Reflecțiile prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae legate de vaccinare și miturile pandemiei

Jocul numerelor

Autoritățile și „experții” ne recomandă să consultăm doar site-uri oficiale, să evităm să ne lăsăm manipulați de conspiraționiști, corona sceptici, negaționiști, mistici etc. și să avem încredere în idolul numit știință.

Deși, până la pandemie, nu auzisem nimic despre majoritatea „experților vedete TV”, m-am decis să le urmez sfatul și să îmi iau informațiile numai de din surse credibile.

Urmăresc două surse: V.A.E.R.S. și „Ourworldindata”, scrie Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae în revista https://www.art-emis.ro/jocul-numerelor.

„Vaccine Adverse Event Reporting System” (V.A.E.R.S.), înființat în 1990, este un sistem național de avertizare timpurie pentru detectarea posibilelor probleme de siguranță la vaccinurile autorizate de S.U.A.. V.A.E.R.S. este co-administrat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (C.D.C.) și Administrația S.U.A. pentru Alimente și Medicamente (F.D.A.). Deci nu este nici conspiraționist, nici negaționist, nici antivaccinist.

De acolo am aflat – se poate accesa[1] – că, în 7 luni, pentru vaccinul anti-Covid s-au înregistrat mai multe efecte adverse decât pentru orice alt vaccin clasic cumulat în 20 de ani. De exemplu, s-au raportat peste 1.500 de avorturi spontane postvaccin la femei, care într-o proporție de 91% nu aveau antecedente patologice.

„Ourworldindata” este o platformă dezvoltata de Universitatea din Oxford (care nu este conspiraționistă, negaționistă sau antivaccinistă) și poate fi accesată[2] și care sintetizează datele din întreaga lume.

De acolo am accesat datele privind pandemia din patru țări: două în care s-a vaccinat masiv și au fost luate măsurile restrictive recomandate de experți (Israel și S.U.A.) și două în care vaccinarea a mers greu și a existat o laxitate în ceea ce privește măsurile restrictive (Iordania și India).

Am urmărit numărul de cazuri noi (la un milion de locuitori) în perioada de vârf a pandemiei în fiecare țară, numărul de decese (la un milion de locuitori) și procentul de vaccinări complete.

Am ales raportarea la milionul de locuitori deoarece aceste țări au populații diferite: Israel – 9,1 milioane de locuitori, Iordania – 10 milioane de locuitori, S.U.A. – 328,2 milioane locuitori, India – 1,366 miliarde locuitori.

Cei doi parametri, cazuri noi și decese au valoare orientativă. Numărul cazurilor noi confirmate este diferit de numărul cazurilor reale din două motive: testarea limitată și erorile testelor.

Numărul deceselor este influențat de modalitatea de raportare impusă de O.M.S. Cazuri noi la mil. locuitori decese la mil. locuitori % populație vaccinată complet. Datele pot fi verificate[3].

Două observații:

– Este posibil ca vaccinarea să nu fi influențat în mod semnificativ mersul pandemiei. Mai mult, situația epidemiologică din India și Iordania a fost și este mai bună decât în Israel și S.U.A.. Pot exista mai multe explicații: fie eficiența vaccinului nu este cea prognozată, fie perioada de protecție este mai mică de 6 luni, fie vaccinul este ineficient față de varianta delta, care a devenit dominantă în aceste țări. De remarcat că, în perioada de vârf, India a avut un număr de cazuri și de decese la mai puțin de jumătate comparativ cu Israel și S.U.A. (India – 3,01 decese /milion locuitori la 21 mai 2021, Israel – 7,38 decese/milion locuitori la 25 ianuarie 2021, S.U.A. – 10,27 decese/milion locuitori la 14 ianuarie 2021).

– Vaccinații se pot infecta, se pot îmbolnăvi și pot transmite virusul la fel ca nevaccinații. De aceea nu se justifică măsuri discriminatorii luate împotriva nevaccinaților sau obligativitatea vaccinării.

În concluzie, sloganul „Învingem pandemia prin vaccinare” nu are deocamdată susținere în jocul numerelor.

P.S.1: Un alt mit, care începe să se prăbușească: „vaccinații se pot îmbolnăvi, dar fac forme ușoare”.

 În luna iulie 2021, 40% dintre decese în Marea Britanie se înregistrau la vaccinați, iar în S.U.A., în statul Massachusetts, majoritatea deceselor și spitalizărilor au fost la persoane vaccinate.

Cifrele arată astfel: SUA, pe 11 ianuarie 2021, raporta la 752,48 cazuri noi/milion locuitori, 383,23 cazuri/milion locuitori spitalizați, iar la A.T.I. – 86,32 cazuri/milion locuitori la o rată de vaccinare – 0%.

Pe 28 august 2021, la 465,18 cazuri noi/milion locuitori existau 282,46 cazuri/milion locuitori spitalizate, la A.T.I. – 75,64 cazuri/milion locuitori deși rata de vaccinare completă era de 51,47%[3].

P.S.2: Repet pentru a nu știu a câta oară: sunt pro-vaccinare, dar împotriva vaccinării obligatorii. Am participat la nenumărate campanii pro-vaccinare pentru acele vaccinuri care și-au dovedit eficiența în timp.

Am mari reticențe cu privire la produsele vaccinale folosite în actuala pandemie și de aceea nu pot să le recomand.

De altfel, o recentă cercetare sociologică în S.U.A. constată că sunt mai reticenți cei cu doctorat în știință și nu (cum se afirmă până în prezent) persoane inculte și neinformate.

---

FIȘA biografică

Vasile Astărăstoae (n. 1 august 1949, Fălticeni) este un medic român, fost președinte al Colegiului Medicilor din România și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, membru al mai multor organizații științifice naționale și internaționale.

A absolvit în 1967 în 1973 Facultatea de Medicină din cadrul Institutul de Medicină și Farmacie Iași (I.M.F. Iași), iar în 1978 Facultatea de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Activitatea profesională În perioada 1973-1977 a fost medic generalist (medic medicină generală) la dispensarul medical Rădășeni, județul Suceava. În 1977-1979 a fost asistent universitar stagiar la disciplina Genetică Medicală U.M.F. Iași, apoi în 1979-1990 – asistent universitar (stagiar și apoi definitiv) la disciplina Medicină Legală U.M.F. Iași.

În perioada 1979-1982 a fost medic secundar, specialitatea Anatomie Patologică și Medicină Legală, apoi în 1982-1990 a fost medic principal, specialitatea Anatomie Patologică și Medicină Legală, iar din 1990 și până în prezent este medic primar specialitatea Anatomie Patologică și Medicină Legală.

În anul 1986 obține titlul de Doctor în medicină. După 1990 profesorul universitar dr. Vasile Astărăstoae se remarcă în cadrul universitar, fiind în 1990 -1992 șeful lucrări la Medicina Legală U.M.F. Iași, iar din 1992 – conferențiar la aceeași catedră. Din 2001 este profesor universitar la Medicina Legală U.M.F. Iași.

Vasile Astărăstoae predă medicina legală și cursul de bioetică, deontologie și drept medical și este coordonator al programului de master în bioetică și conducător de doctorat în medicina legală și bioetică.

Contestarea pandemiei de gripă porcină În 2009, când Organizația Mondială a Sănătății declarase pandemia de gripă porcină iar experți eminenți precum Adrian Streinu-Cercel atrăseseră atenția că aceasta va aduce zeci de mii de morți în România și e nevoie să se treacă urgent la un program de vaccinare , Vasile Astărăstoae a declarat că i se par exagerate măsurile cerute și că i se pare „suspect” ca pandemia de gripă a apărut exact în momentul în care se discuta despre o reducere a cotizației către Organizația Mondială a Sănătății.

Critici la adresa acțiunilor autorităților în problema pandemiei covid-19 Vasile Astărăstoae s-a remarcat drept un critic al acțiunilor autorităților în problema pandemiei covid-19. A contestat mortalitatea cauzată de virus, afirmând că sunt declarați decedați de covid-19 toți cei testați pozitiv dar și persoane la care rezultatul testului este negativ. Deasemenea, a afirmat că mulți oameni au murit în urma reacțiilor adverse la tratamentul împotriva covid-19 și că legea carantinei lasă loc de abuzuri.

Activitatea managerială Vasile Astărăstoae în perioada 1990-1996 a fost prodecan al Facultății de Medicină Iași, iar în perioada 2008-2015 a fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. În 1996-1999 a fost membru în Consiliul Colegiului Medicilor Iași, iar din 1999 este președinte al Colegiului Medicilor Iași. În intervalul 2003–2007 a fost secretar general al Colegiului Medicilor din România, iar din 2007 este președinte al Colegiului Medicilor din România.

În perioada 1997-1998 a fost director al Direcției Sanitare Județene Iași, iar din 2001 este director al Institutului de Medicină Legală Iași. Între 1993 și 1997 a fost editor a Revistei British Medical Journal (ediția în limba română), iar între 1992 și 1997 secretar general al Revistei Medico-Chirurgicale Iași. Din 2002 este redactor șef al Revistei Române de Bioetică. Din 2005 este editor general al revistei Medica, oficios al Colegiului Medicilor din România.

Din 2006 este redactor la jurnalul Human Reproduction and Genetic Ethics (An International Journal). În 1992-1995 a fost coordonator al Colecției Bioetica a Editurii Synposion (în care au apărut cinci volume), din 2006 membru în Comitetul Director de Bioetică (CDBI) al Consiliului Europei (Strasbourg).

Din 2005 este expert în bioetică al UNESCO. Din 2006 până în prezent este Președinte al Comisiei de Etică a UMF „Gr.T.Popa” Iași, din 2004 președinte al Comitetului de Bioetică din cadrul Colegiului Medicilor din România, iar din 2005 până în prezent este președinte al Comisiei de Bioetică a Ministerului Sănătății Publice.

[1] https://vaers.hhs.gov/about.html.

[2] https://ourworldindata.org/coronavirus

[3] Idem

[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Astărăstoaie

Publicitate