CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

UNGURII SUNT POPORUL CU CEA MAI MARE RATA A SINUCIDERILOR. DE CE SE SINUCID UNGURII ? VIDEO: Rezso Seress – Szomorú vasárnap

 
Foto: compozitorul ungur Rezső Seress

 

Ungurii au un sfasietor cantec al sinucigasilor…Prin 1935, Rezső Seress, un muzician maghiar (care prin anii ’60 s-a aruncat pe fereastra), a compus un cantec numit “Szomorú Vasárnap”, adica “Duminica sumbra”.

Publicatia  EU. Observer anunţa in urma cu un an că cea mai mare rata a sinuciderilor în Europa rămâne în continuare în Ungaria. Conform unei statistici întocmite  de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare din Europa (OECD), în ciuda faptului că nivelul de viaţa în Ungaria este unul ridicat, 21 de unguri din 100.000 au preferat să îşi încheie singuri socotelile cu viaţa în anul 2009.

De ce preferă ungurii sinuciderea este o întrebare care îi frământă pe experţii si scriitorii de la Budapesta de mai bine de un secol.

Din acest punct de vedere Ungaria depăşeşte până şi Japonia, unde au fost înregistrate în 2009 doar 19 sinucideri la 100.000 de locuitori. Aceeaşi cifră este în Finlanda de 18 sinucigaşi la 100.000 de locuitori, 14, 2 în Franţa, 14 în Elveţia, 13,2 în Polonia şi 12,6 în Austria (ultimele două fiind ţări catolice).

Statele cu cea mai scăzută rata a sinuciderilor în Europa sunt: Grecia (2,9), Italia (4,8) şi Marea Britanie (6,1).

În România, rata sinuciderilor este 12,9 la 100.000 de locuitori – însă trebuie menţionat faptul că această cifră este influenţată de prezenţa a 1,5 milioane de etnici maghiari în România.

 Astfel, judeţul Harghita a fost înregistrată în anul 2008 o rată de 28,8 sinucideri la 100.000 de locuitori, cu mult mai mare decât media pentru întreaga Românie.

În secolul al XX lea, Ungaria a avut o istorie tristă a sinuciderilor. Conform statisticilor oficiale, rata sinuciderilor a început să crească abrupt în anii ’50 pentru ca în anii ’70 – ’80 să atingă un maxim de 45 de sinucideri la 100.000 de locuitori.

Rata mare a sinuciderilor în Ungaria s-a păstrat şi în anii ’90, însă a început să scadă dupa anul 2000 în urma desfăşurării unor programe guvernamentale destinate combaterii acestui flagel. Totuşi Ungaria şi-a păstrat primul loc între statele europene.

O boală veche

În Budapesta metoda favorită a sinucigaşilor este să sară de pe impresionantele poduri care traversează Dunărea. De multe ori acest gest are o mare componentă exhibiţionistă: sinucigaşul anunţă posturile de ştiri (care în anii ’90 se întreceau în transmiterea în direct a săriturii mortale) şi de cele mai multe ori işi dă foc înainte de saltul în gol.

Însă aceste gesturi nu constituie o noutate la Budapesta. La sfârşitul secolului al XIX lea în Budapesta a fost inaugurat podul Sfânta Margareta – care a fost imediat preluat de ungurii care decideau să îşi incheie socotelile cu viaţa. Pe 22 august 1877, poetul Janos Arany chiar a dedicat un poem sinucigaşilor care se înghesuiau pe podul Sfânta Margareta, poem însoţit de o gravură sugestivă realizată de Mihaly Zichy.

O explicatie genetica

În anul 2001, psihiatrul sloven A. Marusic a lansat teoria conform căreia maghiarii sunt mai înclinaţi spre sinucidere datorită moştenirii lor genetice uralo-altaice, publicată în British Journal of Psychiatry.

Marusic porneşte de la constatarea ca în Europa ţările cu cea mai mare rata a sinuciderilor sunt Ungaria şi Finlanda, ai căror locuitori mai împărtăşesc o caracteristică: faptul că 90% din genele lor sunt europene şi 10% sunt uralice.

Din punct de vedere istoric, actualul teritoriu al Ungariei a fost ocupat în secolul al IX -lea de 100.000 până la 300.000 de migratori veniţi din Asia Centrala, alcătuind un procent de 10-25% din populaţia existentă în acel moment.

 În Europa exista o puternică tradiţie a fabricării şi consumului de alcool (sub forma vinului, berii sau cidrului) – însă populaţiile din Asia Centrală nu cunoşteau alcoolul. Teoria lansată de Marusic susţine că membrii triburilor uralo-altaice veniţi în Europa, a căror structură genetică nu era compatibilă cu consumul de alcool, sunt strămoşii popoarelor care în prezent înregistrează rate ridicate de sinucidere.

Genele amintite sunt responsabile pentru o procesare greşită a alcoolului care duce la instalarea rapidă a alcoolismului şi la dezvoltarea de tulburări mentale care favorizează sinuciderea.

Gena ADH2-2 este una extrem de comună printre ruşi, iar cercetătorul Ogurtsov a demonstrat în anul 2001 că există o legătura directă între această genă şi dependenţa de alcool şi ciroza. Datele statistice au mai indicat faptul că purtătorii acestei gene sunt mult mai predispuşi unor răspunsuri emoţionale negative (agresivitate si depresie).

Aceeaşi genă pare să fie prezentă la maghiari, ruşii dobândind-o în urma faptului că au fost dominaţi mai bine de 300 de ani de tătari, la rândul lor o populaţie uralo-altaică.

SURSE: ziuaveche.ro si euobserver.com

Autor: George Damian

Ungurii au si un sfasietor cantec al sinucigasilor…Prin 1935, Rezső Seress, un muzician ungur (care prin anii ’60 s-a aruncat pe fereastra), a compus un cantec numit “Szomorú Vasárnap”, adica “Duminica sumbra”.

Se zice ca multi si-au luat zilele pe muzica asta – un bun exemplu a ceea ce psihologii numesc “Efectul Werther”, sau sinucidere prin imitatie, si de aceea cantecul a fost o perioada interzis in Ungaria…

Szomorú Vasárnap a fost tradus si cantat in multe tari. “Sombre Dimanche” in Franta, “Gloomy Sunday” in America sau Anglia, etc. L-au cantat Ray Charles, Serge Gainsbourg sau Björk.ca un blestem,aproape peste tot cantecul a facut victime si a fost uneori  chiar interzis.

Se canta si acum, cu toate ca lasa in urma  sinucigasi.

Sunt convins ca nu va va intrista prea tare…Noi romanii suntem un popor optimist si iubitor de viata.

VIDEO: Rezso Seress – Szomorú vasárnap

20/08/2011 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , | 4 comentarii

Szomorú Vasárnap, sumbrul cântec al sinucigașilor unguri. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

Szomorú Vasárnap (adica “Duminica sumbra”, sau „Gloomy Sunday” in engleza), cunoscut de asemenea sub numele de ” Cantecul maghiar al sinucigasilor „, este o melodie compusă de pianistul și compozitorul ungur Rezső Seress și publicat în 1933.

De  numele pianistului şi compozitorului ungur Rezső Seress se leagă o poveste sinistră.

Se spune că încerca de foarte multă vreme să dea lovitura cu unul dintre cântecele sale. Cele mai multe erau respinse, lucru care ducea inevitabil la certuri cu soţia sa. În cele din urmă, într-o duminică, aceasta l-a părăsit.

Singur şi deprimat, Seress s-a aşezat la pian…

Apoi, aruncându-şi privirea pe fereastră, a văzut cum pe cer se strâng nori negri şi începe o ploaie tristă de toamnă. „Ce duminică mohorâtă”, a gândit Seress şi a început să improvizeze la pian. În mai puţin de o jumătate de oră compozitorul a scris un cântec întreg, cu o melodie şi un ritm ciudat, foarte deprimant şi trist.

L-a numit „Szomorú vasárnap” (Duminică mohorâtă).

Surprinzător, un producător muzical i-a acceptat piesa, care a fost distribuită în întreaga lume.


Poetul László Jávor a scris propriile sale  Melodia a fost scrisa pe  versurile poetului László Jávorale carui erou  vrea să se sinucidă în urma moartea iubitei sale.

Piesa a fost înregistrată pentru prima dată în limba maghiară de Pál Kalmár în 1935 si  în limba engleză de către Hal Kemp în 1936, cu versuri de Sam M. Lewis,   și a fost înregistrata în același an de faimosul cantaret de culoare Paul Robeson, cu versuri de Desmond Carter.

A devenit bine-cunoscut în întreaga mare parte a lumii vorbitoare de limba engleza, dupa lansarea unei versiuni a lui Billie Holiday în 1941, sub mentiunea „Cantec de sinucidere maghiar”. Circula si in zilele noastre o legenda urbana, care susține că mulți oameni s-au sinucis în timp ce ascultau acest cântec sumbru.

Este cel putin ciudata faptul ca, la puţină vreme după ce cântecul a fost înregistrat şi pus în vânzare, s-au produs o serie de intâmplari bizare legate de melodie.

În Berlin, un tânăr a cerut unei orchestre să-i intoneze melodia, dupa care a mers acasă şi s-a împuşcat în cap.

Înainte de a face acest gest, le-a spus rudelor sale că se simte foarte deprimat după ce a ascultat acest cantec pe care nu şi-l mai putea scoate din minte. După o săptămână, o tânără femeie a fost găsită spânzurată într-un apartament din acelaşi oraş, iar poliţia a găsit un disc cu cântecul „Duminică mohorâtă” în dormitorul acesteia.

După două zile, o secretară din New York s-a gazat, lăsând în scris ca la înmormântarea ei să se cânte „Duminica mohorâtă”.

La nici o lună, un new-yorkez de 82 de ani s-a aruncat de la etajul al şaptelea după ce cântase melodia mortală la pian.

Cam în aceeaşi perioadă, un adolescent din Roma a auzit melodia după care s-a aruncat de pe un pod. Presa din lumea întreagă a început să scrie despre tot mai multe morţi asociate cu melodia lui Seress.

Astfel, un ziar din Londra scria despre cazul unei femei care pusese discul cu „Duminica mohorâtă” la volum maxim înfuriindu-i şi speriindu-i pe vecini.

La un moment dat, discul se bloca şi cânta la nesfârşit acelaşi fragment. Enervaţi, vecinii au început să bată la uşa femeii însă aceasta nu răspundea. Au spart uşa şi au găsit-o pe femeie moartă în fotoliu după ce luase o supradoză de medicamente. Lunile treceau şi tot mai multe astfel de cazuri erau raportate.

Acest lucru i-a determinat pe şefii de la BBC să interzică să se mai difuzeze melodia la radio timp de 66 ani.

În Franţa, Rezső Seress i-a scris soţiei sale rugând-o să-i fie din nou alături. În schimb, a primit o scrisoare de la poliţie în care era informat că soţia lui se otrăvise, lângă ea fiind găsită o copie a „Duminicii mohorâte”.

Venirea celui de-Al Doilea Război Mondial a aşternut tăcerea asupra evenimentelor legate de trista melodie.

 

 

 

 

 

 

 

Cat despre  muzicianul  Rezső Seress, autorul acestui cantec impresionant, in anul 1969 acesta s-a aruncat pe fereastra…

In zilele noastre, cea mai mare rata a sinuciderilor în Europa rămâne în continuare în Ungaria.

Conform unei statistici întocmite  de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare din Europa (OECD), în ciuda faptului că nivelul de viaţa în Ungaria este unul ridicat, 21 de unguri din 100.000 au preferat să îşi încheie singuri socotelile cu viaţa în anul 2009.

Din acest punct de vedere Ungaria depăşeşte până şi Japonia, unde au fost înregistrate în 2009 doar 19 sinucideri la 100.000 de locuitori. Aceeaşi cifră este în Finlanda de 18 sinucigaşi la 100.000 de locuitori, 14, 2 în Franţa, 14 în Elveţia, 13,2 în Polonia şi 12,6 în Austria (ultimele două fiind ţări catolice).

Statele cu cea mai scăzută rata a sinuciderilor în Europa sunt: Grecia (2,9), Italia (4,8) şi Marea Britanie (6,1).

În România, rata sinuciderilor este 12,9 la 100.000 de locuitori – însă trebuie menţionat faptul că această cifră este influenţată de prezenţa a 1,5 milioane de etnici maghiari în România.

 Astfel, judeţul Harghita a fost înregistrată în anul 2008 o rată de 28,8 sinucideri la 100.000 de locuitori, cu mult mai mare decât media pentru întreaga Românie.

Totuşi, melodia circulă azi liber pe YouTube, iar

Szomorú Vasárnap a fost tradus si cântat in multe tari.

“Sombre Dimanche” in Franta, “Gloomy Sunday” in America sau Anglia, etc.

L-au cantat mari artisti precum Ray Charles, Serge Gainsbourg sau Björk.

Ca un blestem, aproape peste tot acest cântec a facut victime si a fost uneori  chiar interzis.

Se cânta si acum, cu toate ca lasa in urma  sinucigasi.

Sunt convins ca aceasta poveste nu va va intrista prea tare…

Noi romanii suntem un popor optimist si iubitor de viata.

 

 

 

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/08/20/ungurii-sunt-poporul-cu-cea-mai-mare-rata-a-sinuciderilor-de-ce-se-sinucid-ungurii-video-rezso-seress-%E2%80%93-szomoru-vasarnap/

 

 

 

 

29/06/2016 Posted by | MUZICA | , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: