CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 5 iunie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

5 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1446: Dieta Ungariei  întrunita la Rakos, langa Buda, il  alege pe Iancu de Hunedoara guvernator al Ungariei (“Regni Hungariae Gubernator generalis”).

A deţinut această funcţie pe lîngă cea de comite al Timişoarei şi ban al Severinului.

 

 

 

 

 

 

 

Iancu de Hunedoara (n. cca.1407  – d. 11 august 1456, Zemun)

 

 

 

Domeniul administrat de Iancu de Hunedoara la 1456

 

Teritoriul administrat de Iancu de Hunedoara la 1456

 

 

 

 

 

1456: La aceasta data a avut loc “Închinarea de la Vaslui”;  

 Marea adunare a Moldovei, convocata de  voievodul Petru Aron (Petru al III-lea Aron, domn al Moldovei între octombrie 1451 si februarie 1452; august 1454 si februarie 1455 si între mai 1455 si aprilie 1457), in frunte cu mitropolitul Teoctist si boierii tarii, decid  in lipsa oricarui sprijin extern, accepatarea ultimatului sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul (sau Mahomed al II-lea, sultan intre 1444, 1444-1446 si 1451-1481), privind plata a unui tribut de 2000 de galbeni, ca pret al pacii cu otomanii.

Logofatul Mihu, este imputernicit sa duca Portii haraciul.

Sultanul va emite la 9 iunie 1456 un firman Yeni Derbent, care va pune capat starii de razboi intre cele doua state si va acorda negustorilor din Cetatea Alba, dreptul de a face comert cu   Imperiul Otoman.

 

 

 

 

 

 

1461: Prima incursiune a lui Ştefan cel Mare al Moldovei în Transilvania, ca  represalii asupra voievodului Sebastian de Rozgony, pentru ca luase la curtea sa pe  pe asasinul tatalui sau, Petru Aron.

 

 

 

 

 

Domnul Ştefan III-lea al Moldovei (Ştefan cel Mare).

 

După moartea lui Alexandru cel Bun, care domnise pe tronul Ţării Moldovei răstimp de 32 ani, au venit vremuri de cumpănă pentru Moldova.

În scaunul ţării urcă unul după altul diferiţi domnitori, lacomi de putere şi avuţie.

Tronul Moldovei seamănă mai degrabă cu o minge aruncată de partidele boiereşti de la o mlădiţă de os domnesc la alta.

Printre aceştia a fost şi Petru Aron care mişeleşte îl omoară pe Bogdan Vodă (tatăl lui Ştefan cel Mare), iar mai apoi şi pe partenerul său în acest complot, nepotul său Alexăndrel, astfel devenind domnitorul unic al Ţării Moldovei.

Dar nu i-a fost lungă domnia, pentru că în 1457 năvăleşte asupra lui ,“cu mulţime de oaste muntenească şi din ţară adunaţi”,  Ştefan, mai apoi numit “cel Mare“, fiul lui Bogdan al II-lea, ca să răzbune moartea tatălui său. Victoria a fost de partea lui Ştefan, şi acesta urcă pe tronul Moldovei la 14 aprilie 1457.

Pentru a-i închide toate drumurile lui Aron, Ştefan face o incursiune în Polonia în 1459 unde încheie Tratatul moldo-polon de la Overhelauti  prin care voievozii Rusiei mici şi ai Podoliei se obligau să nu permită lui Petru Aron să se apropie de graniţa Moldovei decît pînă la Smotric.

Aron însă a reuşit să părăsească Polonia în 1460, găsind adăpost în Transilvania, la curtea voievodului Sebastian de Rozgony.

Drept consecinţă Ştefan cel Mare înfăptuieşte la 5 iunie 1461 o primă incursiune în Transalvania.

Domnul Moldovei pradă în secuime ca represalii pentru că voievodul Sebastian de Rozgony luase la curtea sa pe Petru Aron pe care îl omoară abia în 1469 în timpul unei alte incursiuni.

 

 

 

 

 

1779:  S-a nascut carturarul iluminist ardelean Gheorghe Lazăr, pedagog, teolog şi  inginer român, considerat fondatorul învăţământului în limba naţională din Ţara Românească; (d. 17 septembrie 1823)

 

 

 

 

 

 

 

 

In 1818 a înfiinţat în Bucureşti  prima şcoală cu predare în limba română, Scoala de la Sfantul Sava.

Prin manualele pe care le-a întocmit, a contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice româneşti

 

 

 

1859: S-a nascut  marele actor si director de scenă român Constantin I. Nottara; (d.17 oct. 1935).


 

 

 

 

 

A participat, în 1912, la turnarea primului film artistic românesc, „Independenţa României”, regizat de Grigore Brezeanu, unde a interpretat rolul lui Osman Paşa

Nottara a avut o intensă activitate şi ca director de scenă şi profesor la Conservatorul dramatic din Bucureşti.

Printre elevii săi s-au numărat actori de renume: Tony Bulandra, Velimir Maximilian, Ion Manolescu, Maria Ventura, Maria Filotti, etc.

A fost tatăl compozitorului Constantin C. Nottara si una dintre personalităţile de seamă ale teatrului românesc.

 

 

 

1865 (5/17 iunie): România a aderat la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris împotriva voinţei Porţii Otomane (care ar fi dorit ca aderarea să se producă concomitent cu a sa, considerând România parte integrantă a Imperiului).

Prin acest act, statul român s-a afirmat ca subiect de drept internaţional, alături de statele suverane

 

 

 

 

 

 

1865: Apare editata de Iosif Vulcan revista “Familia”.

 A fost editata la Pesta între 1865 – 1880 , apoi la Oradea, între 1880 – 1906. În paginile ei publicau personalităţi ale culturii române de-o parte şi de alta a Carpaţilor.

 

 

 

 

Fișier:Revista Familia.jpg

 

 

 

 

În revista „Familia” şi-a făcut debutul in 1866 Mihai Eminescu, cu poezia „De-aş avea…”, apoi cu „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.

Iosif Vulcan avea să-i schimbe acestuia numele din Eminovici, în Eminescu.

George Coşbuc a trimis şi el primele inspiraţii către revista „Familia”, unde au fost publicate sub pseudonimul „Boscu”.

Revista publica materiale din cele mai diverse, de la literatură, critică şi istorie literară, la artă, istorie, ştiinţe naturale, biografii de oameni iluştri, folclor românesc, articole de călătorie, articole cu caracter moral şi în general articole de cultură. Revista milita deschis pentru unitatea spirituală a tuturor românilor.

Printre colaboratori au figurat Vasile Alecsandri, Andrei Bârseanu, Dimitrie Bolintineanu, Timotei Cipariu, Aron Densuşianu, Nicolae Densuşianu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuţă, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Ion Pop-Reteganul precum şi mulţi alţi oameni de cultură.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iosif Vulcan (n. 31 martie 1841, Holod, Bihor – d. 8 septembrie 1907, Oradea).

Varianta pentru sate a revistei „Familia” a fost revista „Şezătoarea”, apărută între anii 1875 – 1882.

Din 1926, Mihail Sadoveanu a publicat la Oradea a doua serie a revistei. Din 1965 şi până în prezent apa

 

 

 

 

 

 

 

 

 1871: S-a născut, la Botoşani,  istoricul, documentaristul, dramaturgul, enciclopedistul, omul politic, profesor universitar şi academician român, Nicolae Iorga. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Marele critic George Călinescu spunea ca Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.

A murit asasinat la 27 noiembrie 1940, la Strejnic (judeţul Prahova), asasinat de un comando legionar.

NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-1999 şi Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dau ca dată a naşterii 5/17.I.1871; alte surse (www.bibliotecanicolaeiorga.blogspot.com) dau 6 iunie ca zi a naşterii, iar site-ul http://www.basilica.ro/ro/aniversari/18_iunie_1871.html , dă data de 18 iunie.

 

 

 

 

1884: Facultatea de medicina din Paris acorda titlul de doctor in medicina pentru Maria Cutzarida Cratunescu, prima femeie medic din Romania.

S-a nascut  la  10 februarie 1857 in  Călăraşi  si a  decedat  la  16 noiembrie 1919.

 

 

 

 

 

 

 

Prima femeie medic din România a fost o militantă feministă, a înfiinţat Societatea Materna (1897) si  a organizat prima creşă de fabrică,  in 1899.

 

 

 

 

 

  1887: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); (m. 1926, la Paris).

Era descendentul pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici .

 

 

 

 

 

 

1893: Moare inginerul si exploratorul roman Iuliu Popper.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A calatorit in America de sud, in “Tara de Foc” si   Patagonia, dand nume romanesti unor munti sau rauri (Monte Lahovari, Rio Ureche, Rio Rosetti).

A inventat un aparat pentru colectarea aurului din apa de mare.

 

 

 

 

 

 1912: S-a născut cardinalul greco-catolic Alexandru Todea;, fost deţinut politic in timpul regimului comunist între anii 1951 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România); a fost mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (1986-1992; ales clandestin, în martie 1986, de Conferinţa episcopilor, confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial după căderea regimului comunist în România). Din 1992  a fost ales membru de onoare al Academiei Române; (m. 2002).

 

 

 

 

 

 

1914:  Omul politic Alexandru Marghiloman este ales preşedinte al Partidului Conservator din România, ca urmare a demisiei lui Titu Maiorescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alexandru Marghiloman (n. 27 ianuarie 1854, Buzău – d. 10 mai 1925, Buzău), om politic, jurist, lider conservator. In  1918 şi-a asumat responsabilitatea formării unui Consiliu de miniştri de sacrificiu, care să semneze un armistiţiu umilitor pentru România.

Deşi semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Centrale de la Bucureşti, a permis supravieţuirea statului român, în conştiinţa publică Marghiloman a rămas cunoscut drept un „trădător de ţară”. Eforturile sale de a moderniza Partidul Conservator şi de a încerca să-l orienteze spre noile realităţi din societatea românească au fost sortite eşecului, astfel că decesul său a însemnat practic şi „decesul” conservatorismului românesc.

Simpatizant al ideilor junimiste, Alexandru Marghiloman a acumulat o bogată experienţă politică. S-a remarcat îndeosebi la conducerea Ministerului de Interne, a Ministerului de Externe şi a Ministerului Justiţiei.

 

 

1927: S-a născut Alexandru Mirodan (pseudonimul lui Alexandru Zissu Saltman), dramaturg, critic literar şi ziarist.

 

 

 

 

 

 

 

 

In 1961 a participat, împreună cu Radu Beligan, la înfiinţarea Teatrului de Comedie din Bucureşti.

A emigrat în Israel în anul 1977 ; (m. 2010).

 

 

 

 

 

1934: S-a născut Constantin Atanasie Bona, imunolog american de origine română (stabilit în SUA în 1977), membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992

 

 

 

 

1935: A murit prozatorul şi ziaristul Eugen Goga (fratele poetului Octavian Goga); (n. 1888).

 

 

 

1935:  Corneliu Zelea Codreanu infiinteaza Partidul “Totul pentru Tara”, expresia politica a Miscarii Legionare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1942: Al doilea război mondial –  Statele Unite declară război Bulgariei, Ungariei  şi României.

 

 

 

 

1945: A murit filologul Ilie Bărbulescu, specialist în slavistică autorul unor importante studii referitoare la slava veche, istoria literaturii bulgare vechi, istoria literaturii medio-bulgare şi istoria literaturii ruse.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1908; (n. 1873).

 

 

 

 

 

  1945: A murit criticul literar Dumitru Tomescu, redactor întemeietor, împreună cu Constantin Şaban-Făgeţel, al revistei „Ramuri” (1905); (n. 1886).

 

 

 

 

1953: S-a născut poetul şi criticul literar Gheorghe Mocuţa.

 

 

 

 1958: România şi Afganistanul au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie.

 

 

 

 1963: S-a născut jurnalistul Liviu Mihaiu, membru fondator al săptămânalului ”Academia Caţavencu”, iniţiator al postului Radio Guerrilla şi preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta”.

 

 

 

 

 

1970: La Muzeul de Arta al Republicii Socialiste Romania din Bucuresti s-a deschis prima expozitie retrospectiva a lui Constantin Brancusi, in Europa.

 

 

 

 1971: A murit la Lisabona, unde se stabilise,  filologul clasicist, poetul şi traducătorul Victor Buescu.

In martie 1943 a fost numit lector de limbă şi literatură română la Facultatea de Litere din Lisabona, inaugurând, de fapt, acest lectorat şi, odată cu el, studiile de românistică din Portugalia; (n. 1911).

 

 

 

 

 

1973: Romanul Ilie Nastase a castigat turneul de tenis de la Roland Garros, in Franta .

 

 

 

 

 

 

 https://i1.wp.com/www.worldwideromania.com/wp-content/uploads/2013/06/5-ilie-nastase-roland-garros-1973.jpg

 

 

 

După o victorie la US Open, în 1972, când l-a învins în finala pe americanul Arthur Ashe, şi o finală jucată pe iarba  la Wimbledon, a urmat data de 5 iunie 1973, când Ilie Năstase a intrat în istoria tenisului mondial.

El a reuşit un parcurs excepţional la Roland Garros, câştigând întrecerea de simplu fără a pierde măcar un set, performanţă egalată doar de Bjorn Borg şi Rafael Nadal.

În ultimul „act”, Năstase a câştigat disputa cu croatul Nikola Pilici, scorul fiind de 6-3, 6-3, 6-0. Meciul dintre cei doi începuse duminica şi s-a încheia marţi, când Ilie Năstase a câştigat trofeul, devenind astfel primul lider al clasamentului mondial.

A ocupat această poziţie între 23 august 1973 şi 2 iunie 1974, când i-a predat ştafeta lui John Newcombe.

 

 

 

 

 

 

 

1983: Atleta romana Anisoara Cusmir, stabileste  un nou record mondial la saritura in lungime, cu 7,43 m, la internaţionalele României, care s-au desfăşurat pe fostul stadion „23 August”d

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

1997: Este inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române (lucrările s-au realizat cu sprijinul financiar al Băncii Naţionale a României).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2002: La Institutul de boli cardiovasculare “Prof. Dr. C.C. Iliescu” din Bucuresti a fost efectuat primul autotransplant cardiac, intreventie chirurgicala constand in explantarea cordului pacientului, repararea, redimensionarea in afara corpului pacientului si reimplantarea sa.

 

 

 

 

 

2012: A murit (în urma unei boli necruţătoare) Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică teoretică (a revoluţionat domeniul de structuri de date).

 

 

 

 

 

Mihai Patrascu, informatician

 

 

 

 

 

Este considerat unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai şcolii de informatică româneşti si a fost concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică şi printre primii 20 de pe glob ; (n. 1982).

Nascut pe 17 iulie 1982 la Craiova, Mihai Patrascu si-a finalizat studiile universitare la Massachusetts Institute of Technology din Statele Unite, unde a si lucrat ulterior.

 A obtinut de 9 ori premiul I la nivel national si 7 medalii la fazele internationale: 4 de aur si 3 de argint.

A fost membru al Comitetului Stiintific al Olimpiadei Internationale de Informatica, presedintele Comitetului stiintific al Balcaniadei de Informatica (2011) si al Olimpiadei Europene de Informatica (2009).

A primit premiul Presburger, de la Asociatia Europeana de Informatica Teoretica, pentru „revolutionarea domeniului de structuri de date”.

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/05/o-istorie-a-zilei-de-5-iunie-video-4/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. worldwideromania.com ;

  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  9.  Istoria md.

05/06/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 4 iunie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

4 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

105:  Împăratul Traian a părăsit Roma pentru a incepe al doilea război impotriva dacilor (105-106).

 

 

 

 

 

 

 

            Traian                           Decebal

 

 

 

 

 

 

1812:  S-a născut George Bariţiu, om politic, publicist şi istoric român, participant la Revoluţia română de la 1848 din Transilvania; (d. 2 mai 1893).

 

 

 

 

 

 

 Este considerat întemeietorul presei românești din Transilvania. În anul 1838 a întemeiat la Brașov „Gazeta de Transilvania”, primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. În același an a început la Blaj publicarea „Foii pentru minte, inimă și literatură”, primul ziar literar românesc din toate timpurile.

 

 

 

 

 

1876: La Bucureşti a fost creată “Societatea Naţională de Cruce Roşie a României”.

 

 

 

1890:  S-a născut la Braila, filosoful şi publicistul român Nae Ionescu. (“Roza vânturilor”, “Curs de metafizică”, “Curs de istoria logicii”); (m. 15 martie 1940).

 

 

 

 

 

 

A fost unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, un curent de gândire filosofică românească interbelică.NOTĂ: Unele surse dau ca data de naştere a sa ziua de  16 iunie 1890.

 

1893:  S-a născut omul politic român Armand Călinescu, fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc.

După scurte mandate ca Ministru al Sănătății, Ministru al Educației Naționale și Ministru al Apărării Naționale, la 7 martie 1939, regele Carol al II-lea   îl numește în funcția de președinte al Consiliului de miniștri (prim-ministru) al Românie, pe care a exercitat-o  din martie 1939 – septembrie 1939 .  

În această calitate, Armand Călinescu a continuat politica externă tradițională, apropiată de Franta si Marea Britanie.

În septembrie 1939, a permis refugiul prin România al guvernului polonez după invadarea și ocuparea Poloniei  de către Germania nazista, precum și evacuarea prin România a tezaurului polonez.

 

 

 

 

 

 

 

Adversarii sai legionari au vorbit existența unui plan secret al lui Călinescu, aprobat de Marea Britanie, de a distruge câmpurile petrolifere din Prahova, în cazul unui atac german asupra României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost asasinat în Bucuresti la data de 21 septembrie 1939 , de un comando legionar condus de avocatul Miti Dumitrescu.

 

 

 

 

1909: Se organizează Școala superioară de medicină veterinară din România.

1914: S-a născut Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist.

A fost unul dintre promotorii ergoterapiei în România; preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale; (m. 1987).

1918: A decedat actriţa Aristizza Romanescu, una dintre marile personalităţi  ale  artei dramatice româneşti.

 

 

 

 

 

 

Aristizza Romanescu a jucat roluri memorabile  pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti şi a celui din Iaşi, în piese de Vasile Alecsandri,  I.L. Caragiale,  W. Shakespeare,  Molière; (n. decembrie 1854).

 

1920: A fost semnat Tratatul de la Trianon, Franţa, care a stabilit frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sîrbilor Croaţilor şi Slovenilor (stat redenumit ulterior Iugoslavia), Cehoslovacia, precum şi între România şi Ungaria, dupa Primul Razboi Mondial.

 

 

 

 

 

 

Palatul Marele Trianon de la Versailles, Franţa

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Franţa la Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de altă parte.

 

 

Conţinutul tratatului

 

Tratatul este divizat în patru părţi. Prima parte include Pactul Ligii Naţiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).

Partea a doua (articolele 27-35) defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei.

Frontiera româno-ungară este descrisă în sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România şi Ungaria).

În principiu, Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei, Sloveniei şi Voivodinei în cadrul Regatului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Partea a treia (articolele 36-78) intitulata “Clauze politice pentru Europa”, conţinea o serie de clauze privind, pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor clauze politice privind anumite state din Europa, dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale.

Partea a patra (articolele 79-101), intitulată “Interesele Ungariei în afara Europei” conţinea prevederi referitoare la renunţarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) şi China.

 

 

 

HISTORIA Tratatul de la Trianon: Bătălia pentru TRANSILVANIA

Tratatul de la Trianon a schimbat nu numai harta Europei, dar si soarta unor natiuni, inclusiv a natiunii române.

 

 

 

Aplicarea dispoziţiilor tratatului

 

Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise în tratat au fost delimitate în anii imediat următori.

Singura excepţie a fost oraşul Sopron (în limba germana Odenburg) din Burgenland care, în urma unui plebiscit ţinut la data de 14 decembrie 1921, a decis să rămînă parte a Ungariei.

Dispoziţiile tratatului referitoare la minorităţile din Ungaria au fost aplicate parţial, astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind în prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa.

 

 

Impactul tratatului

 

 

Tratatul de la Trianon a consfinţit existenţa unui stat maghiar independent, trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a Dublei Monarhii) şi a 63% din populatie, aceasta din urmă în majoritatea ei alcătuită din etnici ne-maghiari.

Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important în conştiinţa populaţiei statelor succesoare; în principiu, pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfinţit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungara a Dublei Monarhii) şi a consfinţit o realitate existenta pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de către forţele armate ale României, Cehoslovaciei, Statului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor).

 

 

 

 

 

Harta destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma semnării Tratatului de la Trianon, 1920

 

Harta destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma semnării Tratatului de la Trianon, 1920

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1922 (4-7 iunie): Are loc, la Sibiu, Congresul general al sindicatelor din România, la care se hotărắște  unificarea şi centralizarea mişcării sindicale, se alege Consiliul General al Uniunii Sindicatelor din România, cu sediul la Bucureşti şi se adoptă statutul sindicatelor

 

 

 

 

 

 

1925: A încetat din viaţă la Cluj, compozitorul român Gheorghe Dima; (n. 28 septembrie/10 octombrie 1847, Scheii Braşovului).

 

 

 

 

 

 

 

Urmează cursuri de canto la Baden, cu Heinrich Giehne, şi la Viena, cu Otto Ufmann. Continuă la Graz studiile de armonie şi contrapunct cu Ferdinand Thieriot. Între anii 1872-1874 este student la Conservatorul din Leipzig.

În tinereţe a cântat la operele din Klagenfurt şi Zürich.

După întoarcerea în oraşul natal, a practicat ca profesor de muzică şi dirijor, fiind director al Şcolii de Gimnastică şi Cântări (1875 – 1879; 1899 – 1914) şi cel dintâi director al Conservatorului din Cluj.

Din compoziţiile sale, amintim: „Cucule cu peana sură”, „Mama lui Ştefan cel Mare” şi „Ştefan Vodă şi codrul” .

A fost membru de onoare (din 1919) al Academiei Române.

 

 

 

 

 

1927: Cade guvernul Averescu, fiind inlocuit cu cel condus de Barbu Stirbey (pâna la data de 20 iunie 1927).

  Este succedat din data de 21 iunie 1927 de guvernul condus de Ion I.C. Brătianu , care a guvernat România pâna la 24 noiembrie 1927.

 

 

1939: S-a nascut la Dolhasca, renumitul  actor român de teatru şi film, Alexandru Arşinel.

S-a inscris  la Facultatea de Teatru din Bucureşti pe care a absolvit-o in 1962.

 

 

 

 

 

 

Este director al Teatrului de revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti.

 

 

 

 

 

1941: S-a nascut  in localitatea Vinerea din jud.Alba, cunoscutul actor  român de teatru şi film,Valentin Uritescu.

 

 

 

 

 

 

 

A absolvit în 1963 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (IATC) din Bucureşti, la clasa profesorului Constantin Moruzan

A fost distins cu Premiul ACIN 1986 pentru rolurile din „Noi cei din linia întâi” şi „Domnişoara Aurica”, Premiul UCIN 1991 „Momentul Adevărului”, „A unsprezecea poruncă”, „Rămânerea”, „Şobolanii roşii”, Premiul pentru interpretare masculină (1986) pentru rolul Sergentul Şaptefraţi din „Lumini şi umbre”, regia Andrei Blaier.

Preşedintele României Ion Iliescu i-a conferit artistului Valentin Uritescu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului”.

 

 

 

1947: S-a născut actriţa Rodica Mureşan.

In liceu a făcut coregrafie.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București in anul 1978. Încă din timpul studiilor a jucat la Teatrul de Stat Arad, in spectacole ca Viața e ca un vagon de Paul Everac, Cerere în căsătorie de A.P. Cehov s.a

 

 

 

 

 

Rodica Mureșan - poza 2

 

 

 

 

A debutat la televiziune in 1977, cu filmul serial Războiul de independență, regizat de Sergiu Nicolaescu, in care interpreta rolul reginei Elisabeta.

Peste 2 ani apărea in alt serial Tv, Lumini și umbre, cu regia realizata de Andrei Blaier, Mihai Constantinescu și Mircea Mureșan.

A mai jucat in Profesionistul, in regia lui Horea Popescu, Vassa Jeleznova, in regia lui Ion Cojar.

 

 

 

 

 

1961: A murit in Bucuresti  profesoara universitară, scriitoarea, eseista și traducătoarea Alice Voinescu.

S-a nascut la 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali (tatăl său era avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca Poenaru, – era o descendentă a lui Petrache Poenaru).

A studiat la Facultatea de Litere și Filozofie de la București unde audiază cursurile lui Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu-Motru- este nepoata acestuia -, Pompiliu Eliade, Mihail Dragomirescu, Nicolae Iorga, etc. În 1908 își ia licența în filozofie cu Maiorescu, iar la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat.

 

A fost prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913). Teza sa de doctorat, publicată la Paris, trata școala filozofică neo-kantiană de la Marburg.

I se propune o catedră la o universitate din SUA și un post de lector la Paris pe care le refuză, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915.

În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la  Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București. 

În 1948 a fost pensionată de la catedră și a petrecut un an și șapte luni de închisoare la Jilava și la Ghence, apentru participarea (din 1949) la conferinţele organizate de P. Manoliu în cadrul unei „mişcări de rezistenţă”.

 La intervențiile scrise ale lui Tudor Vianu, Mihail Jora (care își pierduse și el catedra de la Conservator), Perpessicius, F. Muzicescu, C. Petrescu, V. Eftimiu sau M. Voiculescu, precum și la intervenția lui Petru Groza, este eliberată, trăind cu o pensie modestă și din traduceri (din limbile engleză și germană-Kleist, Mann etc.). Continuă să își ajute apropiații și câțiva tineri discipoli, fie financiar, fie prin scris. 

In 1951 copiile rămase de la studiul Eschil, sunt distruse de comuniști.

După detenție, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costești de lângă Târgu Frumos până în 1954.

 A publicat cărți de filosofie, estetică și teatru. Postum îi apare și masivul Jurnal care acoperă perioada interbelică și cea comunistă.

În 1940 ia atitudine publică împotriva asasinării lui N. Iorga de către legionari.

A afirmat că O țară care își reneagă trecutul, nu are viitor.

S-a stins din viata  în noaptea de 3 spre 4 iunie 1961.

   Andrei Pleșu scria :

„Îmi dau foarte bine seama ce om de calitate trebuie să fi fost Alice Voinescu […]. Alice Voinescu reprezintă un tip uman dispărut astăzi, produs de o lume de asemena dispărută […].

Mare cititoare și comentatoare harnică a lecturilor sale, angajată patetic în traseele labirintice ale credinței, Alice Voinescu e unul dintre acele personaje benigne, cultivate, civilizate, pe care România interbelică le producea, adesea, și pe care răzătoarea comunistă le-a lichidat nemilos, dezlănțuit, fără altă motivație decât utopia grosolană și resentimentul. O grațioasă școală de fete intrată pe mâna unor plutonieri.”

(în Dilema veche, nr. 268, 3 aprilie, 2009)

 

 

 

 

 

 

 

 

1967: A decedat agronomul  român Gheorghe Ionescu-Siseşti; (n. 1885).

A fost  doctor în științe agricole al Universității din Jena, Turingia, Germania si  membru al Academiei Române.

In 1928 a întemeiat Institutul de Cercetări Agronomice

De asemenea, a fost membru al mai multor academii de științe agricole: membru și vicepreședinte (1949) al Academiei de Agricultură din România, membru corespondent (1926) și ulterior membru de onoare (1938) al Academiei Cehoslovace de Agricultură, membru corespondent al Academiei Unionale de Științe Agricole „V.I. Lenin” din Moscova (1957).

 

 

1968: La sediul ONU din New York are loc ceremonia de transmitere a tapiseriei „Cântare omului” (operă a artistului plastic Ion Nicodim, realizată în 1963), oferită de Guvernul României ONU; tapiseria este expusă pe peretele vestic al principalului hol al delegaţiilor de la etajul 1 al clădirii Adunării Generale a ONU.

 

 

 

 

 

 

Cântare Omului, 1963, tapiserie, haute lice, 45 m²

 

Foto: pictorul Ion Nicodim

 

 

Sub tapiserie este fixată o placă conţinând traducerea în limba engleză a unui fragment din poezia „Cântare omului” de Tudor Arghezi

 

 

 

 

 

 

 

1992: Sunt sfintite crucea de marmura si  monumentul care au fost ridicate in memoria maresalului Ion Antonescu, in apropiere de inchisoarea Jilava, pe locul unde a fost executat, la 1 iunie 1946.

 

 

 

https://cersipamantromanesc.files.wordpress.com/2016/06/9c113-reculegere2lacruceamaresaluluiantonescu.jpg?w=320&h=426

 

 

 

 

 

2002: A încetat din viaţă actriţa romana de teatru şi film, Ninetta Gusti; (n. 27 noiembrie 1913).

 

 

 

               

Foto: Ninetta Gusti

 

 

 

 

2003: Ministrul Afacerilor Externe a inaugurat Consulatul General al României de la Barcelona.

 

 

2004: A fost inaugurat „Water Park”, cel mai mare parc acvatic din România (lânga Aeroportul Otopeni).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2005:  Consiliul Naţional al PRM a decis alegerea lui Corneliu Vadim Tudor in functia de preşedinte al PRM, ratificând astfel decizia Biroului Permanent din 2 iunie, privind revenirea acestuia la conducerea formaţiunii.

 

 

 

 

 

 

 

Totodată, Consiliul Naţional a decis anularea modificărilor din statutul PRM făcute la plenara Consiliului Naţional din 12 martie, hotărându-se astfel revenirea la titulatura Partidul România Mare şi la sigla PRM.

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/04/o-istorie-a-zilei-de-4-iunie-video-3/

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Crestin Ortodox.ro;

  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  4. e.maramures.ro ;

  5. Wikipedia.ro.;

  6. mediafax.ro ;

  7. worldwideromania.com ;

  8. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  9.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  10.  Istoria md.

04/06/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziua de 3 iunie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1267: Prima mentiune documentara a orasului Medias.

 

 

 

 

Foto: Cetatea Medias

 

Conform tradiţiei, Mediaşul a fost întemeiat la 1146, fiind cel mai vechi oraş al Transilvaniei, dar alte surse contrazic această ipoteză şi consemneaza naşterea oraşului mai târziu. De asemenea, tradiţia spune că la început a existat un nucleu de case în jurul unei biserici construite pe ruinele castrului roman şi că la 1200 ar fi trăit aici 100 de locuitori.

 Mediașul a fost singura așezare din zonă care fusese denumită civitas încă din anul 1359, dar în cursul secolului XV, începând cu anul 1407, se va reveni la denumirile  oppidum și villa, devenite mult mai constante în mențiunile documentare.

 

 

 

 

3 Medias

 

 

 

 

 

În documentele din perioada următoare, numele localitatii aparea scris  în forme diferite (Mediesy, Medgyes, Medyesch, Medwisch, etc.), în funcție de epocă sau de limba în care erau redactate inscrisurile respective.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1428: Are loc batalia de la Golubac, in Serbia. Oastea  Tarii Romanesti, condusa de Dan al II-lea, care participa la lupta alaturi de Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei  si  suzeranul sau, este infranta de turci.

Drept urmare Ţara Românească ajunge să  plătească tribut otomanilor.

 

 

 

 

 

 

1444: Se incheie un tratat de alianta, impotriva  Imperiului Otoman, intre Iancu de Hunedoara, din partea Ungariei si Stefan Toma, regele Bosniei.

Tratatul va fi reînnoit la 11 noiembrie 1449.

 

 

 

 

 

1841: S-a născut muzicianul Eduard Caudella ; (d.15 aprilie  1924).

A  fost un compozitor român de muzică de operă, violonist, dirijor, profesor și critic muzical, violonist la curtea  principelui Alexandru Ioan Cuza.

Eduard Caudella era descendentul unei familii de muzicieni.

Tatăl său, Franz Seraphim (Serafim) Caudella (28 decembrie 1812 – 26 decembrie 1868), muzician autodidact, a venit din Viena şi s-a stabilit la Iaşi, în 1830, unde a lucrat pentru început ca violoncelist pe lângă trupele de teatru franceză şi germană.

După ce s-a făcut cunoscut predând muzica unor copii de boieri, a fost numit, la 1 octombrie 1860, ca primul director al nou înfiinţatei şcoli de muzică, care din 1864 a devenit Conservatorul de muzică şi declamaţiune.

Bunicul său, Filip Caudella, a publicat în 1822, la Sibiu, prima partitură de cântece româneşti, [3] dar şi o serie de motete compuse de el (1830).

 

 

 

 

 

 

 maftei-eduard caudella

 

 

 

 

 

 

 

Ca și tatăl său, Eduard Caudella a predat la Scoala de muzică, iar între 1892 și 1901 a fost rector al Conservatorului.

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost  primul profesor de muzică al lui George Enescu, care, mai târziu, i-a dedicat magistrului E. Caudella lucrarea sa pentru vioară „Impresii din copilărie” 

În cadrul Conservatorului din Iasi, Eduard Caudella a înființat prima orchestra simfonica, al cărei dirijor a si fost.

Intre lucrarile sale se numara Harţă Răzeşul, Beizadea Epaminonda, Petru Rareş s.a.

 

 

 

 

 

 

 

 

1904: S-a născut Athanase Joja, filosof şi logician roman, membru fondator si primul presedinte al Asociatiei „România”, vicepresedinte al Comitetului Executiv al UNESCO, presedinte al Academiei Române (1966–1972); (m. 8 noiembrie 1972).

A fost din anul 1935 membru al Partidului Comunist din România.

 

 

 

 

 

 -

 

 

 

 

A fost profesor de logică la Universitatea din Bucureşti, îndeplinind o serie de funcţii pe linie de stat şi de partid: în 1947 a fost secretarul general al Comisiei române de legăturã cu Comisia Aliatã de Control, secretar general şi apoi director în Ministerul Afacerilor Externe (1948-1955), reprezentant permanent la ONU (1955-1957), ministru al Învăţământului şi Culturii (1957-1960), iar din 25 ianuarie 1958 şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri.

Între anii 1955 şi 1969 a fost membru al CC al PCR, iar din 1961 membru al Consiliului de Stat (pânã în 1972).

 În mai 1961 a fost decorat cu medalia „A 40-a aniversare de la înfiinţarea Partidului Comunist din România”.

 

 

 

 

1906: S-a născut istoricul  literar Jean Livescu ; (m. 2 septembrie 1996).

 

 

 

 

 

 

A urmat cursurile Facultatii de Litere şi Filosofie a Universitatii „Al.I.Cuza”, secţia Limba şi literatura germană (pe care a absovit-o în 1937).

A continuat studiile  în Germania, la Universitatea din Marburg, apoi la cea din Berlin (unde a studiat limba germană, estetica şi istoria, între 1933-1937 ). Şi-a luat doctoratul în 1942 la Strasbourg .

Între 1939 şi 1942 a beneficiat de o bursă de cercetare Humboldt , pentru literatura germenă, la Friedrich-Wilhelm-Universität, Berlin, pe lângă profesorul Dr. Julius Petersen şi la Universitatea din Strasbourg, pe lângă Prof. Dr. Fr. Wentzlaff Eggebert.[1]

Mai târziu a revenit în Germania, între anii 1970 şi 1980, pentru stagii de specializare la Marbach, Bonn, Köln şi Leipzig.

A fost profesor titular de limba şi literatura germană la Facultatea de Litere din Iaşi (1946-1955), decan al facultăţii de filozofie al Universităţii din Iaşi (1947-1948).

A rector al Universitatii din Iaşi între 1949 şi 1955 . În paralel, a fost director al Institutului de Istorie şi Filologie din Iaşi, redactor responsabil al revistei Studii şi cercetări ştiinţifice, membru al Comitetului de direcţie al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri”

În 1955 Jean Livescu s-a transferat la Universitatea Bucureşti ,  unde a lucrat în perioada 1955-1976, şi a fost ales rector, în două mandate: 1959-1963 şi 1968-1972. Şi-a întrerupt primul mandat de rector deoarece în data de 20 aprilie 1963, Jean Livescu a fost numit în funcţia de Adjunct al Ministrului Învăţământului.

Din 1965 devine membru corespondent al Academiei Române.

A publicat numeroase lucrări, dintre care cităm:

Romanul evolutiv german (1943),Herder şi ideea de umanitate (1945), Franz Wefel şi umanismul (1945),Sensul şi valoarea istoriei literare (1947), Goethe, cercetător al naturii (1949), Consideraţii asupra romantismului german (1970).

De asemenea, a publicat, în colaborare, două volume de Limba germană (1963-1966), Antologie a literaturii germane (1972, în colaborare), Dicţionar germano-român (1974) etc. Lui Jean Livescu i se datorează şi publicarea ediţiei critice a Poeziilor lui Goethe.
Profesorul Jean Livescu a fost membru al unor organisme de prestigiu:Societatea germaniştilor din România,Societatea română de ştiinţe filologice,Societatea „Goethe” din Germania,Societatea Lenau din Austria,Internationale Vereinigung für Germanische Sprach-und Literaturwissenschaft.

 

 

 

 

 

 1916: S-a născut in localitatea Daesti, Valcea, inginerul agronom Mircea D. Moţoc, specialist în pedologie şi eroziunea solului,  membru titular al Academiei Române din 1990; (m. 2006).

 

 

 

 

 

 

1918: După Unirea cu România, in Basarabia s-au desfasurat  lucrările primul Congres  al medicilor veterinari din aceasta provincie istorica.

 

 

 

 

 

 

1922: Poetul român Ion Vinea editeaza  la Bucuresti revista avangardista Contemporanul, care promova sincronizarea literaturii nationale cu cea mondiala si care va aparea vreme de un deceniu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1922: Moare scriitorul Duiliu Zamfirescu, autorul volumelor “Viata la tara”,”Tanase Scatiu”, “In razboi”; (n. 1858).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost membru titular și vicepreședinte al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 1935: Regele Carol al II- lea al României, însoţit de întreg guvernul ţării, s-a aflat în vizită de lucru la Chișinău; (3 – 4 iunie).

 

 

 

 

 

 

1937: S-a născut la Cluj, compozitorul, cercetătorul şi profesorul Lucian Meţianu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A urmat cursurile Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, unde a studiat compozitia cu profesorii Anatol Vieru, Tiberiu Olah si Aurel Stroe, si, in paralel, Facultatea de electronica in cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti (Universitatea Politehnica de astazi). Ca o incununare a pregatirii sale bidirectionale, Lucian Metianu s-a specializat in muzica electronica la Köln, prin intermediul unei burse DAAD.

In creatia sa ce cuprinde lucrari camerale, simfonice, vocal-simfonice si muzica de film, Lucian Metianu acorda un loc special muzicii electronice si utilizarii mijloacelor tehnice de producere a acesteia.

Desi s-a stabilit incepand cu anul 1984 in Elvetia unde are si o bogata activitatea didactica si publica, Lucian Metianu a ramas in contact cu lumea muzicala romaneasca, lucrarile sale fiind prezente in programul festivalurilor de muzica contemporana organizate la noi tara, el insusi  fiind rasplatit cu premii si distinctii importante cum sunt Premiul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania pentru una dintre lucrarile sale camerale sau in 2007 cu Ordinul Meritul Cultural in grad de ofiter pentru intreaga sa activitate culturala.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1950: S-a născut artistul plastic Dan Constantinescu.

 

 

 

 

De ziua ta! Dan Constantinescu, pictor

 

 

 

 

A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” în anul 1973, la clasa pictorului Corneliu Baba. Între 1975-1977 a beneficiat de bursa de creaţie „Th. Aman”.

Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1976. A avut expoziţii de grup în Grecia, Elveţia, Germania, Belgia, Olanda. În lucrările sale, a explorat iconografia medievală românească și universul veneţian.

 

 

 

 

 

1972: S-a născut  interpretul român de muzică ușoară, Aurelian Temișan, 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1977: A încetat din viaţă medicul Theodor Burghele, fondatorul Spitalului de urologie Panduri din Bucuresti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a nascut la 12 februarie 1905 în oraşul Iaşi, într-o veche familie de boieri moldoveni. A urmat studii la Facultatea de Medicină din Iaşi (1922-1928), obţinând în anul 1929, la Iaşi, titlul  de doctor în medicină şi chirurgie, dupa care  a urmat cursuri de specializare la Clinica de urologie din Viena (1930-1931).

A fost membru titular al Academiei Române din 1963 si preşedinte al acestui for în perioada 1976 – 1977.

 Între anii 1972-1975, a deţinut funcţia de ministru al sănătăţii; a fost membru supleant al CC al PCR.

 

 

 

 

 

1987: A decedat lingvistul Gheorghe Ivănescu, specialist în istoria limbii române şi în lingvistica generală; (n. 1912).

 

 

 

 

 

 

A fost profesor de lingvistica romanica si generala la Universitatea din Timisoara (1962-1969) si director al Sectorului de Lingvistica din cadrul Bazei de Cercetari stiintifice din Timisoara a Academiei Romane, al carei membru corespondent a fost din 1965.

 

 

 

 

 

2002: In perioada 3-9 iunie, s-a desfășurat  la Cluj prima ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, primul festival din România destinat exclusiv lung-metrajelor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2009: In Parlamentul  R.Moldova a  esuat si a  doua tentativă de  desemnare  a președintelui tarii, ceea ce potrivit Constitutiei a condus la convocarea  alegerilor  generale  anticipate  pentru alegerea unui nou Parlament.

 

 

 

 

 

 

2009: Alpinistul Constantin Lăcătuşu a urcat în premieră românească pe Gunnbjornsfjeld, cel mai înalt vârf din Groenlanda şi cel mai înalt din Arctica, de 3.800 de metri, din masivul Watkins, pe coasta de est a Groenlandei.

 

 

 

 

 

 

Constantin Lăcătuşu:

 

 

 

 

Constantin Lacatusu reuseste pentru a 5-a oara sa puna tricolorul pe un munte neurcat si sa scrie istorie romanesca in alpinismul mondial.

A botezat muntele pe care nu calcase nimeni pana la el Petra Peek, dupa numele fetitei sale mai mici, care  implinisede curind un an.

 

 

 

 

 

 

2011: A decedat tenorul Marcel Angelescu; (n. 1928).

 

 

 

 

 

 

 

 

A slujit arta lirica in perioada sa de maxima inflorire, cand, la Opera Romana, astazi Opera Nationala Bucuresti, evoluau mari artisti, printre care Nicolae Herlea, Elena Cernei, Maria Sindrilaru, Iulia Buciuceanu, Dan Zancu, Corneliu Fanateanu si multi altii.

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/03/o-istorie-a-zilei-de-3-iunie-video-4/

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;

  2. Crestin Ortodox.ro;

  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  4. e.maramures.ro ;

  5. Wikipedia.ro.;

  6. mediafax.ro ;

  7. worldwideromania.com ;

  8. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  9.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  10.  Istoria md.

03/06/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu