Rusia a scăzut în ultimul an cu încă o poziție în clasamentul anual Global Peace Index, ajungând în ultimele zece din listă, arată o evaluare publicată miercuri, 6 iunie, de Institutul Internațional de Economie și Pace (The Institute for Economics and Peace).
Autorii studiului au pus Rusia pe locul 154 al ratingului care conține 163 de țări, în care trăiesc 99,7% din populația lumii.
Pe ultimele trei locuri desemnând țările cele mai puțin iubitoare de pace, fiind ocupate de Siria, Afganistan (162) și Sudanul de Sud (161).
Ratingul unei țări este evaluat în baza a 23 de criterii, inclusiv după numărul de războaie externe și interne, relațiile cu țările vecine, stabilitatea politică, procentul cheltuielilor militare din PIB, importul și exportul de arme, numărul de politisti, procentul de deținuți pe cap de locuitor etc.
În top 3 al țărilor iubitoare de pace se afla Islanda, Noua Zeelandă și Austria.
Dintre țările membre ale Consiliului de Securitate al ONU, Regatul Unit se află pe locul 57, Franța – locul 61, China – 112, Statele Unite – 121.
Costurile economice ale violenței în Rusia s-au ridicat la 17% din PIB în 2017, o creștere de 4% fata de 2016-2017.
Costul pe cap de locuitor al violenței a fost de 4 290 de dolari în 2017.
Experții au estimat că impactul negativ al violenței asupra economiei ruse a fost în 2017 de un trilion de dolari, fiind al patrulea cel mai mare indicator după SUA (2,67 trilioane dolari), China (1,7 trilioane dolari) și India (1,2 trilioane dolari).
De altfel, poziția Rusiei în Global Peace Index se află în depreciere constantă, transmite publicaţia Pagina de Rusia.
Astfel, dacă în 2007, Federația Rusă era pe locul 118-lea, un an mai târziu a scăzut la 131, în 2009 – 136, apoi s-a plasat pe locul 143, iar în 2011 a scăzut la 147.
Primele zece în clasamentul țărilor iubitoare de pace în 2018
1. Islanda 2. Noua Zeelandă 3. Austria 4. Portugalia 5. Danemarca 6. Canada 7. Republica Cehă 8. Singapore 9. Japonia 10. Irlanda
Ultimele zece țări iubitoare de pace
154. Rusia 155. Republica Central-Africana (CAR) 156. Republica Democrată Congo 157. Libia 158. Yemen 159. Somalia 160. Irak 161. Sudanul de Sud 162. Afganistan 163. Siria
Începând cu anul nou în 1939 Orchestra Filarmonică din Viena susţine an de an, în Sala de Aur a Musikverein Concertul de Anul Nou. Această sală este considerată nu numai cea mai frumoasă din lume, ci şi una dintre cele mai bune săli din lume sub aspect acustic. Pentru spectacolul de pe 1 ianuarie, biletele costă între 35 de euro (loc în picioare) şi 1.090 de euro, la Ground Floor.
Pentru a fi prezent la concertul din Viena, este nevoie de noroc, deoarece din cauza cererii enorme, biletele se trag la sorţi. În luna martie, organizatorii îi anunţă, prin email sau prin poştă, pe cei care au câştigat şi le dau detalii despre modul cum pot intra în posesia biletelor.
Concertul este vizionat în întreaga lume fiind difuzat de televiziunile din peste 90 de ţări, pentru un public ce numără sute de milioane de telespectatori.
Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena îi reuneşte pe cei mai buni dintre cei mai buni, iar Orchestra Filarmonicii din Viena este cea mai bine cotată în Olimpul celor mai bune orchestre internaţionale. Dirijorii acestei orchestre se numără printre cei mai buni din lume şi în fiecare an este invitat altcineva.
Astfel, îi putem aminti pe Mariss Jansons prezent în 2016, Gustavo Dudamel în 2017, Riccardo Muti în 2018.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova