Propaganda ocupanților unguri în Ardealul de Nord și constatările comisiei mixte italo-germane care a documentat masacrele de la Ip și Treznea

 

 

1940 a fost anul dezastrului naţional pentru România, anul unor mari pierderi teritoriale şi umane: peste 43 000 km², peste 2 600 000 locuitori majoritatea  români.

Pretenţiile vecinilor noştri au fost atunci împlinite. Basarabia şi Bucovina nordică au intrat în graniţele Uniunii Sovietice (28 iunie),  nord-vestul Transilvaniei atribuit Ungariei (30 august), iar Cadrilaterul a fost încorporat Bulgariei (7 septembrie).

 Hitler patronase „arbitrajul” de la Viena, din 30 august, dând României posibilitatea alegerii între declanşarea unui război cu Ungaria susţinută de Axă, sau acceptarea noilor hotare vestice, situaţie în care România primea garanţii militare germane pentru teritoriul său proaspăt mutilat.

Hitler îşi făcuse socoteala, se pare, că în războiul său va obţine astfel deopotrivă susţinerea Ungariei – dornică de a dobândi chiar mai mult din teritoriul aflat în arcul Carpatic – şi susţinerea României care îşi vroia înapoi Ardealul pierdut.

 

 

 

 

 

 

 

Pe data de 21 octombrie 1940, o comisie mixtă italiano-germană, alcătuită sub conducerea miniștrilor Roggeri și Altenburg, poposea în fostul județ interbelic Someș.

Peste doar o zi, pe 22 cotombrie 1940, comisia mixtă ajungea în sfârșit și la Ip, Treznea și Zalău, confirmându-li-se faptul că toate semnalările părții românești erau întru totul adevărate, scrie Glasul.info.ro.

Demersurile diplomaților români pe lângă italieni începuseră încă de pe 13 octombrie 1940, după ce Manoilescu s-a întâlnit cu contele Galeazzo Ciano, ministrul de externe al Italiei.

Abia după ce guvernul german a căzut de acord cu propunerea celui italian s-a format o comisie mixtă germano-italiană sub conducerea miniștrilor Roggeri și Altenburg, care să întreprindă o vizită de documentare în Transilvania.

Comisia mixtă germano-italiană a plecat de pe data de 17 octombrie 1940 de la București spre Brașov, prima destinație fiind orașul Sfântu Gheorghe pe 17 octombrie, apoi în zilele de 18 și 19 octombrie s-a avansat prin localitățile din județul Trei Scaune.

Pe 21 octombrie 1940 s-a ajuns în județul Someș, acolo unde acolo membrii comisiei au început deja să primească primele dovezi despre atrocitățile comise în împrejurimi.

Pe 22 octombrie comisia a ajuns la Ip, Treznea și Zalău, între 23-25 octombrie s-a vizitat zona Clujului, incursiunea terminându-se cu vizite la Oradea, pe 26 octombrie, respectiv Salonta, pe 27 octombrie.

Cercetările efectuate de comisia mixtă italiano-germană în intervalul 17-27 octombrie 1940 în Transilvania au confirmat că toate semnalările despre atrocitățile comise de unguri în această zonă a României se adeveresc.

Dacă ministrul german Altenburg a confirmat semnalările părții române și a înaintat un raport favorabil României, cel italian însă a manifestat un partizanat evident și aparent inexplicabil, ba chiar total neașteptat de către români.

Diplomații români, care se așteptau ca taman invers, germanii să țină partea Ungariei, au rămas consternați când au constatat că partea italiană era atât de înverșunată în susținerea tezei maghiare (n.r. ungurii susțineau în mod elucubrant și total mincinos că violențele și abuzurile ar fi fost “reciproce” între români și maghiari după intrarea armatei horthyste în Ardealul de Nord).

 

La doar un an de la masacrele din 1940, ocupația horthystă din Transilvania de Nord era intens preocupată pentru a falsifica starea de spirit a românilor, dar mai ales pentru a-și ameliora imaginea de criminali sadici în fața comisiilor mixte italiano-germane venite să constate dacă groaza răspândită de unguri în Ardealul de Nord este reală sau nu.

Iată ce se scria la 16 septembrie 1941 în Nota nr. 63 a Frontului de Vest – Beiuș:

 

“În Cluj autoritățile ungurești au cumpărat masiv costume românești, cu scopul de a le folosi în diversiuni de dezinformare și de falsificare a stării de spirit a românilor. Se pregătește vreo înscenare în fața vreunei comisiuni, unde ungurii îmbrăcați în costume românești vor fi puși să facă declarații în numele românilor”, sursa:  Țara Oașului în memoria documentelor, volumul I, de Emanuil Rus și Adrian Rezeanu

 

 

Încă din octombrie 1940, comisii mixte italiano-germane începuseră să documenteze masacrele din Ardealul de Nord aflat sub ocupație horthystă.

Cercetările efectuate în Transilvania de comisia mixtă italo-germană în intervalul 17-27 octombrie 1940 au confirmat că toate semnalările privitoare la atrocitățile comise de unguri în această zonă a României se adevereau.

Publicitate