Actorul ALEXANDRU REPAN a fost exclus de pe lista premiaților UNITER, după ce s-a dovedit că era încă din 1974 turnător la Securitatea comunistă

Anunțul premiilor UNITER pe 2022 a produs neliniște în lumea teatrală și în societatea civilă, după ce s-a aflat că fostul turnător, Alexandru Repan, ar fi putut fi premiat pentru întreaga activitate, dacă Senatul nu ar fi revocat decizia, consemnează https://romania.europalibera.org.
Drept urmare, numele lui Alexandru Repan a fost exclus de pe listă premiaților din anul 2022, după o întrunire online a Senatului care a dat publicității decizia sa de a-i retrage actorului premiul, fiindcă „activitatea de colaborator al Securității este incompatibilă cu valorile promovate prin Statutul UNITER: democrație, respectarea drepturilor omului, solidaritatea de breaslă”.
Senatul UNITER a decis retragerea Premiului pentru întreaga activitate acordat actorului Alexandru Repan, după ce s-a dovedit, prin hotărâre judecătorească definitivă, că a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică.
Într-un comunicat al respectiului for se spune că:
”Senatul UNITER nu contestă activitatea artistică de excepție a actorului Alexandru Repan, pentru care a și fost desemnat, de bună credință, pentru acordarea premiului, dar activitatea de colaborator al Securității este incompatibilă cu valorile promovate prin Statutul UNITER: democrație, respectarea drepturilor omului, solidaritatea de breaslă. Ca atare, Senatul UNITER decide retragerea premiului de întreaga activitate acordat actorului Alexandru Repan.
UNITER”
20.03.2023
Actorul Alexandru Repan a fost decorat în 2002 cu Ordinul Național Serviciul Credincios în Grad de Cavaler pentru „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc”.Uniunea acordă anual premii pentru cele mai bune spectacole, actori, regizori, scenografi și premii speciale.
Premiile de Excelență sunt acordate artiștilor cu o carieră deosebită și cu contribuții semnificative la dezvoltarea teatrului românesc.
UNITER promovează, în afară de valorile culturii teatrale româneşti, și „interesele profesionale, materiale şi morale ale celor 1819 de membri”. Principiile morale invocate nu pot ignora viața dublă de turnător pe care unii membri ai breslei au ales-o în timpul comunismului și de aceea UNITER a trebuit să ia în considerare trecutul actorului care a colaborat peste un deceniu cu Securitatea, afectând viața unor colegi, a unor familii și a unor diplomați.
„Când am creat UNITER, fundamentul său ca organizație a fost și unul etic”, a amintit pe Facebook profesorul universitar Marian Popescu, unul dintre fondatorii organizației.
„Hans” l-a turnat și pe naistul Gheorghe Zamfir
Dosarul 3813/2/2011 de la Curtea de Apel București, generat de acțiunea intentată de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), demonstrează că Alexandru Repan a fost recrutat în 1974 și a avut, conform sentinței, „o îndelungată activitate desfășurată de către pârât în relație cu organele de Securitate” sub numele conspirativ „Hans”. În 1985 o Notă a Direcției a III-a consemna că informatorul „va fi folosit în continuare pe lângă unele cadre-agenți de spionaj, precum și în compromiterea unor persoane necorespunzătoare”.
În afară de colegii din teatru suspectați că vor să fugă din România sau de cei care întrețineau relații cu persoane fugite, Repan l-a turnat și pe naistul Gheorghe Zamfir, aflat pe atunci la Paris, despre care informa că „discuta cu deosebită insolență despre realitățile din România, cu aprecieri jignitoare la evenimente și personalități politice de prim rang din România”.
Actorul P.P. nu a mai primit roluri și a fost percheziționat la domiciliu după ce „Hans” a dat note informative despre familia sa plecată în Republica Federală Germania. Ca urmare, actorul a fost raportat la Direcția Pașapoarte pentru a fi consemnat pentru „intenția de evaziune”.

Relațiile lui Repan cu diplomați străini au fost utilizate de Securitate pentru urmărirea acestora. Despre ambasadorul din Venezuela și despre soția acestuia, Repan a relatat „cu lux de amănunte”, inclusiv despre natura relațiilor dintre soți.
„Pârâtul a fost infiltrat pe lângă soția ambasadorului, în scopul exploatării informative a acestei persoane, care furniza pârâtului informații utile în legătură cu activitatea de spionaj a unor diplomați acreditați în România”, se arată în sentință.
Numele conspirativ „Hans” l-a ales însuși actorul care jucase cu succes rolul profesorului de matematică din piesa „Și eu am fost în Arcadia” scrisă de Horia Lovinescu. Numele personajului era Hans.
Și alți oameni de teatru și din cinematografie au fost deconspirați ca fiind colaboratori ai Securității, ca de exemplu regizorii Andrei Blaier și Alexa Visarion.
Actorul Ion Besoiu, căruia CNSAS i-a găsit în arhive note informative ample semnate „Bogdan” despre Ion Caramitru și Liviu Ciulei, note pentru care era plătit de Securitate, nu a primit o sentință definitivă, instanțele considerând insuficiente probele.
Niciun comentariu până acum.
Lasă un răspuns