CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 17 septembrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

17 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1812: Începutul celei de-a treia domnii a lui Scarlat Callimachi în Moldova.

Scarlat Callimachi  (n. 1773 în Constantinopol; d. 12 decembrie 1821), a fost domnul  Moldovei între 24 august 1806 – 26 octombrie 1806, 4 august 1807- 13 iunie 1810  si 17 septembrie 1812 – iunie 1819, și al Tarii Romanesti intre lunile februarie si iunie 1821.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Protector al culturii, a acordat atenție Academiei Domnești din Iaşi şi celei teologice de la Socola.

În 1813, odată cu deschiderea Cursului de inginerie şi hotarnică în limba romană, de catre Gheorghe Asachi, se puneau bazele învațămîntului academic în limba romană.

Din inițiativa lui Asachi a fost pusă în scena şi prima piesă de teatru în limba romană, „Mirtil şi Hloe”, prelucrată dupa poetul Florian.

Lui Callimachi i se datorează elaborarea primului cod de legi din Moldova – Codicele Callimachi, publicat în 1817 în limba greacă.

In ianuarie 1821 a fost numit domn al Valahiei, dar izbucnirea mișcării lui Tudor Vladimirescu l-a împiedicat să-şi ocupe tronul.

  Îi scutește pe boieri de dări și le dă și un număr de oameni (poslușnici).

A luat măsuri împotriva ciumei si este cel care a  introdus cultura  cartofilor în Moldova.

A fost mazilit pentru că era considerat omul rușilor. Scarlat a fost dus la  Constantinopol  unde a scapat de execuție numai datorită nebuniei care l-a lovit.

Moare otrăvit în 1821, pentru că era bănuit că este de partea revoluției grecești.

 

 

 

 

 

 

1823: A încetat din viaţă la Avrig in Transilvania, Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc; (n. 5 iunie 1779, la Avrig).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost un pedagog,teolog, traducător și inginer român, care a intemeiat învățământul  în limba română din Țara Românească.

 A fost iniţiatorul şi conducătorul primei şcoli în limba română, “Şcoala de la Sfântul Sava” – 1818 din Bucuresti .

 

 

 

 

 

 1844: S-a născut la Bucuresti, Constantin I. Brătianu, general român, geodez şi cartograf, fiul lui Dimitrie Brătianu; s-a numărat, alături de Constantin Barozzi ş.a., printre întemeietorii revistei „România militară” (1864). A fost fiul lui Dimitrie Brătianu.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Constantin_I._Brătianu_(general)

 

 

 

 

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1899; (d. 6 ianuarie 1910, București.

 

 

 

 

 

 

 

1856: S-a nascut  Moses Gaster, rabin evreu din România şi Anglia, care s-a distins ca filolog, istoric literar şi folclorist,în mod deosebit în domeniul limbii şi culturii române şi al studiilor iudaice, a fost membru de onoare al Academiei Române; (d. 5 martie 1939).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost autorul lucrării „Literatura populară română”, 1883 – prima sinteză în domeniu).

Ca lingvist, a susținut romanitatea poporului român și latinitatea limbii române în lucrări ca Stratificarea elementului latin în limba română sau Die Nichtlateinischen Elemente im Rumänischen.

Se apreciază că cea mai importantă lucrare a sa în domeniul filologiei este Crestomația română, lucrare în două volume incluzând reproducerea a peste 200 de texte manuscrise din sec. XVI-XVIII.

Ca istoric literar a fost preocupat de vechimea și periodizarea limbii române, de locul și importanța literaturii române și a îngrijit cea mai bună ediție din Povestea vorbei a lui Anton Pann.

 

 

 

 

1875: S-a născut Victor Anestin, scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, publicist şi editor; fondatorul şi redactorul primei reviste româneşti de astronomie, Orion (1907-1912); în 1908 înfiinţează Societatea Astronomică Română “Camille Flammarion”; în 1912, împreună cu chimistul C.I. Istrati, pune bazele Universităţii Populare din Bucureşti; (m. 1918).

 

 

 

 

 

 

1876:  S-a născut la Bucuresti, compozitorul roman Alexis Catargi; (m. 20 august 1923, Sinaia).    

Studiile muzicale le-a început la Bucureşti cu Robert Klenck (vioară), continuându-le la Viena, Roma şi Paris, cu Andre Gedalge (armonie, contrapunct), Van Dyck (canto), Vincent d’Indy (compoziţie) şi Camille Chevillard (compoziţie, dirijat). A luat lecţii particulare cu George Enescu (vioară, compoziţie).

A fost ataşat cultural şi secretar de legaţie la Paris (1914-1918). A scris cronici muzicale, articole şi eseuri si  a dirijat diverse formaţii orchestrale şi trupe lirico-dramatice.

 

 

 

 

 

1877: S-a născut la Bucuresti, Iosif Paschill, compozitor, pianist, organist, dirijor de cor şi pedagog român, de naţionalitate germană, unul dintre primii compozitori si interpreti de muzica de orgă în România; (m. 29 martie 1966, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 S-a distins și în compoziție ca autor al unor romanțe care au rămas în patrimoniul de aur al muzicii ușoare românești, ca de exemplu „Sub vișinul înflorit” „,În rariștea de lângă vii”, „Ce vrei?” (cuvinte de I.Dorianu), „Ochii tăi frumoși și limpezi”.

Iosif Paschill a compus piese muzicale pentru orgă, muzică corală, pentru fanfară, opera Mărioara pe un libret de regina Elisabeta (Carmen Sylva), o cantată de Crăciun, o fantezie rapsodică, „Ave Maria”, un pot-pourri de muzică populară românească „Floarea României”, muzică liturgică catolică. A compus chiar și muzică sinagogală, ca de exemplu lucrarea „Maggen Avot” (1919), pe care a dedicat-o cantorului evreu Arnold Wecker, în amintirea colaborării dintre cei doi la Templul coral din București.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1881: S-a nascut (S.V. 4 septembrie) la Bacau, George Bacovia, poet  român format la școala simbolismului literar francez; ( d.22 mai 1957, Bucureşti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira.

La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa ca cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă.

 

 

 

 

 

 

1884: S-a născut basul George Folescu; (m. 1939).

 

 

 

 

 

Destinul tragic al unei legende a Operei Române. George Folescu, interpretul care şi-a tras un glonţ în cap în plină glorie

 

 

 

 A fost unul dintre marii artisti ai inceputurilor Operei Romane.

 

In ciuda succesului fulminant de pe scena Operei Române, viaţa privată a lui Gheorghe Folescu a fost una plină de zbuciumări. După două căsnicii ratate, Folescu s-a închis în sine şi s-a adâncit într-o suferinţă iremediabilă. Se transformă într-un om extrem de complicat şi contradictoriu.

În noaptea ploioasă de 17 noiembrie 1939, acesta s-a împuşcat în cap folosind un revolver. Cadavrul a fost găsit în baia apartamentului în care acesta locuia.

Astăzi,Gheorghe Folescu este amintit printr-o stradă din Bucureşti care-i poartă numele, Primăria Slobozia acordându-i în anul 2003 numele de cetăţean de onoare.

 

 

 

1888 (17/29 septembrie): A murit la Bucuresti, Iulia Hasdeu, poetă română de limbă franceză, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu.

