CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

In R.Moldova sunt raspândite poveşti anti – UE. Mulţi cetă­ţeni din R. Mol­dova cred că o posi­bilă inte­grare în UE ar duce la pier­derea iden­ti­tă­ţii lor cul­tu­rale şi reli­gi­oase, dar şi la ple­ca­rea masivă a cetă­ţe­ni­lor din ţară

 

 

 

 

https://i0.wp.com/europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/images/flag_white_low.jpg

 

 

 

Mituri moldoveneşti despre UE

 

La aproape doi ani de la sem­na­rea Acor­du­lui de Aso­ci­ere cu UE,  mulţi cetă­ţeni ai  R. Mol­dova con­si­deră că această aso­ci­ere, dar şi o posi­bilă inte­grare în UE, ar com­porta ris­curi.

Euros­cep­ti­cii mol­do­veni sunt îngri­jo­raţi în pri­mul rând de posi­bila pier­dere a iden­ti­tă­ţii cul­tu­rale, reli­gi­oase, dar şi de ple­ca­rea masivă a cetă­ţe­ni­lor.

Repor­te­rii Ziarului de Garda  de la Chisinau  au vizi­tat câteva  sate din Cehia si Slovacia, ţari care s-a  ală­tu­rat UE în anii recenţi, dis­cu­tând cu oameni de rând de acolo des­pre aceste temeri sau ris­curi.

Zdena şi Miro­slav Pav­lik s-au năs­cut, au cres­cut, au stu­diat şi au mun­cit  în Cehia soci­a­listă şi au ajuns să se pen­sio­neze în Cehia euro­peană.

Sunt o fami­lie obi­ş­nu­ită, com­pusă dintr-o asis­tentă medi­cală şi un peda­gog,care au  ajuns să aibă o bătrâ­neţe decentă, iar des­pre rea­li­tă­ţile soci­a­liste cei doi soţi îşi amin­tesc ca des­pre o parte a vieţii la care nu ar vrea să revină.

Pen­tru ei, Uniu­nea Euro­peană înseamnă o viaţă la stan­darde moderne. „Am dis­cu­tat foarte mult atunci când urma să intrăm în Uniu­nea Euro­peană, dis­cu­tam şi în fami­lie, şi în soci­e­tate, ştiam că vor inter­veni schim­bări. Aveam aştep­tări foarte mari de la intra­rea Cehiei în UE. Prac­tic, majo­ri­ta­tea cetă­ţe­ni­lor au fost pen­tru inte­grare”, ne-a spus Miro­slav Pav­lik.

Mitul 1: Toţi vor pleca în alte ţări

Şi Cehia a tre­cut prin peri­oada unui exod de cetă­ţeni tineri, care au ple­cat în sta­tele euro­pene mai dezvol­tate, în cău­ta­rea unor oport­u­ni­tăţi finan­ci­are.

Fiica fami­liei Pav­lik emi­grase în Aus­tria, ast­fel regi­mul liber de călă­to­rie din Cehia în sta­tele Uniu­nii Euro­pene a fost apre­ciat ca un avan­taj de aceasta şi de multe alte fami­lii.

„Atunci când Cehia a deve­nit mem­bră a UE, am fost bucu­roşi, pen­tru că am putut să o vizi­tăm fără vize. Atunci când am mers pen­tru prima dată fără vize în UE, de emoţie, am ple­cat chiar fără paşa­port. Din feri­cire, aveam cu mine bule­ti­nul de iden­ti­tate, şi acesta a fost con­si­de­rat un docu­ment sufi­cient. Dacă Cehia nu ar fi fost mem­bră UE, fără paşa­port nu aş fi putut trece nici­o­dată”, poves­teşte Zdena Pav­li­kova.

Fap­tul că hota­rele s-au des­chis nu a însem­nat că toţi s-au gră­bit să plece. Mulţi au ple­cat în diverse state UE ca să facă stu­dii şi să revină. Aşa a făcut şi Sil­vie Oti­e­pkova, în pre­zent femeie de afa­ceri în regiu­nea cehă Mora­via:

„După revo­lu­ţie am avut oport­u­ni­tăţi minu­nate. Am avut posi­bi­li­ta­tea să stu­diez drep­tul la Haga, în Olanda. Am avut şansa să văd viaţa alt­fel. Nu vreau să zic că mode­lul demo­cra­ţiei euro­pene este cel mai bun model posi­bil, dar la acest moment e unul din­tre cele mai bune modele exis­tente. Acum, noi sun­tem liberi să spu­nem ceea ce gân­dim, să stu­diem în ce stat dorim, să călă­to­rim unde dorim. Iar dacă deci­dem să rămâ­nem acasă, să mun­cim în comu­ni­ta­tea pro­prie, e la fel de posi­bil să duci un trai decent”.

Mitul 2: În socialism era de lucru

Pen­sio­na­rii din fami­lia Pav­lik pot com­para liber Cehia soci­a­listă şi cea euro­peană. „Era foarte multă, foarte multă pro­pa­gandă rusească la tele­vi­zor. În spe­cial la para­dele de 1 Mai ni se spu­nea că mode­lul sovi­e­tic e cel mai bun şi cel mai feri­cit, eram obli­gaţi să ieşim cu toţii la parade.

Nu ne simţeam liberi atunci, ne simţeam forţaţi să facem ceva în care nu cre­deam. Pro­pa­ganda e stra­ş­nică pen­tru fie­care om.

Oame­nii se temeau, ajun­geau să le fie frică de sis­tem. Nu se com­pară cu ce avem acum, în Uniu­nea Euro­peană, unde oame­nii se simt liberi”, spune Zdena Pav­li­kova, adă­u­gând că şi modul de a lucra s-a schim­bat foarte mult. „Atunci, în soci­a­lism, lumea nu lucra cu tra­gere de inimă, acum, se lucrează de la minut la minut”.

Sil­vie Oti­e­pkova era copil în ulti­mii ani de soci­a­lism, dar tot nu are amin­tiri prea pozi­tive: „Eram copil, aveam vreo 12 ani atunci când a înce­put revo­lu­ţia. Ceea ce-mi amin­tesc din copi­lă­rie e că oame­nii nu erau mulţu­miţi de viaţă, oame­nii simţeau o frică faţă de insti­tu­ţi­ile de stat. Ţin minte că nu aveam liber­tăţi şi nu aveam drep­tul de a spune ceea ce gân­deam cu ade­vă­rat. Ţin minte că se dis­cuta în fami­lia noas­tră des­pre aceste lucruri”.

Şi Slo­va­cia este un stat care a făcut sal­tul din soci­a­lism în Uniu­nea Euro­peană. Fami­lia Korcak din loca­li­ta­tea Duna­jec a mun­cit câţiva ani în soci­a­lism şi câţiva ani în con­di­ţi­ile Slo­va­ciei euro­pene. Au des­co­pe­rit oport­u­ni­tăţi, s-au lan­sat în afa­ceri şi con­si­deră că viaţa îndes­tu­lată e posi­bilă. „În orice sis­tem tre­buie să mun­ceşti din greu, dacă vrei să te simţi bine.

E vorba de ati­tu­di­nea indi­vi­du­ală faţă de muncă. Dar, dacă în soci­e­ta­tea soci­a­listă nu erai prea moti­vat să mun­ceşti, acum – poţi vedea rezul­ta­tul mun­cii pro­prii. Totuşi, dacă cineva nu vrea să mun­cească şi să se dezvolte, nici Uniu­nea Euro­peană nu îl poate pune cu forţa”, spune Jan Korcak.

Şi Dana Korca­kova apre­ciază munca în UE, căci rezul­ta­tul aces­tei munci a fost lan­sa­rea unei sta­ţiuni bal­neare pro­prii, la care nu ar fi putut visa în soci­a­lism: „Dacă vrei să te dezvo­lţi, e nevoie de muncă. Dar şi cea mai grea muncă poate deveni o plă­cere. Dacă te spe­rii de pro­bleme şi difi­cul­tăţi, s-ar putea să nu le poţi depăşi”.

Fami­lia Korcak a pri­mit şi finanţări euro­pene pen­tru dezvol­ta­rea sta­ţiu­nii turis­tice, iar ei au găz­duit acolo şi câteva fami­lii de mol­do­veni.

Mitul 3: Ne vor schimba religia

Pri­ma­rul din ora­şul ceh Dolny Lou­chky deţine fun­cţia de edil încă din momen­tul în care Cehia a luat calea dezvol­tă­rii euro­pene. El afirmă că inte­gra­rea euro­peană a con­tri­buit foarte mult la dezvol­ta­rea loca­li­tă­ţii, prin finanţa­rea con­stru­cţiei de dru­muri, reţele de ali­men­tare cu apă, sta­di­oane. În ace­laşi timp, iden­ti­ta­tea şi tra­di­ţi­ile cul­tu­rale nu au fost afec­tate în niciun fel: cehii au rămas cehi, cu ace­leaşi tra­di­ţii reli­gi­oase şi cul­tu­rale.

„În ulti­mele dece­nii nu am obser­vat pe nimeni care să încerce să schimbe cre­dinţa noas­tră sau cul­tura, sau iden­ti­ta­tea. Nu ni s-a întâm­plat aşa ceva. În peri­oada soci­a­listă, în schimb, situ­a­ţia cu drep­tul la cre­dinţa în Dum­ne­zeu a fost foarte rea. Se tri­mi­teau scri­sori la uni­ver­si­tăţi în care se declara că acest stu­dent a fost la bise­rică, după care per­soana avea pro­bleme la facul­tate.

Tre­buie să mai amin­tesc că în peri­oada soci­a­listă regi­mul depo­se­dase oame­nii de pro­pri­e­tă­ţile lor şi ei nu au mai avut posi­bi­li­ta­tea să le folo­sească, inclu­siv bise­ri­cile au fost luate de stat. Iată că în ulti­mii ani oame­nii reu­şesc, în sfârşit, să îşi redo­bân­dească ave­rile. La fel s-a întâm­plat cu bise­ri­cile, care revin acum în pro­pri­e­ta­tea comu­ni­tă­ţi­lor”, spune pri­ma­rul Tichiy.

Atât oame­nii din sta­tele euro­pene mai noi, cum ar fi Româ­nia, Cehia, Slo­va­cia, dar şi cei din state-membre mai vechi, cum ar fi Aus­tria sau Unga­ria, au con­fir­mat că liber­ta­tea la cre­dinţă nu le este afec­tată, că bise­ri­cile sunt folo­site de comu­ni­tă­ţile reli­gi­oase fără schim­bări.

Sil­vie Oti­e­pkova încu­ra­jează cetă­ţe­nii R. Mol­dova să încerce să cunoască UE.

„Le-aş dori mol­do­ve­ni­lor să se ală­ture aces­tei comu­ni­tăţi, căci în aso­ci­e­rea cu UE nu e nimic peri­cu­los, dar nici nu e ceva hiper­pro­tec­tor. Tre­buie să fii o enti­tate puter­nică ca să te des­curci, şi atunci vei avea sen­ti­men­tul că obţii tot ce ai nevoie.

În fond, eu nici nu observ că sunt în UE, îmi amin­tesc de asta doar când văd dra­pe­lul Uniu­nii Euro­pene. Da, sunt euro­peană, din punct de vedere isto­ric, dar sunt cehă, şi mă simt ca un euro­pean liber în Cehia, care se folo­seşte de liber­tate şi soli­da­ri­tate”.

Miro­slav Pav­lik con­si­deră că pro­bleme apar şi în soci­e­tă­ţile cu un grad de demo­cra­ţie avan­sat, dar e bine să ale­gem demo­cra­ţia, nu sis­te­mele auto­ri­tare. În tim­pul liber pen­sio­na­rul Pav­lik dese­nează cari­ca­turi şi benzi umo­ris­tice.

El a făcut şi un desen cu dedi­ca­ţie pen­tru mol­do­veni, în care ne suge­rează să ale­gem corect, scrie http://www.zdg.md/editia-print

26/03/2016 Posted by | DIVERSE, LUMEA ROMANEASCA, ROMANII DESPRE ROMANI | , , , | 2 comentarii

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

„Nu există un stat în Europa orientală, nu există o ţară de la Adriatica până la Marea Neagră, care să nu cuprindă bucăţi din naţionalitatea noastră.

Începând de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia şi Herţegovina, găsim pas cu pas fragmentele acestei mari unităţi etnice în munţii Albaniei, în Macedonia şi Tesalia, în Pind ca şi în Balcani, în Serbia, Bulgaria, în Grecia până sub zidurile Atenei, apoi, de dincolo de Tisa începând, în toată regiunea Daciei Traiane până dincolo de Nistru până aproape de Odesa şi Kiev […]

Acest fragment de popor, atât de nebăgat în seamă astăzi, când nici în ziaristică, nici la congres [Congresul de la Berlin din 1878] nu s-a pomenit despre el, are îndărătul lui un trecut strălucit câştigat prin proprie vitejie faţă de nişte duşmani cu mult superiori în cultura şi arta războiului.”

 

 

 

 

 

 

– Mihai Eminescu –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fișier:Eminescu.jpg

 

 

 

 

 

 

 

 

 Mihai Eminescu (născut la 15 ianuarie 1850, Botosani –  decedat 15 iunie 1889, Bucuresti), poet, prozator si jurnalist român, a fost si este cea mai importantă voce poetică din cultura româna.

Despre moartea sa, criticul George Calinescu a scris:

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

 

 

26/12/2015 Posted by | ROMANII DESPRE ROMANI | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ROMÂNII DESPRE ROMÂNI. DIALECTELE LIMBII ROMÂNE. VIDEO

 

Sa citim impreuna inceputul unui basm în dacoromână,aromână, meglenoromână şi istroromână, preluat din  lucrarea  profesorului Corneliu Beda   ”Aromânii”, apărută în anul 2004, la Bucureşti si sa remarcam cat de asemănănatoare este  limba vorbită de românii de la nord şi sud de Dunăre.

Textele originale se găsesc  la pagina 44,  în lucrarea  amintita anterior.

 Dacoromână

Era odată un împărat care nu avea niciun fiu şi dorea mult să aibă un fiu, ca să nu i se stingă numele. De aceea se ruga la Dumnezeu să-i dea un fiu.
Într-o zi se duse la un vrăjitor, să vadă dacă-i va da Domnul un fiu sau nu.
Iară acel vrăjitor îi dete un măr şi-i zise: să dai nevestii tale acest măr să-l mănânce şi ea va naşte un fiu aşa cum îţi cere inima.

Aromână

Eara nă oară una miră ţe no-avea niţiun h’il’u şi multu durea durea s’aibă un h’il’u tra s nu-l’ se-astingă numa. De-aţea nâs ura la Dumnidzău să-l’ da un h’il’u.
Nă dzuă si duse la un magu, ma-z-veadă di se va-l’da Domnul h’il’u ică nu.
Am aţel mag îl’ deade un mer şi-l’ dzâse: si-l dai a mul’are-tăi aestu mer şi s-lu mâcă, şi ea va s-facă un h’il’u, aşiţe cum îl’ doare inima.

Meglenoromână

Ra ună oară un ampirat cari nu ve niţiun il’iu şi multu ţinea să aibă un il’iu, sa nu-l’i si stingă numea. Di ţea iel tucu si ruga la Domnu să-l’i da un il’iu.
Ună zuuă si dusi la un maghesnic, să cată dă-l’i să-l’i da Domnu vrin il’iu ili nu.
Ară ţel meghesnic ăl’i dedi ună meră şi-l’i zisi: să-u dai la mul’iari-ta ţestă meră şi să-u mănancă, şi ea să rudească un il’iu şa cum aţi ţeri buricu.

Istroromână

O vote fost-a un cral’ carle n’a vut nancun fil’ şi ie fost t’aro rada ve un fil’ se nu l’i se zatare lumele. Din ţăsta rugat-a Domnu neca-l’ daie un fil’.
O zi mes-a la un strigun, za vede se-l va da Domnu da un fil’, ali se nu va.
Şi ţela strigun l’-a dat un mere şi l’-a zis: de ţesta mer lu te mul’ere neca-l poide si va rodi un fil’ cum rei tu vre.

Citiți și:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/06/26/teoria-imigrationista-a-formarii-poporului-roman/

https://www.youtube.com/watch?v=olGLix8L_2M

16/09/2015 Posted by | LUMEA ROMANEASCA, ROMANII DESPRE ROMANI | , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: