avansat in grad de catre Serviciul Roman de Informatii, racolase in Sibiu, în 1989, 36 de minori.

„În tot Sibiul, în acel an, dintre 830 de informatori racolati, 170 erau minori”, afirma Oprea. Presa romana a mai relatat astfel de grozavenii, ne-a transmis Petre Mihai Bacanu, care ne-a informat ca „Romania libera” a publicat acest caz in 1999. Insa aceste relatari au trecut neobservate, tocmai pentru ca presa nu avea gradul de responsabilitate de astăzi.

Cel puțin sase ziariști au fost informatori ai Securității și un lider ONG, afirmă Stejărel Olaru si jurnalistul Victor Roncea.

Ghidul micului securist

„Intr-adevar, exista retele intregi, pe judete, de copii racolati inca de la varstele de 12 ani. Copiii erau racolati in legatura cu problema invatamant. Era o categorie speciala de lucratori”, a confirmat purtatorul de cuvant al CNSAS, Cazimir Ionescu.

Acesta a prezentat ieri, intr-o conferinta de presa, modele de „fisa de colaborator din randul elevilor” si un model de „angajament”, pe care de altfel le-a si distribuit, in facsimil, ziaristilor. „Este o nemernicie si lumea trebuie sa afle cum dintr-un elev, la 15 ani, Securitatea a facut o victima”, s-a revoltat Ionescu, in momentul in care angajatii CNSAS i-au atras atentia ca nu are voie sa distribuie presei fisele de colaborator ale elevilor din 1988.

Cazimir Ionescu a explicat ca exista sute de astfel de dosare de minori racolati din randurile elevilor, cu varste cuprinse intre 12 si 19 ani.

Elevii țintă ai fostei Securități erau în principal cei căminiști, pentru ca acestia puteau sa afle mai usor date despre familiile colegilor, elevii cu o situatie scolara buna, in care atât profesorii, cat si colegii aveau incredere, dar și elevii care aveau activitati sportive si culturale, pentru ca acestia intrau in contact cu un numar mare de colegi si profesori, scrie http://www.ziua.ro.

Securistii erau interesati, potrivit CNSAS, sa afle de la micii informatori, daca profesorii, familiile, sau rudele colegilor fac bancuri cu tenta politica, daca au relatii cu cetatenii straini sau daca asculta posturi straine de radio straine. Un alt criteriu in selectia elevilor era cel al originii sociale. Aveau prioritate elevii din familiile modeste, copiii de agricultori sau muncitori si mai rar copiii din parinti cu studii postliceale. Fisa de colaborare din randul elevilor cuprindea urmatoarele date: unitatea de invatamant, descrierea caracteristicilor psihico-fizice si a posibilitatilor de informare a elevului, datele de identificare ale acestuia, modul de integrare a elevului in colectivitate, date de identificare a parintilor si mediile in care puteau fi folositi. Elevii erau abandonati de securitate la terminarea liceului, intrucat foarte putini dintre ei urmau studii de invatamant superior.

5% din fosta Securitate

La ora actuala, din totalul angajatilor din SRI, mai puțin de 5% reprezinta procentul ofițerilor proveniți din fosta Securitate.

Marius Bercaru ne-a precizat ca respectivele persoane sunt ofiteri specialisti in domenii tehnice si specialisti in limbi (dialecte) rare.

Cu toate acestea, în Legea de organizare si functionare a SRI se specifica faptul ca nu pot activa în Serviciul Roman de Informatii „aceia care, făcând parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii si colaboratorii Securitatii, precum si foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte indreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.”

Este curios atunci cum un fost ofiter de securitate, Emilia Balaci, care a racolat minori a ajus sa ocupe functii de conducere intr-o sectie judeteana a SRI.

Publicitate