A  publicat în timpul vieţii doar patru poezii; creaţia sa, scurtă, dar densă, scrisă în limba franceză, a fost publicată postum de tatăl său (n. 14 noiembrie 1869).

Unele surse  dau ca dată a morţii sale ziua de 23 septembrie 1888.

 

 

 

 

 

 

 

 Imagini pentru photos Iulia Hasdeu

 

 

 

Iulia Hasdeu a murit de tuberculoză, în vârstă de doar 18 ani și a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu.

Hasdeu nu s-a resemnat niciodată cu pierderea celei mai dragi ființe.

Se spune că atât castelul de la Câmpina cât și cavoul Iuliei de la Cimitirul Bellu au fost construite după directivele riguroase ale spiritului defunctei transmise în cadrul unor ședințe de spiritism.

În prologul pe care l-a scris pentru lucrarea sa, Sic cogito, Hasdeu se confesează:

„Cum? nu știu, nu știu, nu știu, dar fără ca s-o știu, mâna mea lua un creion și-i rezema vârful de luciul hârtiei. Începui a simți la tâmpla stângă bătăi scurte și îndesate, întocmai ca și când ar fi fost băgat într-însa un aparat telegrafic. Deodată mâna mea se puse într-o mișcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când brațul se opri și creionul căzu dintre degete, mă simții deșteptat dintr-un somn, deși eram sigur că nu adormisem.

Aruncai privirea pe hârtie și cetii acolo foarte limpede: „Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu” – (Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți fie îndeajuns. Iulia Hasdeu).

Era scris și iscălit cu slova fiicei mele. Ce să fie? O va spune această carte.”

 

 

 

1901: S-a născut Alexandru Cosmovici, compozitor şi muzicolog; (m. 1995.

 

 

 

 

 

1919: Se înfiinţează la Cluj Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică., în prezent Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, purtând numele primului director – compozitorul şi dirijorul Gheorghe Dima

 

 

 

1922: S-a născut violoncelistul Radu Aldulescu, stabilit în Italia din 1969; (m. 2006).

 

 

 

 

 

1935: România a fost admisă ca membru permanent în Consiliul Ligii Naţiunilor, cu o majoritate de 50 de voturi (din totalul de 52), fapt fără precedent în istoria acestui for internaţional.

Aceasta a fost interpretată ca un merit al lui Titulescu, ales presedinte al acestei organizatii in 1930.

 

 

1939: Intre 17 şi 18 septembrie, în urma ocupării Poloniei de către nazişti (la 1 septembrie) si sovietici ( 16 septembrie), membrii Guvernului acestei ţări s-au refugiat în România

 

 

 

 

 

1944: Al doilea război mondial: Armata a IV-a Română poartă lupte grele pentru forţarea Mureşului în centrul Transilvaniei, în zona Oarba de Mureş – Dealul Sângiorgiu – Iernut, zdrobind rezistenţa înverşunată şi bine organizată a armatelor germano-ungare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bătălia de la Oarba de Mureş este considerată cea mai grea bătălie purtată pe teritoriul românesc în cel de-al doilea război mondial, aproximativ 11 000 mii de militari români, aflaţi sub comandament sovietic, pierzându-şi viaţa în intervalul 17.09- 6.10.1944.

 

 

 

 

1946: A murit Ion Ionescu (Bizeţ), inginer constructor şi matematician, care  a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din ţara noastră, a fost unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” si  a fost membru corespondent al Academiei Române din 1919; (n. 1870).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost profesor la Școala politehnică din București. A condus lucrările de construcție a numeroase poduri, printre care podul peste Borcea (prima porțiune a podului peste Dunăre), podul de la Bobolia pe Valea Prahovei, podul metalic curb de cale ferată și șosea peste bazinul de la Giurgiu (1905 – 1906), a elaborat proiectul pentru Șantierul naval de la Turnu-Severin, etc.

Este autorul unui studiu de deviere spre Prut a apelor Siretului în vederea construcției unei centrale hidorelectrice și a transformării Prutului într-un canal navigabil între Galați și Iași si  a excutat harta hidrografică a bazinului Dunării.

 

 

 

 

 

1953: S-a născut actorul Valentin Teodosiu.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică in 1978 si a debutat pe scena Teatrului Nottara in 1977, cu rolul principal din spectacolul Peer Gynt de Henric Ibsen, si a jucat până in anul 2000 in zeci de spectacole.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din anul 2002 este actor al Teatrului de Comedie si a  apărut la televiziune in spectacole de teatru, in emisiuni, reclame, precum si in spectacole de teatru radiofonic.

Pe marele ecran a debutat in 1977, cu un rol in filmul Aurel Vlaicu. Cea mai recenta peliculă in care a fost distribuit se numește Umilința, lansată in 2011.

 

 

 

 

 

 

1963: Premiera primei coproducţii franco-române, filmul “Codin”, ecranizare a romanului lui Panait Istrati, in regia francezului Henri Colpi.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru filmul codin poster Imagini pentru filmul codin poster

 

 

 

 

Scenariul: Dumitru Carabăţ şi Henri Colpi; în distribuţie: Mihai Fotino, Virgil Platon, Françoise Brion; prima coproducţie cinematografică româno-franceză, filmul a obţinut Premiul pentru scenariu la Festivalul de la Cannes.

 

 

 

 

 

 

1973: S-a înfiinţat Cenaclul „Flacăra”, sub conducerea poetului Adrian Păunescu; Cenaclul (interzis de autorităţile comuniste la 16.VI.1985) a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori.s-a înfiinţat Cenaclul „Flacăra”, sub conducerea poetului Adrian Păunescu, manifestare carepana la sistarea sa a totalizat 1.615 de spectacole de muzică şi poezie în toată ţara.

 

 

 

 

 

 

(w640) Marcela Sa

 

 

Adrian Paunescu si Marcela Saftiuc în 1981, la Cenaclul „Flacăra”

Cenaclul (interzis de autorităţile comuniste la 16 iunie 1985) a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori; între anii 1979 – 1985, manifestările aferente erau consemnate săptămânal în emisiunea „Radiocenaclul Flacăra – valori ale muzicii tinere”, la Radio România .

Intre anii 1979 – 1985, manifestările aferente acestui cenaclu  erau consemnate săptămânal în emisiunea „Radiocenaclul Flacăra – valori ale muzicii tinere”, la Radio România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1989: A murit  la Craiova, Ion Desideriu Sîrbu (numele la naştere: Sîrbu Desideriu), prozator, dramaturg, scenarist şi eseist, autor în special de literatură de sertar,  membru fondator al Cercului literar de la Sibiu (1945); (n. 28 iunie 1919, Petrila, județul interbelic Hunedoara).

A semnat utilizând pseudonimul I.D. Sîrbu si a fost redactor în București, la revista Teatru iar apoi la Revista de pedagogie.

În urma unui articol critic referitor la o piesă comunistă și datorită unei presupuse colaborări cu „reacționarii” maghiari în perioada Revoluției  anticomuniste din Budapesta 1956, a fost arestat și condamnat politic, întâi la un an, iar apoi pedeapsa a crescut la șapte ani.

A fost arestat în septembrie 1957 pentru omisiune de denunţ împotriva mentorului său, Lucian Blaga, care în acel moment îi conducea teza de doctorat  şi condamnat la şapte ani de închisoare.

După eliberarea din închisoare, a lucrat câteva luni în mină, după care, din 1964, i se stabilește domiciliul obligatoriu la Craiova, unde reușește, în cele din urmă, să se angajeze la Teatrul Național din Craiova ca secretar literar.

Rămâne sub supravegherea Securității locale si centrale, ofițerul de caz fiind locotenentul (pe atunci) Olimpian Ungherea, care, printr-o ironie a sorții, va deveni la rândul său scriitor după demisia din Securitate.

Victor Petrini, personajul principal al romanului lui Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni, pare a fi modelat în parte după I.D. Sîrbu.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru scriitor Ion D. Sîrbu photos

 

 

 

 

 

I.D. Sîrbu, mărturisea că a rămas în România „ca să moară cu sistemul de gât”.

De curând a apărut la editura Curtea Veche volumul „Zidul de sticlă. Ion D.  Sîrbu în arhivele Securităţii „, scris de cercetătoarea Clara Mareş, carte ce prezintă impresionantul dosar de urmărire al lui I.D. Sîrbu, un fel de „roman” al vieţii sale scris de organele securităţii statului.

Lucrarea prezintă cei nu mai puţin de 32 de ani în care filosoful, publicistul şi scriitorul I.D. Sîrbu a fost controlat pas cu pas de ochiul „vigilent” al principalului organ de represiune din România comunistă.

 

 

 

 

 

 

 

1991: Parlamentul  R.Moldova  adoptă „Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice”.

 

 

 

 

 

 

1997: A murit la Bucuresti, Arşavir Nazaret Acterian, fost avocat, jurnalist, scriitor şi memorialist român de origine armeană; (n.18 septembrie 1907, Constanța).

A urmat cursurile Facultăților de Litere și Drept din București si a devenit redactor-șef al revistei Vremea.

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Arşavir Acterian

 

 

 

 

 

 

A colaborat la revistele Ideea Europeană, Fapta, Discobol. Coleg și prieten apropiat cu Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Barbu Brezianu.

 Face parte dintr-o renumită familie de armeni ce a dat culturii române pe Jeni Acterian (regizoare și memorialistă) și Haig Acterian (critic teatral, regizor, director al Teatrului Național București).

A făcut închisoare politică între 1949-1953 și 1959-1964, trecînd prin închisorile comuniste de la Jilava, Aiud și Canal.

 După eliberare, a lucrat ca mozaicar la Fabrica de cerneluri și la Fabrica de construcții, ca anticar și ca funcționar la Institutul de Hematologie. 

A intemeiat în 1991, al Fundația Arhiva Culturală Română, alături de Fabian Anton.

 

 

 

 

2006: A încetat din viaţă la Bucuresti, Aristide Buhoiu, cunoscut realizator de televiziune; (n. 4 aprilie 1938, Lugoj).

 A emigrat în  1984 in SUA. 

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru aristide buhoiu

 

 

 

 

 

 

Ramas in memoria telespectatorilor romani ca realizator al emisiunilor de televiziune „Drumuri printre amintiri” si „Drumuri europene”, difuzate in perioada 1976-1983, Buhoiu a fost redactor, operator, sunetist, dar si editor al unei publicatii saptamanale destinate romanilor din SUA, Universul.

A fost laureat al cinci premii nationale pentru televiziune, si  a fost decorat de presedintele Ion Iliescu, in 2004, cu ordinul „Meritul Cultural in grad de ofiter”.

A condus timp de sapte ani  Academia de Radio si Televiziune din Bucuresti si a fost ales presedintele Uniunii pentru Societatea Civila.

 

 

 

 

 

 

2015: S-a stins din viata tenorul Cornel Stavru, unul dintre cei mai îndrăgiţi tenori pe care i-a avut Opera Naţională Bucureşti din 1958 timp de mai bine de două decenii.

În 2014 trecuse pragul celor 85 de ani, Cornel Stavru fiind născut la Constanţa, la 31 august 1929.

Tot într-un 31 august al anului 1984, Cornel Stavru părăsea prima scenă lirică a ţării după mai bine de un sfert de veac de activitate artistică.

download

A fost initial  inginer, absolvent al Facultăţii de Poduri şi Tuneluri, în anul 1952. In anul 1953 a cucerit Premiul al III-lea la Concursul Naţional al Tinerilor Interpreţi şi la Festivalul Internaţional al Tineretului din Bucureşti, iar un an mai târziu, a fost angajat ca solist la Ansamblul Armatei, unde va primi primele lecţii serioase de canto de la Alexandru Colfescu, continuate la clasa baritonului Alexandru Costescu-Duca.

 

După ce cucereşte premiul al II-lea la Concursul Internaţional de canto de la Moscova (1957), unde Preşedintele juriului era însuşi legendarul tenor Tito Schipa, în aprilie 1958 debutează la Operă, în rolul Manrico din Trubadurul de Verdi.

De-a lungul carierei, Cornel Stavru a întreprins turnee individual şi cu ansamblul Operei bucureştene în: Rusia, China, Ungaria, Bulgaria, Egipt, Belgia, Cuba, Grecia şi Franţa.” Vocea sa a fost una dintre cele mai frumos timbrate din câte au răsunat pe scena Operei Naţionale şi nu numai. Puternică, strălucitoare, egală în toate registrele şi mai ales expresivă. ” Astfel l-a portretizat critica, astfel a rămas în memoria acelora care au avut privilegiul să-l asculte pe viu. (romania-muzical.ro)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/17/o-istorie-a-zilei-de-17-septembrie-video/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

Anunțuri

17/09/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 16 septembrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

16 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1408: Prima menţionare documentară a unui ţinut din Moldova – ţinutul Romanului, unitate administrativ-teritoriala echivalenta cu “judetul” din Muntenia.

 

 

 

 

 

 

 

1437: S-a încheiat, la Căpâlna, aflata pe atunci in comitatul Dabâca din Transilvania, “Uniunea Frăţească” (Fraterna Unio), cunoscută în istorie sub numele de “Unio Trium Nationum” (în latină, în traducere „uniunea celor trei naţiuni”).

A fost o înţelegere încheiată la 16 septembrie 1437  între nobili, saşi şi secui. „Înţelegerea frăţească” (fraternio unio) dintre stările privilegiate ale Transilvaniei s-a făcut în timpul răscoalei de la Bobâlna şi presupunea ca cele trei „naţiuni” astfel definite, să se ajute reciproc împotriva duşmanului extern. Pe termen scurt urmărea zdrobirea răzvrătiţilor. Cu timpul însă această înţelegere a dus la excludea de la viaţa politică din Transilvania, a populaţiei româneşti, care forma majoritatea locuitorilor.

Înţelegerea a fost în mod succesiv reînnoită. Sintagma „unio trium nationum” a început să fie folosită în documente de pe la 1500, cu referire la starea juridică a naţiunilor transilvane instaurată prin „înţelegerea frăţească”.

De remarcat că „nobili”, deşi erau în marea lor majoritate unguri, nu erau acelaşi lucru cu populaţia ungurească. Ţăranii unguri nu erau consideraţi parte din naţiune şi ca atare erau supuşi aceluiaşi tratament cu ţăranii români, majoritatea dintre ei fiind iobagi. O stare mai privilegiată a tuturor ungurilor din Transilvania s-a instaurat treptat, mai târziu.

 Părțile semnatare au fost in fapt patru, pactul de alianță mutuală militară și politică fiind  încheiat  între marea nobilime maghiară din Transilvania, clerul catolic si orășenii sasi si secui .

Unio Trium Nationum excludea în mod tacit grupul etnic român  din Uniune și de la orice formă de participare politică sau socială. Românii erau considerați în Transilvania, conform cu prevederile înscrise în actul Unio Trium Nationum (Fraterna Unio) o națiune „tolerată”, acest statut fiind menținut până la desființarea iobăgiei și a sistemului politic medieval în timpul împăratului Iosif al II-lea.

 

 

 

 

 

 

 


1836: Domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. 

În secolul al XVII-lea, în statele românești se foloseau ca monedă talerii olandezi („Lowenthaler”) care aveau gravat pe revers un leu rampant (ridicat în două labe).

 

 

 

 

 

 

http://salveazaistoria.files.wordpress.com/2013/01/62.jpg?w=265&h=230

 

Chiar și după ieșirea din uz a talerilor (pe la 1750), numele de leu a fost păstrat ca termen generic pentru bani in tarile romane.

 

 

 

 

 

 1848:  O delegatie a românilor ardeleni a înaintat Curtii vieneze “Memoriul poporului român din Transilvania” – document adoptat de cea de-a III-a Adunare nationala de la Blaj.

 

 

 

 

 

1852: S-a născut episcopul Friedrich Teutsch, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural).

 

 

 

 

 

Imagini pentru episcopul Friedrich Teutsch,

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1919; (m. 1933).

 

 

1867: S-a născut la Bucuresti,  Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930,  unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”, membru de onoare al Academiei Române din 1928.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Vintilă I. C. Brătianu photos

 

 

 

 

 

A fost al treilea fiu al Ion C. Brătianu, frații săi fiind Ionel Brătianu și Dinu Brătianu. În 1886 a început studiile în Franța. Întors în țară cu diploma de inginer a participat la lucrările de construcții ale podului de peste Dunăre de la Cernavodă. Apoi, a primit conducerea lucrărilor de construcție a podurilor de pe Siret, Argeș și Vădeni.

Și-a început cariera în administrația de stat în anul 1897, fiind numit director al Regiei Monopolurilor Statului.

În anul 1901 și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Liberal, fiind ales de mai multe ori senator, deputat sau consilier comunal pe listele acestuia. Între 1927 și 1930 a ocupat funcția de președinte al Partidului Național Liberal.

În cariera sa a mai ocupat următoarele funcții de demnitate publică: secretar general în Ministerul Finanțelor, primar al Capitalei (1907-1911), ministru de război în timpul Primului Război Mondial și ministru de finanțe (1922 -1926). După moartea fratelui său Ion I.C. Brătianu a ocupat funcția de prim-ministru, între 1927 și 1928.

Vintilă Brătianu a mai fost de asemenea director al Băncii Românești, membru al Consiliului Centralei Băncilor Populare și a Cooperativelor Sătești, cenzor și director la Banca Nationala a României.

Printre funcțiile deținute a fost si aceea de primar al Bucureștilor

S-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; (m. 22 decembrie 1930, Bucuresti).

NOTĂ: Unele surse (www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vintilă_I._C._Brătianu, http://biografii.famouswhy.ro/vintila_i__c__bratianu) dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867.

 

 

 

 

 

1868: Se deschide, la Sibiu, primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria.

Se adoptă Statutul organic, care consfinţeste principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania şi Ungaria.

 

 

 

 

 

1868 (16/28 septembrie): A avut loc cea dintâi alegere de membri ai Societatii Academice Române.

 

 

 

 

 

 

 

Sunt propusi si alesi în unanimitate: Gheorghe Sion, Mihail Kogalniceanu si Alexandru Papiu Ilarian.

 

 

 

 

 

1880: Ia fiinta Societatea farmaciștilor din România.

 

 

 

1886: S-a născut la Brașov, Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar; (m. 1954).

 Este nepot al lui Ion Bran-Lemeny, doctor în Drept, cel dintâi avocat român din Brașov, unul din organizatorii Adunării românilor în 3/15 mai 1848, pe Câmpul Libertății de la Blaj și din 1861 comite al districtului Făgăraș -pe teritoriul căruia erau incluse și localitățile Bran, Zârnești, Poiana Mărului, Vlădeni, Țânțari (azi Dumbrăvița)-, apoi deputat în Dieta Transilvaniei de la Sibiu.

În anul 1906, după absolvirea liceului, începe facultatea de Drept la Budapesta, apoi se transferă la cea din Cluj, luându-și licența în 1911. În paralel studiază la Viena limba germană și filozofia.

În toamna anului 1911 se întoarce acasă, la Brașov, pentru a efectua practica de avocat. Cu puțin înainte de izbucnirea primului război mondial, trece Carpații și rămâne până la terminarea războiului în Vechiul Regat. Aici începe o activitate susținută de publicist și poet, pe care o continuă toată viața. În 1919 revine la Brașov, unde este numit notar public.

În scurt timp este obligat să demisioneze, urmare a scandalului declanșat de articolul său Anarhia din justiția brașoveană, publicat în ziarul Adevărul. Devine apoi translator al primăriei municipiului Brașov pentru limbile maghiară și germană.

 A publicat mai multe volume de versuri: Poezii (!914), Lacrimi și clocot (1916), Ancore (1926), Taler (1933), Traista mea -antologie (1941). În proză a publicat Deutschlands Wiedergeburt, lucrare în limba germană, prefațată de scriitorul Heinrich Mann. A înființat la Brașov periodicele: Ritmuri (1929 – 1930) și Prometeu (1934 – 1939).

A fost unul din redactorii revistei Brașovul literar și artistic, condusă de Cincinat Pavelescu. A colaborat la Gazeta Transilvaniei, România Viitoare, Adevărul, Dimineața, Patria, Românul, Cele trei Crișuri, Lanuri, Societatea de mâine, Țara Bârsei, Klingsor și Kronstädter Zeitung. 

A fost, până în anul 1946, unul dintre animatorii vieții culturale locale. În ultimii ani ai vieții a suferit datorită privațiunilor la care a fost supus de noua „putere populară”.

 

 

 

 

1902 (16/28 septembrie): A decedat la Bucuresti, Iosif Ivanovici, compozitor şi capelmaestru militar (n. ~1844,Timișoara).

 

 

 

 

 

Imagini pentru Iosif Ivanovici, compozitor photos

 

 

 

 

 

Creația lui cuprinde peste 350 de piese. Este însă cunoscut pe plan mondial prin valsul „Valurile Dunării”, piesă care s-a bucurat de un succes atât de mare, încât a fost uneori atribuită altor compozitori, între care și Johann Strauss-fiul.

A fost interpretată prima dată la Expoziția Universală de la Paris din 1889, în aranjamentul semnat de Emile Waldteufel, bucurându-se de un succes fulminant. .

Multe piese compuse de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți”, fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1910: S-a nascut scriitoarea, poeta si traducatoarea romana Lucia Demetrius; (d. 29 iulie 1992).

 

 

 

 

 

 

 

1910: S-a născut la Craiova, Victor V. Martinescu, poet şi prozator, condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara.

A fost deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc); (m. 12 dec. 1994, Bucuresti).

Dupa executarea pedepsei, a refuzat angajarea ca redactor la Fundatia Romania, unde fusese „recuperat” N. Crainic.

A debutat cu versuri in Revista invatatoarelor si invatatorilor (Caracal, 1924).

 

 

 

 

 

 

 

 

Victor Valeriu Martinescu

 

 

 

 

 

A absolvit  Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, dupa care a fost  Redactor sef, in 1930, la revista Limba romana (director: VI. Corbasca), redactor (1934-1935) la saptaminalul Reporter. Cunsocut, in mediile cafenelei literare bucurestene a epocii, sub porecla „Marele Contemporan”, pe care si-a dat-o el insusi.

A editat revista de avangarda Sis (1932-l935, 3 nr.). Dupa razboi, a fost o vreme administrator al mosiei Marghioalei Cantacuzino, care, plecata dupa 6 martie 1945 la Paris, ar fi intervenit ca poetul sa fie inclus in lotul celor ce urmau sa paraseasca clandestin tara in 1947. 

A dus, pina la sfirsit, o existenta marginala si boema.

 

 

 

 

 

 

 

 1916: Are loc în timpul  Primului Război Mondial, Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a armatei române de pe frontul din Transilvania; (16-20 septembrie).

 

 

 

 

 

1957:  S-a nascut  la Campulung-Moldovenesc Anca Parghel, cântăreaţă şi profesoară de jazz din România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până în  1989, a predat canto, pian si improvizatie  la Liceul de Muzică din Suceava, în Bucuresti la Conservatorul de Muzică, în Belgia la Bruges si Namur (La Marlagne), la Hanovra,Ravensburg,  la Conservatorul din Leipzig,Munchen, Oldenburg , în Germania,  si Cleolaine  Workshops în Marea Britanie si la Chisinau.

A cântat  la  mari  festivaluri de jazz începînd cu  1984 din Europa dar și în cluburi  de jazz din Romania, Bulgaria,  Germania, Belgia,  Austria si Elvetia.

 La 28 iunie 2008, Anca Parghel a fost internată în spital, fiind  diagnosticată cu un un cancer ovarian,  care se pare că era ereditar. a decedat la  5 decembrie 2008 2008 la Spitalul Județean din Timișoara și a fost înmormântată pe aleea Artiștilor din cimitirul Bellu din București.

 

 

 

 

 

 

1976: A intrat în funcțiune in Marea Neagra prima platformă românească de foraj marin, numita “Gloria”.

 

 

 

 

 

 

Prima platformă românească de foraj marin, “Gloria”, a fost amplasata  la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975.

Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: “Orizont”, “Prometeu”, “Fortuna”, “Atlas”, “Jupiter” şi “Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. Petrom mai operează  astazi doar  cu platforma “Gloria”.

 

 

 

 

 

 

1978: S-a nascut Alina-Stefania Gorghiu, om politic, deputat liberal in Parlamentul Romaniei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1983: A decedat la Bucuresti, marele  actor român de origine elvețiană Fory Etterle (Cristofor Etterle); (n. 24 mai 1908, Ploiești).

 

 

 

 

 

Imagini pentru photos Fory_Etterle

 

 

 

 

 

 

A fost absolvent al Conservatorului de artă dramatică din București si  avut o remarcabilă și îndelungată activitate teatrală (Teatrul Municipal/Bulandra). Pe ecran a interpretat numeroase roluri de compoziție.

 

1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu; (n. 1917).

 

 

 

 

 

1993: A murit actrita romana de teatru si film Silvia Popovici; (n.7 mai 1933 la Fundata, Brasov).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1996: Miniştrii de externe ai României şi Ungariei, Theodor Meleşcanu şi László Kovács, semnează la Timişoara, Tratatul bilateral de prietenie şi bună vecinătate (Tratatul de la Timişoara).

 

 

 

 

 

 

1999:  A încetat din viaţă istoricul şi profesorul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria evului mediu românesc (“Ţara Românească”, “Continuitatea românilor”, “Istoricul problemei, dovezile continuităţii”, “Unitatea românilor în evul mediu”, “Continuitatea daco-romanilor în istoria română şi străină”); (n. la Slatina, 1924).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru profesorul Nicolae Stoicescu,

 

 

 

 

 

 

 

A fost preocupat de organizarea administrativă a Ţărilor Române şi a colaborat în epocă la Istoria României, vol. II şi III (1962; 1964). Numele său este legat însă, în chip cu totul special,m de Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti, 1961, de Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România. I – Ţara Românească, vol. I şi II, Bucureşti, 1970, de Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974.

A  obţinut în 1970 titlul ştiinţific de doctor în istorie, urcând apoi şi treapta de cercetător ştiinţific principal în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române.

Din  12 noiembrie 1993, recunoscându-i-se meritele ştiinţifice, a devenit Membru de onoare al Academiei Române.

Nicolae Stoicescu a devenit ministrul cultelor imediat dupa revolutia din 1989. (18 ianuarie – 28 iunie 1990).

 

 

 

 

 

 

2000: A încetat din viaţă poetul Ioan Alexandru (Ion Şandor). Volume: “Viaţa deocamdată”, “Infernul discutabil”, “Vămile pustiei”, “Imne”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După 1989 s-a implicat în politică, înscriindu-se în Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat, pe listele căruia a fost ales deputat şi apoi senator; (n. 25 decembrie 1941).

 

 

 

 

 

 

 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock; (n. 1952).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2004: Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului Şerban Cantacuzino şi ale câtorva dintre urmaşii săi, au fost reînhumate în pronaosul bisericii mănăstirii Cotroceni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Șerban Cantacuzino (n. 1640 – d. 28 octombrie 1688 ), membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor, a fost domnitor  al Tarii Romanesti  între anii 1678 si 1688 .

 

 

 

 

 

 

 

2007: Unsprezece state, printre care şi România, au semnat, la Viena, “Parteneriatul global pentru energie nucleară” (GNEP), din care fac parte deja Statele Unite şi alte patru puteri nucleare şi care promovează utilizarea energiei atomice în scopuri paşnice.

 

 

2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei); (n. 1943).

 

 

 

  2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare al Academiei Române din 1993; (n. 1925).

 

 

 

 

CITITI SI :

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/16/o-istorie-a-zilei-de-16-septembrie-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

16/09/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 15 septembrie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

15 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1486: Din porunca lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a început construcţia unui nou palat domnesc la Hârlau.

 

 

 

 

 

 

 

1521: A incetat din viata Neagoe Basarab (n.cca.1459), domn al Tarii Romanesti (1512-1521), ctitor al Bisericii episcopale de la Curtea de Arges.

A adus însemnate contribuţii în dezvoltarea culturii, tiparului şi arhitecturii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Neagoe Basarab a făcut donaţii generoase mănăstirilor ortodoxe (în Ţara Românească şi în toate ţările din Balcani), iar in timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, în jurul căreia s-a născut legenda Meşterului Manole.

Este ctitorul complexului monahal şi al bisericii monument din Curtea de Argeş (1517).

Pe lângă multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Argeş care era căzută în ruină „ca sa nu fie spre batjocură limbilor străine”.

 Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie”, scrisă în slavonă, dar tradusă de cineva în română (există o copie atestată în limba română din 1654).

Aceasta exceptionala lucrare a fost concepută între anii 1513-1521. În volumul „Monumenta Romaniae Vaticana” apărut în 1996, Dumitriu-Snagov a prezentat dovezile referitoare la faptul că „învăţăturile” lui Neagoe Basarab au fost ulterior plagiate pentru Ivan cel Groaznic. Plagiatul a fost executat de Teodor Mamalachos, ambasadorul lui Ivan cel Groaznic la Constantinopol, cu scopul ca acest document sa constituie o „întărire” doveditoare a înaltei moralităţi a lui Ivan cel Groaznic în procedura de recunoaştere oficială a acestuia ca bazileu de către Patriarhul Constantinopolului.

În procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a uitat sa şteargă sau să înlocuiască numele Neagoe, Teodosie, Neaga (mama lui Negoe Basarab), precum şi numele fetelor voivodului: Stana, Roxana şi Anghelina.

Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost descoperit în anul 1988 de către cercetătorul italian Santo Luca, fără însă ca acesta să cunoască importanţa acestei descoperiri. Studiul atent al plagiatului a fost făcut însă de Ion Dumitriu-Snagov.

 

 

 

 

 

 

1538: Inceputul dominației otomane asupra Moldovei. Sultanul turc Soliman intră în Suceava, capitala Principatului Moldovei.

Pe 21 august 1538 otomanii treceau Dunărea pe la Isaccea-Obluciţa, tătarii au atacat dinspre răsărit şi polonii pătrundeau dinspre nord, asediind Hotinul, astfel încât „la mijloc să sbătea voievodul Moldovei. Şi de peste tot nu se putea gândi la vreun ajutor” (Cronicile slavo-române).

Domnul moldovean Petru Rareş s-a îndreptat mai întâi spre poloni, cu care începe tratativele, la Hotin (28 – 31 august 1538).
Tratatul încheiat prevedea renunţarea pentru totdeauna la Pocuţia şi eliberarea prizonierilor, nu însă şi ajutor militar împotriva otomanilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Eroul luptei antiotomane, Petru Rareş, a domnit în Moldova de două ori – 1527–1538; 1541–1546.Era fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare cu Maria, descendentă din neamul boierilor Cernat.

Moldovenii au reusit sa opreasca avangarda tătară la trecerea Prutului (sfârşitul lui august – începutul lui septembrie), la Ştefăneşti, dar sultanul turc face joncţiunea cu tătarii hanului Sahib Ghirai (1532 – 1551), lângă târgul Iaşilor (9 septembrie) şi porneşte spre Suceava.

Confruntat cu enorma presiune turca si în acelaşi timp, aflând că „ţara să vorovéşte să-l părăsească” (boierii Găneşti şi Arbureşti, în frunte cu Mihu portarul Sucevei, trecuseră de partea otomanilor), Rareş alege „să ajungă la Ianoşu craiul ungurescu” (Grigore Ureche), sperând la un ajutor militar.

Părăsit în faţa primejdiei, domnul „a plecat cu puţini, cu faţa udată de lacrimi, lăsând în urmă neorânduielile, la 14 septembrie” (Cronicile slavo-române) si trădat de marii boieri, Petru Rareş se refugiază în cetatea Ciceului in Transilvania.

La 15 septembrie 1538, sultanul intră în Suceava, dispune urmărirea domnului fugar şi convocarea Sfatului Domnesc, pentru a i se aduce la cunoştinţă noile reglementări.

În urma acestei expediţii, Moldova a fost supusă şi Rareş înlocuit cu Ştefan Lăcustă (1538 – 1540), fiind prima dată când un domn al Moldovei este numit direct de sultan, iar condiţiile păcii sunt cuprinse într-o diplomă a sultanului, nu într-un tratat bilateral.

Teritoriile din sud-estul ţării, cu Bugeacul si Tighina, au fost  anexate Imperiului Otoman,în 1538 teritoriul dintre Prut şi Nistru este ocupat, iar Bugeacul colonizat cu tătari.

Sultanul hotărăşte instalarea la Suceava a unei trupe formate din 500 de ieniceri, menită a-l supraveghea pe domn.

 

 

 

 

 

 

 

 

1774: A început prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Muntenia (1774-1782).

 

 

 

 

 

 

 

 

A reorganizat fiscalitatea şi administraţia, iar în domeniul justiţiei, a promulgat un nou cod de legi – „Pravilniceasca condică”.

 

 

 

 

 

 

1848: Trupele ruse, conduse de generalul Aleksandr Lüders, au trecut Milcovul în Ţara Românească. Printr-o Notă circulară a Ministerului de Externe al Rusiei (din 19/31.VII.1848) erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent.

Dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie).

 

 

 

 

 

1860: A apărut la Iaşi, revista  ştiinţifică şi literară “Ateneul român”. Săptămînalul va apărea până în decembrie 1861.

 

 

 

 

 

1864: In Romania a fost adoptata Legea privind introducerea sistemului de masuri si greutati metrice, care urma sa fie aplicata incepand cu data de 1 ianuarie 1866.

 

 

 

 

 

 

1869:  La propunerea lui Al.Papiu Ilarian si, respectiv a lui I. Heliade Radulescu, sunt alesi primii membri de onoare din strainatate ai Societatii Academice Române: istoricul si omul politic francez Edgar Quinet si omul politic italian Giovenale Vegezzi-Ruscalla (15/27).

 

 

1875: S-a născut Henric Sanielevici, critic literar, sociolog, antropolog şi paleontolog; (m. 1951).

 

 

 

 

 

1890: Incep  ample  lucrări de regularizare a cursului Dunării la Porţile de Fier. 

 

 

 

 

 

Detalii interesante despre aceste lucrari gasiti aici

 

 

 

 

 

 

 

 

1895: S-a nascut  Magda Lupescu, concubina regelui Carol al II-lea din România; (d. 1977).

 

 

 

 

 

Foto: Magda Lupescu si regele Carol al II-lea

 

 

 

 

 

 

1895: A aparut, la Bucuresti, revista lunara “Gazeta matematica”, prima revista de specialitate in limba romana. Seria I a fost editata  între 1895-1949, dupa 1949 editandu-se alte doua serii) (15/27).

La implinirea a 50 de ani a fost lansata o serie de timbre aniversare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1897 (15/27 septembrie): A murit Alexandru Roman, publicist şi om politic, unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni, fost deputat în Parlamentul ungar.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Alexandru Roman  om politic photos

 

 

 

 

 

 

A editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876).

A fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; (n. 1826).

 

 

 

 

 

 

 

1901:  S-a născut (la Veria/Grecia), inginerul Elie Carafoli, creatorul şcolii româneşti de aerodinamică; (m. 24 octombrie 1983).

 

 

 

 

 

 

 

 A realizat, printre altele, în 1928, profilele aripilor cu bordul de fugă rotunjit, denumite „profilele Carafoli”.

A fost membru titular al Academiei Române din 1948; (m. 1983).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1908: S-a născut la Iasi, compozitorul şi dirijorul  comunist Matei Socor. Este tatăl analistului politic Vladimir Socor.

In 1944 a devenit dirijorul permanent al Orchestrei Radiodifuziunii Române.

 

 

 

Imagini pentru photos Matei_Socor

 

 

 

Intre anii 1945 şi 1952 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1952; (m. 30 mai 1980, Bucuresti).

A lucrat ca cercetător etnolog și dialectolog al muzicii în cadrul Institutului de folclor din București. Aici a colaborat cu Constantin Brăiloiu, cu care a alcătuit o serie de culegeri de folclor.

S-a apropiat din tinerețe de mișcarea muncitorească, devenind membru al PCR încă din ilegalitate iar după preluarea puterii de către regimul comunist, s-a pus în slujba noii puteri, fiind numit în funcția de președinte al Comitetului de Radiodifuziune și președinte al Uniunii Compozitorilor din RPR (1949-1954).

În revista Muzica cu nr. 1, din 1950, care avea pe copertă portretul lui Stalin, Matei Socor scria în „Cuvânt înainte” că trebuie pornită o luptă deschisă împotriva influențelor cosmopolite ale ideologiei imperialiste și militat pentru eliminarea formalismului și cosmopolitismului în arta muzicală. Tot în revista Muzica, în 1953, cu ocazia primului Congres al Compozitorilor și Muzicologilor, Matei Socor scria că acesta trebuie pus sub semnul luptei împotriva manifestărilor formalismului, impresionismului, atonalismului, împotriva cosmopolitismului și ploconirii în fața artei decadente burgheze

A compus piese de inspirație social-politică, devenite cântece de mase ale clasei muncitoare: Cum Jiul își curge necazul la vale (1942) și De-ajuns, României, calvarul (1944). După instaurarea regimului comunist în România, a realizat și alte coruri cum ar fi: Steagul Partidului, Să fii partidului oștean și alte lucrări inspirate din tematica propagandei socialiste.

Cântecele sale au redat cu entuzism epoca construirii socialismului în România. Pentru meritele sale din domeniul artistic și social, în anul 1952, Matei Socor a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române. De asemenea, a primit titlul de Maestru emerit al artei și laureat al Premiului de Stat.

Alte compoziții ale lui Matei Socor sunt poemul simfonic Mama (1944), pe versuri de Maria Banuș și oratoriul Stejarul din Borzești (1966), frescă eroică inspirată de versurile lui Dan Deșliu.

 

 

 

 

 

1911: S-a nascut la Adjud, actorul şi poetul român Emil Botta.Este absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică din București (1932).; (d.24 iulie 1977, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  Emil Botta este unu dintre poeții mari ai liricii noastre, fiind între clasicii interbelici și generația războiului (grupările Albatros și Cercul literar de la Sibiu) 

A debutat cu poemul Strofă ultimă în revista lui Tudor Arghezi Bilete de papagal în 1929. Poetul a făcut parte din grupul intitulat „Corabia cu ratați”, din care s-au desprins și filozoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetul preferat al generației Criterion, pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevărat cult.

Este autorul unei poezii negre, existențialiste, cu personaje dintr-o mitologie proprie a morții, în consonanță cu filozofia Trăirismului interbelic.

A fost distins cu Ordinul Muncii Clasa II (1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”[2] și cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[3] A primit titlul de Artist emerit (ante 1968).

 

 

 

 

 

 

1919: Se constituie la Cernăuţi,  Partidul Democrat al Unirii din Bucovina. Preşedinte: Ion Nistor.

 

 

 

Imagini pentru photos prof. Ion Nistor

 

 

 

 

 

La 23 ianuarie 1923, acesta fuzionează cu Partidul Naţional Liberal.   Partidul Democrat al Unrii din Bucovina va edita cotidianul „Glasul Bucovinei” (1918-1923).

 

 

 

 

 

 

1922: A decedat  Ştefan Hepites, fizician si meteorolog, membru al Academiei Române; a înfiintat, în 1878, prima statie meteorologica româneasca, iar în 1884 a creat prima statiune meteorologica la Bucuresti, la Scoala de Agricultura de la Herastrau, mutata în 1888 la Filaret; a realizat, împreuna cu I.St.Mutar, prima harta magnetica a României, de numele lui legându-se si înfiintarea primelor statiuni seismologice din tara.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este autor al unor lucrari in domeniile climatologiei, geofizicii, seismologiei si astronomiei;(n.5 februarie 1851).

 

 

 

 

 

1924: În Basarabia recent unita cu Tara mama, Romania, incepe rebeliunea de la Tatarbunar, orchestrata de URSS.

Grupări înarmate au ocupat primăria localitatii  Tatar-Bunar din  jud. Ismail, din Basarabia şi au proclamat “Republica Sovietică Moldovenească”, în componenţa Uniunii Sovietice.

 

 

 

 

 

Grup de revoluţionari de la Tatar-Bunar, Răscoala de la 1924, sursă:wikimedia.org

 

Grup de teroristi  autointitulati “revolutionari”participanti la rascoala de la Tatar-Bunar, din 1924,coordonata de Rusia bolsevica 

 

 

Grupul  înarmat condus de Ivan Bejanovici, alias Kolțov, a comis atacuri  banditesti, iar  „rebeliunea“, care în mod oficial avea un scop politic, a degenerat rapid  în jafuri, tâlhării, omoruri la care s-au dedat bandele de bolșevici.

 Gruparile armate erau  coordonate de un Centru din Odesa şi au atacat tîrgul Nicolaevca, jud. Ismail, tăind firele telefonice, omorînd primarul şi doi jandarmi, incendiind clădiri publice, difuzînd manifeste prin care îndemnau populaţia să se ridice la luptă revoluţionară.

Au urmat faza culminantă a rebeliunii în localitatea Tatar-Bunar, Basarabia.

În timpul acestor evenimente, dintre membrii Comitetului de partid din sudul Basarabiei, au fost uciși: Andrei Kliușnikov, Ivan Bejanovici, Ivan Dobrovolski, iar Iustin Batișcev a fost arestat.

La 19 septembrie, după trei zile de lupte între rebeli și forțele de ordine, au fost arestate circa 1 600 de persoane, urmînd să fie judecate 489 de persoane, de unde și denumirea procesului judicciar de procesul celor 500, desfășurat în perioada 24 august-2 decembrie 1925 la Tribunalul Militar al Corpului 3 Armată din România.

În conformitate cu acest cadru legal au fost condamnate 85 din cei 287 de acuzați. Iustin Batișcev a primit cea mai severă pedeapsă – muncă silnică pe viață; Nichita Lisovoi și Leonte Țurcan au fost condamnați la 15 ani muncă silnică, trei inculpați la câte 10 ani, alți douăzeci la 5 ani închisoare, iar restul inculpaților la închisoare pe termene diferite între 1-3 ani; alți 202 inculpați au fost achitați.

 

 

Cititi si :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/07/23/tatarbunaro-rascoala-dupa-un-scenariu-scris-la-moscova/

 

 

 

 

1937:  Din initiativa conducatorului Miscarii Legionare, incepe “Batalia fierului vechi”.

Este pentru prima data in Romania cand se initiaza o astfel de actiune  organizata de recuperare in scopul refolosirii a unor materiale.

 

 

 

 

1939:„Radio Londra” a transmis, acum 77 de ani , prima sa emisiune în limba română (la două săptămâni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial), tot atunci fiind creată Redacţia română (anul 1989 a făcut posibil ca BBC World Service să deschidă birouri la Bucureşti şi Chişinău).

Redacţia în limba română a BBC şi-a încetat activitatea începând cu 1 august 2008, decizia fiind luata în urma unei reevaluări a structurii BBC WS, din perspectiva bugetului instituţiei.

 

 

 

 

 

 

1959: Se încheie la Brasov (pe atunci „Orașul Stalin”), in Romania comunista,  procesul celor cinci scriitori transilvăneni de limbă germană, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel si Harald Siegmund, care  sunt condamnați pentru “infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație” la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile.

 

 

 

 

 

1976: S-a nascut  Alexandru Tomescu, violonist român câştigător a numeroase premii naţionale şi internaţionale la festivalurile de muzică clasică; in urma unui concurs desfasurat in septembrie 2007, a castigat dreptul de la canta cu celebra vioara Stradivarius-Elder Voicu.

Si un interesant experiment

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1989: S-a nascut la Sibiu,  Steliana Nistor, campioana mondială de gimnastică.

 

 

 

 

 

 A fost  medaliată cu bronz cu echipa lotului de gimnastică feminină a României la Jocurile Olimpice din anul 2008.

 

 

 

 

 

 

 

1999: A murit istoricul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria Evului Mediu românesc, fost ministru al cultelor (ianuarie – iunie 1990),  ambasador al României la Atena (august 1990 – noiembrie 1994), membru de onoare al Academiei Române din 1993; (n. 1924).

 

 

2004: A fost inaugurata, în judetul Bistrita-Nasaud, prima cale ferata privata din România postcomunista; tronsonul de cale ferata va lega localitatea Ilva Mica de comuna Rodna.

 

 

 

 

 

 

2009: A încetat din viaţă la Bucuresti, popularul actor  de comedie Nicu Constantin, cunoscut pentru rolurile din “Alo, aterizează străbunica” (1981), “Secretul lui Bachus” (1983), “Grăbeşte-te încet” (1981), “Ora zero” (1979) (n. 31 iulie 1939 in localitatea Eforie).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tatăl său, Tudor Constantin, provenea dintr- o familie aromana  din localitatea albaneză Korcea (de unde se trag şi strămoşii lui Ion Caramitru, George Vraca şi Victor Eftimiu) şi a ajuns în România în anul 1910.

Actorul Nicu Constantin îşi amintea că toate casele ce existau în fostul oraş Movilă (actualul Eforie Sud), purtau pecetea muncii tatălui său.

Mama actorului, Ecaterina, era grecoaică din Ianina şi sosise în Constanţa în 1913-1914, pentru a studia la Şcoala Greacă din localitate – considerată pe atunci cea mai bună instituţie de învăţămînt din Balcani cu predare în limba greacă.

  Nicu Constantin a fost angajat al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, pe scena caruia  a sustinut intre anii 1960 şi 2000, peste 9.000 de reprezentaţii. În perioada 1979-1982,  a fost şi actor al Teatrului de Operetă „Ion Dacian”.

În 2001, Nicu Constantin a devenit cetăţean de onoare al oraşului Eforie Sud, fiind decorat cu Ordinul Cultural  clasa I, pentru activitatea sa artistică.

În palmaresul înregistrărilor lui Constantin se află peste 30 de filme de scurt şi lung metraj, 600 de emisiuni de radio şi peste 300 de televiziune.

În 2005, în cadrul Galei UNITER, a primit premiul special pentru teatru de revistă, iar un an mai târziu, premiul UNITER pentru întreaga activitate.

 

 

 

 

 

2011: A murit pictorul şi plasticianul Petru Petrescu; (n. 1929).

 

 

 

 2015: A decedat Dan Nasta (Dan Constantin Nasta-Popescu), actor şi regizor de teatru şi film,  unul dintre cei mai mari colecţionari români de opere de artă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Era fiul unui negustor aromân, Nasta-Dera, stabilit în Transilvania, înnobilat de împăratul habsburgic cu titlul de baron, și al unei urmașe a familiei logofătului Sima-Piteșteanu.

Colecționar de artă încă din adolescență. Absolvent al Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu. Nu primește acordul mamei pentru a se înscriee la Conservator, așa că urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Facultății de Drept. După împlinirea vârstei de majorat, se înscrie la Conservatorul Regal de Artă Dramatică.

Cunoscut pentru colecția de artă medievală și etnografică, pe care o donează Palatelor Brâncovenești Mogoșoaia; (n.6 ianuarie 1919, Bucuresti).

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos

 

 

 

 

 

 

Sfantul Iosif cel Nou de la Partos  s-a nascut in 1568, in orasul Raguza din Dalmatia. Dupa moartea tatalui sau, s-a mutat impreuna cu mama sa in Ohrida, la sud de Dunare.

Cand a implinit varsta de 15 ani a intrat in manastirea Maicii Domnului din Ohrida.

Dupa cinci ani de vietuire in aceasta manastire, ajunge in Muntele Athos, la Manstirea Pantocrator.

Aici s-a calugarit si a primit numele de Iosif. La cererea patriarhului de Constantinopol este trimis egumen pentru marea lavra a Sfantului Stefan din Adrianopol, iar dupa sase ani este pus egumen in marea lavra romaneasca Cutlumus.

Este trimis de patriarhia din Constantinopol ca mitropolit al Timisoarei. Asezarea in scaun a fost savarsita pe 20 iulie 1650.

In anul 1653 s-a retras la Manastirea Partos, aproape de Timisoara. Aici a mai vietuit trei ani si apoi si-a dat sufletul in mainile Domnului. Potrivit Traditiei, in momentul trecerii sale la cele vesnice, clopotele manastirii au inceput sa bata singure. A fost inmormantat in naosul bisericii manastiresti.

In anul 1956 moastele sale au fost stramutate in Catedrala mitropolitana din Timisoara.

Sfantul Iosif cel Nou de la Partos a fost trecut in randul sfintilor de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pe 28 februarie 1950.

Sfantul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos – Patronul pompierilor din Romania

In urma adresei Ministerului de Interne din anul 1997, Sfantul Sinod a aprobat ca Sfantul Ierarh Iosif cel Nou sa fie patron al pompierilor.

Din minunile sale mentionam si salvarea de la un incendiu a unei parti din Timisoara. Aceasta minune este trecuta si in Acatistul care ii este inchinat:

“Ca sa arati marea ta milostivire pentru turma ta si ravna ta pentru slobozirea ei din toate nevoile ce o impresurau, atunci cand parjolul focului s-a intins sa cotropeasca toata cetatea Timisoarei, nu ai fugit ca un fricos, ci ai stat ca un viteaz, biruind puterea focului, prin rugaciunea ta mai fierbinte decat valvataia focului, scapand neatinsa biserica slujirii tale si oprind, prin ploaie napraznica, pe care cerul a trimis-o tie in ajutor, intinderea focului…“ (Icosul 7).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/15/o-istorie-a-zilei-de-15-septembrie-video-2/

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro;

 

 

15/09/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

%d blogeri au apreciat asta: