CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Primul ministru al Ungariei: ”La o sută de ani după pierderea războiului şi dictatul de la Trianon „suntem campionii supravieţuirii pe scena istoriei europene”

 

 

 

 

Budapesta, joi, 20 august 2020 (MTI) – La o sută de ani după pierderea războiului şi dictatul de la Trianon „suntem campionii supravieţuirii pe scena istoriei europene”, nicio naţiune din lume nu ar fi rezistat unei asemenea perioade de 100 de ani, a spus prim-ministrul Viktor Orbán joi, cu ocazia inaugurării Sitului comemorativ al Solidarităţii din Budapesta, scrie https://hirado.hu/ sarbatoarea-nationala-a-ungariei-orban 

În discursul rostit la Situl comemorativ al Solidarităţii din piaţa Kossuth din Budapesta, prim-ministrul a subliniat: bilanţul făcut la centenarul dictatului de la Trianon ne îndeamnă să declarăm că am încheiat perioada celor “100 de ani de singurătate maghiară după Trianon”.

După destrămarea Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi Uniunii Sovietice, Ungaria a devenit ţara cu cea mai mare populaţie şi cu cea mai mare economie din Bazinul Carpatic, iar din această poziţie rezultă anumite obligaţii pe care trebuie să ni le asumăm, a afirmat premierul.

El a accentuat: nu putem să nu ţinem cont de învăţăturile ultimilor 100 de ani.

Prin urmare au fost proclamate legile politicii naţionale a acestei noi epoci şi a fost declarat interesul şi intenţia de a participa în organizarea Europei Centrale pe baza suveranităţii, libertăţii şi a intereselor comune, a spus Viktor Orbán.

Prim-ministrul a afirmat: cu ocazia sărbătorii de 20 augusttrebuie să ne reamintim, că “statul care oferă casă, pământ şi o patrie unui popor este o stare mai mult excepţională, decâtnaturală în viaţa popoarelor”.

Un popor care îşi doreşte să aibă o patrie şi să-şi organizeze viaţa conform legilor şi datinilor proprii, aşa cum este şi poporul maghiar, trebuie să lupte în fiecare clipă pentru suveranitate şi libertate, a opinat prim-ministrul.

Referindu-se la începuturile statului ungar, el a spus: “ce vremuri, ce măreţie, ce glorie şi ce performanţă fără egal!”

Trebuie să ne reamintim, câtă vigoare, fermitate şi vrednicie, cât sânge, câte jertfe şi câtă vitejie ne-a trebuit ca acum să putem fi aici, a formulat premierul, adăugând: slăvit să fie Ştefan, primul rege al maghiarilor!

El s-a adresat ofiţerilor care au depus jurământul cu această ocazie solemnă, spunând: astăzi sunt puţini care ştiu, ce rol important trebuie să-şi asume “în făurirea viitorului Ungariei, care tocmai şi-a recâştigat respectul de sine, tocmai s-a eliberat din cătuşele celor o sută de ani de după Trianon, tocmai a regăsit
gustul şi calea măreţiei sale de odinioară, şi tocmai s-a descotorosit de hainele mizerabile ale pesimismului şi umilinţei”.

Orbán a precizat: ofiţerii sunt garanţii adevărului, conform căruia viaţa este o datorie şi de aceasta depinde viitorul Ungariei, contrar fenomenelor caracteristice prezentului.

Prim-ministrul a afirmat: acest adevăr simplu va însufleţi creşterea economică pe care o putem observa în prezent şi va trasa direcţia de urmat pentru generaţiile ce vor urma.

Individualismul a împânzit viaţa peste tot în Europa, însă cel care îşi propune ca scop îndeplinirea obligaţiilor, nu se va rătăci niciodată, a adăugat.

 

 

 

 

 

 

 

 

El a apreciat că ofiţerii care tocmai îşi încep cariera, întrupează idolul soldatului maghiar care îşi îndeplineşte datoria cu arma şi, dacă trebuie, chiar cu preţul vieţii.

Cu cât sunt mai puţini care îşi îndeplinesc datoria, cu atât mai mult trebuie să o facă alţii, aceasta este misiunea ofiţerilor armatei ungare, a subliniat.

Viktor Orbán a spus, referindu-se la situl comemorativ inaugurat că acesta “priveşte, mai mult, arată spre mândria naţiunii, clădirea Parlamentului”, completând cu demnitate panorama pieţei Kossuth, piaţa centrală a naţiunii.

El a evidenţiat: obligaţiile asumate cu ocazia centenarului dictatului de la Trianon au fost îndeplinite.

Am declarat acest an centenar Anul solidarităţii naţionale, am organizat comemorările, “cu toate că pericolul epidemiei ne-a împiedicat să ne adunăm cu toţii”.

Învăţăturile acestor o sută de ani, cele ale pierderii ţării au fost asumate de oamenii de ştiinţă maghiari, de reprezentanţii vieţii culturale, de comunităţile maghiare care trăiesc pe teritoriile dezlipite, de biserici şi de întreaga viaţă politică din Ungaria, a înşirat prim-ministrul.

În opinia sa, după aceşti o sută de ani trebuie să răspândim vestea că “Ungaria nu numai că a supravieţuit, ci şi-a ridicat din nou stindardele, şi-a recăpătat respectul pentru sine şi stă în poarta unor vremuri ilustre, cu toate şansele de a ieşi victorioasă”.

Ungaria este o patrie care oferă siguranţă şi îi aşteaptă pe toţi cei care vor să se întoarcă în ţară şi să participe la construcţia ei. După o sută de ani am înţeles: maghiarii nu îşi mai pot permite niciodată luxul de fi slabi, a formulat Viktor Orbán.

Prim-ministrul a enunţat cele şapte legi ale politicii naţionale a Ungariei secolului 21: ţara va exista până când vor fi oameni care o iubesc; fiecare copil maghiar este un nou post de veghe; dreptatea contează prea puţin fără forţă; avuţia noastră este doar cea pe care o putem apăra; toate meciurile se termină
doar în momentul victoriei; doar ţara are frontiere, nu şi naţiunea; niciun maghiar nu este singur pe această lume.

21/08/2020 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Epidemia de coronavirus și inexplicabila repetare a pandemiilor la fiecare 100 de ani

 

 

 

 

Epidemia care lovește la 100 de ani – coincidență sau mână criminală?

 

 

 

 

Panica pune încet-încet stăpânire pe întreaga lume pe măsură ce bilanțul epidemiei de coronavirus din China se agravează. La ora actuală sunt mii de cazuri la nivel mondial răspâ ndite nu doar în China și Asia, dar  și pe alte continente.

Ceea ce pare și mai ciudat, este că practic la fiecare 100 de ani omenirea este confruntată cu pandemii catastrofale, iar numărul victimelor din ce în ce mai mare.

Astfel, în timp ce organizațiile internaționale se codesc să declare o pandemie, oamenii și-au adus aminte că acum 100 de ani, în 1920, lumea se confrunta cu apogeul unei epidemii de gripă spaniolă,  care debutase în 1918.

A fost un dezastru greu de imaginat – 500 milioane infectați la nivel mondial, iar stimările privind numărul morților merg de la 50 la 100 de milioane de oameni.

La 1820 lumea se lupta cu o epidemie de holeră, care a decimat Asia  și a ajuns până în Europa și al cărei bilanț catastrofal nu a putut fi niciodată stabilit. Ne putem face doar o idee despre mortalitatea ridicată a epidemiei dacă ținem cont că numai în Bangkok, în Tailanda,  au murit 30.000 de oameni.

La 1720, epidemia de ciumă bubonică din Europa a distrus populația orașului francez Marseille, provocând moartea a 50.000 deoameni  în oraș și încă 50.000 în ținuturile învecinate.

 La începutul anilor 1600, epidemia de tuberculoza, cunoscuta sub denumirea de Marea Ciuma Alba, a devastat populația europeana timp de aproximativ 200 de ani, ucigând fiecare al saptelea purtator. Mai tarziu, tuberculoza a devenit o problema constanta in cadrul coloniilor din America. Chiar si spre sfarsitul secolului XIX, 10% din totalul deceselor erau cauzate de tuberculoză.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este prea devreme să spunem ce ne așteaptă de la actuala epidemie, dar perspectivele sunt înspăimântătoare. Potrivit specialiștilor, rata mortalității în cazul infecției cu coronavirus este de 15%, mult mai mult decât alte infecții similare, în care mortalitatea este de doar 3%.
La fel de grav este faptul că specialiștii chinezi au anunțat că boala se poate transmite încă din perioada de incubație, cu mult înainte ca purtătorul să dea semne de boală.

Această posibilitate face ca toate măsurile de control luate pe glob să fie inutile. Controalele de pe aeroporturi nu servesc la nimic dacă un pasager purtător de coronavirus se prezeintă perfect sănătos, fără febră, fără măcar să strănute. Este foarte posibil ca oamenii aceștia să umble o săptămână sau două printr-un oraș european, împrăștiind coronavirusul în stânga și-n dreapta.

Am putea crede că este un mod prin care planeta mai reduce din populație, dar la fel de bine ne putem întreba dacă nu este vorba de forțe obscure care încearcă același lucru.

Tot mai multă lume vorbește de o armă biologică, de un virus scăpat din laborator sau pur și simplu un virus plantat discret – nu întâmplător în China, o țară care deranjează prin puterea economică.

Iar efectele se văd, coronavirusul nu a lovit puternic doar populația, ci și economia Chinei, scrie https://bpnews.ro/ /epidemia-care-loveste-la-100-de-ani-coincidenta-sau-mana-criminala/

22/02/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

100 de ani de republică în Rusia

 

Foto: iunie 2017 – Bolşevicii preiau puterea în Rusia

 

S-a  împlinit un secol de când, după abolirea monarhiei, Rusia a fost proclamată oficial republică. Această decizie a fost rezultatul unui șir de grave crize politice, care au oferit în martie 1918, posibilitatea Basarabiei de a se uni cu Regatul României.

Anul 1917 a început în Rusia cu greve și proteste de amploare, îndreptate împotriva țarului Nicolae al II-lea și al guvernului său.

În 1916, Rusia suferise grave înfrângeri în fața Puterilor Centrale, împotriva cărora intrase în război în 1914.

Înfrângerile de pe front și greutățile unui război prelungit au pregătit terenul pentru propaganda bolșevică, finanțată de Germania, care avea interesul să își slăbească adversarii.

Au izbucnit greve și revolte în marile orașe rusești, iar cele mai grave tulburări au apărut în capitala Imperiului Rus, Sankt Petersburg.

În data de 15 martie, țarul Nicolae al II-lea, care domnise ca monarh absolut, a abdicat pentru el și pentru fiul său, țareviciul Alexei. Nicolae al II-lea a trecut puterea fratelui său, Marele Duce Mihail, care spera să domnească în calitate de monarh constituțional.

Însă Mihail nu a domnit decât o zi. Lipsit de orice putere reală, el a decis să treacă puterea în mâinile unui Guvern Provizoriu, condus de prințul Ghiorghi Lvov.

Acest Guvern urma să convoace o Adunare Constituantă, care ar fi trebuit să decidă inclusiv asupra viitoarei forme de guvernământ.

Familia Imperială Rusă a fost arestată și asasinată de comuniști un an mai târziu. Prințul Ghiorghi Lvov a decis să continue războiul de partea Antantei. Acest lucru a provocat o succesiune de crize politice, alimentate de bolșevici, care doreau încheierea imediată a păcii, pentru a răsturna Guvernul Provizoriu dominat de liberali și de socialiști.

În acest context, Ucraina și-a declarat autonomia, urmată de Finlanda, care și-a declarat independența, în timp ce la Kronstadt a fost proclamată o republică autonomă.

De pe front, au dezertat 1,5 milioane de soldați.

În acest condiții, prințul Lvov a demisionat din fruntea Guvernului. El a fost înlocuit de socialistul Kerenski.

Acesta a încercat să negocieze cu liderii popoarelor care doreau să se despartă de Rusia.

De asemenea, a dorit să continue lupte contra Germaniei, Austro-Ungariei și Turciei și a făcut o serie de concesii bolșevicilor.

Printre acestea s-a numărat și proclamarea republicii, în 14 septembrie, act care năruia speranțele liberalilor ce doreau proclamarea unei monarhii constituționale.

De asemenea, Kerenski a avut de înfruntat și o rebeliune a țariștilor, conduși de generalul Kornilov, care a fost înfrânt de trupele fidele Guvernului Provizoriu.

În acest context, Kerenski și-a pierdut vechii aliați și a rămas singur în fața bolșevicilor hotărâți să pună mâna pe putere cu orice preț. În noiembrie, bolșevicii au răsturnat Guvernul Provizoriu și au pus mâna pe putere.

Au încheiat pacea cu Puterile Centrale, însă în Rusia a izbucnit un sângeros război civil, care a oferit românilor basarabeni posibilitatea să se rupă de Rusia și să se unească cu Regatul României, la 27 martie 1918.

(În acest material sunt utilizate datele din calendarul pe stil nou).

 

12/08/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: