ZIUA DE 4 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR
4 februarie în istoria noastră
1526: Se desfășoară campania domnului moldovean Ștefan IV-lea (Ştefăniţă-vodă), fiul lui Ștefan cel Mare, în Muntenia.Ștefan IV-lea al Moldovei, cunoscut în cronici și ca Ștefan cel Tînăr, era feciorul lui Bogdan III-lea și nepotul lui Ștefan cel Mare al Moldovei. Ștefan cel Tînăr a venit la domnia Moldovei după moartea tatălui său Bogdan III-lea și a fost miruit domn de mitropolitul Theoctist la Suceava.
Oastea moldoveană a prădat începând cu 5 februarie 1526 până la Tîrgşor, fără vre-o împotrivire a armatei muntene.
Domnitorul Munteniei, Radu de la Afumaţi, a fost constrâns să-i predea lui Ștefăniță pe boierii moldoveni pribegi, și îi va executa.
Din lucrarea https://flsc.usv.ro/Samuil-Micu_Istoria-romanilor_Vol.-II.pdf, aflăm că:
”În anul 1526 au prădat Stefan-Vodă Ţara Muntenească pănă Târgşor şi necăiri nu au cutezat Radul-Vodă să-i stea asupră, ci cu bine au făcut de au îmblânzit pe Stefan-Vodă”.
Ștefăniță-vodă a revenit în Moldova din campania sa din Muntenia, pe data de 20 septembrie 1526.

In 1518, Ștefăniță a încheiat un tratat cu polonezii, tratat care era potrivnic turcilor.
Ulterior el a stricat relațiile cu polonezii fiind ofensat de Sigismund, care a refuzat să-i dea una din fete de soție. La 8 august 1518, Ștefan cel Tînăr zdrobește invazia tătarilor de peste Nistru, repurtînd o victorie strălucită.
La 15 septembrie 1521 Ștefăniță îl execută la cetatea Hîrlău, pentru viclenie, pe hatmanul Luca Arbore (conducătorul Divanului pe timpul cînd domnul era minor), și pe feciorii acestuia .
Urmează un complot nereușit a boierilor moldoveni împotriva domnitorilui, după executarea lui Arbore, complot generat de frica răzbunare a domnitorului pe boieri. Complotul se soldează cu fuga din țară a mulor boieri și cu decapitarea rebelilor reținuți la tîrgul Roman.
Ștefan cel Tînăr atacă și înfrînge o armata turcescă condusa de Tassa-pasa ce se refugiase în Moldova, respinsă fiind de polonezi și ia o prada bogată.
Din cauza semeției lui, bunele relații cu polonezii nu au mai putut fi restabilite.
Din acest motiv, se crede că nobilii de la curtea poloneză, care se temeau că Ștefăniță s-ar fi putut alia cu turcii, care au pus-o pe însăși soția lui să-l otrăvească, la 14 ianuarie 1527, după o domnie de 9 ani şi 9 luni .Domnul moldovean a fost îngropat în Mânăstirea Putnei.
1809: S-a născut poetul român Vasile Cârlova, poet și ofițer care a scris doar cinci poezii dar a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu și a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european; a decedat la 22 de ani în ziua de 18 septembrie 1831 la Craiova, în urma unei boli infecțioase.

În 1828 a scris Ruinurile Târgoviștei, tipărită în aceeași gazetă, cu o prezentare a lui Heliade Rădulescu, care îi menea un strălucit viitor literar: „geniul său cel poetic făgăduiește mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui”.
La înființarea Miliției naționale, a fost al treizeci și treilea dintre voluntarii angajați și a servit cu gradul de sublocotenent, ceea ce i-a inspirat ultima poezie, Marșul românilor sau Odă oștirei române cu ocazia înălțării steagului național, versuri care au circulat tipărite pe foi volante.
1834: Se înfiinţează din iniţiativa unui grup restrâns de membri ai Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, Muzeul de Istorie Naturală din Iaşiîn frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihăil Zotta, Constantin Sturza şi Costachi Negri .
Este primul muzeu de acest gen înfiinţat în Principatele Române şi, ca instituţie culturală, avea drept scop să prezinte publicului din Iaşi „bogăţiile pământene şi subpământene ale Moldovei, precum şi curiozităţi din alte părţi ale lumii”.
1849: A încetat din viață Costache Conachi, unul dintre cei mai reprezentativi poeți ai inceputurilor literaturii române, a carui lirică este aproape in întregime erotică;(n.14.10.1777).

Mare boier și mare proprietar, Costache Conachi a luat parte la redactarea Regulamentului Organic; unul dintre cei mai reprezentativi poeți ai începuturilor literaturii române.
1872: S-a născut la Botoșani, cunoscutul pictor realist român Octav Băncilă; (d. 3.04.1944, București). Datorită influențelor pe care le-a avut din copilărie din partea militantului socialist Ion Nădejde, a feministei marxiste, jurnalista Sofia Nădejde (sora lui), și a lui Nicolae Beldiceanu care au înființat revista Contemporanul, principiile care l-au călăuzit în viață precum și întreaga carieră plastică a lui Octav Băncilă au fost tributare ideilor socialiste, fapt pentru care a fost și un fervent activist politic de stânga.
A înființat în anul 1919 împreună cu Constantin Ion Parhon și cu Paul Bujor Partidul Muncitor, care a avut o viață scurtă, deoarece a fuzionat în scurt timp de la înființare cu Partidul Țărănesc. Cu toate că la sfârșitul vieții a fost un simpatizant al ideilor comuniste, el nu a fost niciodată membru al Partidului Comunist Român.

A studiat la Școala de Arte Frumoase din Iași, având profesori pe Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și Constantin Stahi, a continuat la Academia de Arte Frumoase din München (1893–1898), condusă de Nikolaos Gyzis. Octav Băncilă a lăsat posterității o operă caracterizată de un realism critic foarte puternic, artistul fiind cunoscut ca un deschizător de drumuri și ca Pictorul răscoalelor de la 1907. Atașat celor mulți și exploatați, pictorul a avut patru mari tematici cu care a făcut epocă în pictura românească. Acestea au fost: tematica proletariatului, tematica țărănească, tematica evreiască și tematica țigănească. La toate acestea se mai adaugă tematica militară, Octav Băncilă fiind unul dintre primii artiști plastici români care au criticat prin opera lor, starea materială precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea.
1873: S-a născut muzicianul compozitor, pianist, critic muzical şi pedagog român de origine cehăTheodor Fuchs; (m. 1953, București).

Stabilit din copilărie cu familia în România, a studiat la Conservatorul din București (1880–1884) cu Eduard Wachmann și la Conservatorul din Viena (1884–1890) cu Julius Epstein, J.N. Fuchs, Robert Fuchs și Wilhelm Rauch.
După 3 ani în care a fost dirijor și pianist în Cehia, s-a întors la București unde a fost profesor de pian, dirijor la operă și pianist de concert, deși pasiunea sa a rămas compoziția.
A fost autorul unor lucrări didactice și a editat revista Arta Muzicală.
A scris opere, balete, simfonii, concerte, coruri, piese instrumentale (rapsodii pentru pian, sonate) și vocale cu acompaniament pentru pian. De asemenea a fost acompaniatorul preferat al lui George Enescu pentru muzica de cameră.
1897: S-a născut în localitatea Urlați, jud. Prahova, omul politic ţărănist Constantin Vişoianu, un apreciat diplomat, colaborator al lui Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor, reprezentantul României la Tribunalul Internaţional de la Haga.

După arestarea guvernului antonescian, a fost numit ministru al afacerilor străine în guvernele conduse de generalii Constantin Sănătescu și Rădescu.
A plecat din România în 1946 și a trăit restul vieții în SUA.
În noembrie 1947, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar al Regiunii a II-a din București la 15 ani de muncă silnică, 5 ani de degradare civică, confiscarea averii și 50.000 de lei cheltuieli de judecată.
În exil, a îndeplinit o lungă perioadă funcția de președinte la Comitetul Național Român (1948–1975). A decedat la data de 4 ianuarie 1994, la Washington, SUA.
1906: S-a născut la Constanța, economistul şi matematicianul Nicolae Georgescu-Roegen, membru de onoare al Academiei Române, emigrat în SUA; (născut Nicolae Georgescu, pseudonimul Roegen reprezintă Ne Geor inversat, utilizat ca un retronim). A decedat la data de 30.10.1994, în localitatea Nashville, Tennessee.

A fost considerat „economistul mileniului III”, fiind părintele teoriei bioeconomice, teorie care prezintă un mod revoluţionar de a vedea economia.
Era primul şi, practic, singurul economist de la Malthus încoace care a pus în mod serios problema economiei speciei umane într-un context ecologic global, adică la scară planetară.Opera sa de căpătâi este The Entropy Law and the Economic Process (Legea entropiei și procesul economic) publicată în 1971, referitoare la entropia economică.
Contrar gândirii anterioare teoriei bioeconomice, care situa revoluția industrială și progresul tehnic de o parte a „baricadei”, respectiv evoluționismul lumii vii și ecologia de cealaltă parte, economistul român vine cu o clarificare decisivă, având și conotații evidente de economie politică contemporană Domenii aparent ireconciliabile, așa cum erau privite economia și ecologia la sfârșitul aniilor 1960, au fost aduse împreună, fundamentat matematic și fizic de către Georgescu-Roegen.
A fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990).
1906: S-a născut Eugen Macovschi, biochimist şi biolog; a contribuit la elaborarea unei noi concepţii, originale, privitoare la structura materiei vii (teoria biostructurală); (m. 1985).
S-a remarcat prin cercetări în diferite domenii ale biologiei. A fost membru titular al Academiei Române din 1948.
1909: Are loc, pe scena Teatrului Național din București, premiera piesei “Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Actorului Constantin Nottara i-a revenit rolul lui Ştefan cel Mare.
1923: A avut loc inaugurarea oficială a Palatului Cercului Militar, în prezenţa regelui Ferdinand şi a reginei Maria, a altor personalităţi militare şi ecleziastice.

Clădirea, amplasată în centrul Capitalei, la intersecţia a două principale artere – Calea Victoriei (odinioară Podul Mogoşoaiei) şi Bulevardul Regina Elisabeta, a fost ridicată pe locul fostei Mănăstiri Sărindar și aminteşte de Opera Naţională din Paris (Palatul Garnier).
Edificiul, proiectat în 1899 de arhitectul Dimitrie Maimarolu, în colaborare cu Victor Ștefănescu și Ernest Doneaud, a fost construit din iniţiativa şi prin contribuţia financiară a ofiţerilor din garnizoana Bucureşti.
1925: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât înfiinţarea Patriarhiei Ortodoxe Române. Legea pentru înfiinţarea Patriarhiei a fost publicată la 25 februarie 1925 în Monitorul Oficial sub titlul „Lege pentru ridicarea Scaunului arhiepiscopal si mitropolitan al Ungrovlahiei ca primat al României la rangul de Scaun patriarhal”. Mitropolitul primat Miron Cristea a devenit arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
La 1 noiembrie 1925 a avut loc investitura şi întronizarea primului patriarh Miron Cristea (1925-1939).
1929: S-a născut pictorul român Constantin Piliuţă ; (d.03.05.2003).


1932: Se deschid Jocurile Olimpice de iarna de la Lake Placid.
Preşedintele S.U.A. Franklin Delano Roosevelt a deschis a treia editie a Jocurilor Olimpice de Iarna la Lake Placid, în nordul statului New York, la poalele Muntilor Adirondack.
Au fost reprezentate doar 17 naţiuni, fiind prezenți numai 306 sportivi.

A fost a doua participare a sportivilor români la o Olimpiadă de iarnă. Țara noastră a participat cu o delegație formată din 17 sportivi care au concurat la două discipline bob și schi. Cel mai bun rezultat: românesc a fost Locul 7, la proba de bob 5 persoane.
1933: Este promulgată legea pentru autorizarea stării de asediu în România,In baza acestei legi guvernul Romaniei este autorizat sa decreteze in orice moment crede de cuviinta, pe o perioada de cel mult sase luni,starea de asediu totala sau partiala.
1934: Echipajul român de bob de două persoane (Al. Frim și V. Dumitrescu) cucerește la Engelberg in Elvetia titlul de campion mondial la Campionatul Mondial de Bob de la Engelberg (Elveţia). Pentru rezultatele obţinute, sportivilor li s-a decernat „Premiul naţional pentru sport”
1941 : A decedat matematicianul român David Emmanuel; (n. 31.01.1854).

Este considerat întemeietor al şcolii matematice moderne din ţara noastră. A fost membru de onoare al Academiei Române din 1936.
1941: S-a născut actorul român Şerban Cantacuzino. A fost un descendent al domnitorului Tarii Romanesti, Serban Cantacuzino, cel care în perioada 1678-1688 care a luptat la Viena împotriva otomanilor, a publicat Biblia de la Bucuresti și a introdus cultura porumbului pe teritoriul României de astăzi.

Născut in Bucureşti, într-o familie nobilă, tatăl său fiind medicul, producătorul, scenaristul, regizorul şi criticul de film, Ion Cantacuzino, Şerban Cantacuzino a debutat alături de bunica sa, actriţa Maria Filotti în piesa „Prinţ şi cerşetor”, la vârsta de 11 ani, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.
S-a mutat la Paris, Franța, în 1990 și a decedat la Paris în ziua de 4 iulie 2011, la vârsta de 70 de ani. A fost înmormântat în cimitirul Bellu din București.
1945 : S-au deschis în Crimeea în Palatul Livadia, lucrările Conferinței de la Yalta.

Acestea au avut loc între 4–11 februarie 1945 în prezența reprezentanților SUA, Marea Britanie și Uniunea Sovietică, principalele puteri participante la coaliția antihitleristă. Delegațiile au fost conduse de către Winston Churchill, Franklin D. Roosevelt și Iosif V. Stalin (foto sus). „Cei 3 mari” au negociat, în faza finală a celui de-al Doilea Război Mondial, liniile generale ale unei noi ordini de pace, precum și divizarea și denazificarea Germaniei. Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte.
Referitor la conferinţa de la Yalta, Regele Mihai, unicul supravieţuitor dintre şefii de Stat europeni din Al Doilea Război Mondial, declara pentru cotidianul spaniol El Pais, în 2011, că Occidentului şi, în special, liderul britanic Winston Churchill, au trădat România şi Europa de Est. „România şi toate ţările aflate la est de Germania au fost abandonate la Yalta. (…) Bineînţeles că înţeleg de ce Churchill a crezut că era singura strategie posibilă, sau cel puţin din perspectiva britanică. (…) Şi deşi nu a existat opoziţie din partea niciunui alt lider prezent la Yalta la împărţirea continentului, a fost Churchill cel care a considerat-o o soluţie naturală şi perfect acceptabilă”, declara Regele Mihai.
1947: S-a născut informaticianul şi profesorul Radu Popescu-Zeletin, stabilit în Germania din 1974, participant la realizarea reţelei germane naţionale de calculatoare (DFN) şi la elaborarea modelului ISO-OSI.
A realizat numeroase proiecte comunitare (sisteme de fişiere virtuale, reţele locale şi baze de date distribuite).
Este membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997.
1947: După a doua conflagraţie mondială, ministrul de externe al Marii Britanii, Ernest Bevin (1881 – 1951), a semnat la Londra, Tratatele de pace cu România, Ungaria, Bulgaria, Finlanda şi Italia.
1948: Se incheie pe o perioadă de 20 de ani, “Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-sovietic”, prin care este consacrata satelizarea României de către URSS.


La Moscova, prim-ministrul Republicii Populare Romîne, dr. Petru Groza (dreapta) și ministrul de afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov (stânga), au semnat Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat între România și URSS, care, deși se referea la Tratatul de pace din 1947, a stabilit, împotriva prevederilor acestui Tratat (care preciza că Insula Șerpilor aparține statului care deține Delta Dunării), că Insula Șerpilor, situată în Marea Neagră, la răsărit de gurile Dunării, va intra în componența URSS.Totodată, a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno-sovietic. Reprezentanṭii unei Românii ocupate de trupe sovietice semnau la Moscova un tratat cu valabilitate de 20 de ani, printre prevederile sale înrobitoare fiind prevăzută ṣi obligativitatea consultării guvernului sovietic în toate problemele de politică externă.
România a fost prima ţară „democrat-populară” care a semnat un astfel de tratat cu URSS (la 7 iulie 1970 a fost semnat un nou Tratat).
1949: A decedat generalul român Paul Angelescu (alternativ: Anghelescu; n. 27 septembrie/10 octombrie 1872 – d. 4 februarie 1949).

Era fiul generalului Alexandru Angelescu (1836-1911) și nepotul generalului Gheorghe Angelescu (1839-1915), fost ministru de război.
A îndeplinit funcția de ministru de război în perioadele 22 iunie 1927 – 9 noiembrie 1928 (în ultimul guvern Ionel Brătianu și guvernul Vintilă Brătianu) și 27 aprilie 1934 – 28 august 1937, în primele trei guverne conduse de Gheorghe Tătărăscu (primul, al doilea și al treilea).
În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de șef al secției operații a Marelui Cartier General (1916), comandant al Diviziei 8 Infanterie și comandant al Diviziei 15 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/5 ianuarie 1917 – 1/13 iulie 1918, remarcându-se în timpul Bătăliei de la Mărășești.
A fost ministru de război între 1927-1937, în guverne ale PNL, conduse de Ion I. C. Brătianu, Vintilă I. C. Brătianu și Gheorghe Tătărescu. Între 1933-1936 a fost ministru de stat.
1959: S-a născut la București, Monica Luisa Macovei, politician român controversat, fost ministru al justiției .

1962 : A decedat graficianul român Aurel Jiquidi; (n.25.10.1896).


1967: A început construcţia primei autostrăzi din România, pe distanța Bucureşti-Piteşti.

A fost dată în folosinţă în anul 1973, cu noi segmente adăugate în 2007, 2010 şi 2011.
1975: S-a născut interpreta de muzică uşoară Carmen Trandafir.

1976: S-a deschis a XII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Innsbruck, în Austria.

România a participat cu o delegație de 28 de sportivi și s-a clasat pe locul 19 în clasamentul pe națiuni, fără să obțină nici o medalie.
Pentru prima dată, participă naționala de hochei a României, cu viitorul tenismen Ion Țiriac în echipă.
Cel mai bun rezultat românesc :
Locul 5 în proba de biatlon 20 km, Gheorghe Vilmoș.
1986: A murit Eftimie Vasilescu, operator, regizor şi producător,pionier al filmului românesc documentar şi de ficţiune, format la Serviciul cinematografic al Armatei la începutul anilor ’20 ai secolului XX, debutează ca operator de actualităţi.

În 1923 a înfiinţat laboratorul cinematografic şi firma „Româniafilm” (n. 12.09.1895).
1994: A murit interpreta română de muzică uşoară Dorina Drăghici; (n. 1922).

2001: A încetat din viață compozitorul francez de origine română, Iannis Xenakis. El si-a pus amprenta asupra muzicii contemporane prin folosirea in special a efectelor electronice si a teoriilor matematice; (n. 29 mai 1922).
Născut în Brăila , în România , la vârsta de 10 ani s-a mutat cu familia sa în Grecia , unde a început mai târziu, studii de arhitectura si inginerie la Atena.
Si-a întrerupt studiile în 1941 , din cauza invadării țării sale de către nazisti.
A facut parte din Rezistenta și în prima fază a razboiului civil din Grecia ca membru al societății ”Lord Byron a elevilor ” si a Armatei de eliberare a poporului grec ΕΛΑΣ.
În 1945 a fost rănit în față , leziunile provocandu-i pierderea unui ochi .
In 1946 a reușit să termine studiile și să obțină titlul de inginer, insa ca urmare a activităților sale politice fiind persecutat si amenintat,a decis să emigreze ilegal in Franta prin Italia in anul 1947, fiind condamnat la moarte in contumacie. Sentința a fost ulterior comutată la zece ani de închisoare în 1951, și anulata 23 ani mai târziu, după căderea regimului coloneilor, în 1974.
Deși a imigrat ilegal în Paris, Xenakis reușit sa găsească un loc de muncă la studioul de arhitectura al marelui arhitect Le Corbusier, unde a lucrat ca asistent, reușind rapid să colaboreze cu Le Corbusier pe proiecte arhitectonice majore.
În timp ce lucra pentru Le Corbusier, Xenakis a studiat armonie, contrapunct și compozitie.
A muncit mult și greu, adesea tarziu în noapte, și a căutat îndrumare de la un număr de cadre didactice, printre care Nadia Boulanger si Artur Honneger, a cărui reacție la muzică Xenakis a fost entuziasmata.
2008: A murit la Chișinău, R.Moldova, profesorul Ion Madan (n. 31 mai 1935, Trușeni, județul Lăpușna, Regatul României), fost scriitor, bibliolog,bibliograf și istoric din Republica Moldova.

Pe linie paternă era rudă cu scriitorul și folcloristul Gheorghe V. Madan.A editat mai multe monografii bibliografice, printre care Dimitrie Cantemir (1973), Cartea Moldovei Sovietice (1975) ș.a. A fost autorul unui ciclu de lucrări bibliografice care prin conținutul său au reflectat dinamica dezvoltării diverselor domenii de activitate ale societății. În onoarea sa, în 2008 a fost instituit în R.Moldova „Premiul Ion Madan” în domeniul biblioteconomiei și bibliografiei
2011: A murit muncitorul român Vasile Paraschiv, luptător împotriva regimului comunist din România; (n. 3 aprilie 1928, în satul Ordoreanu, comuna Clinceni, județul Ilfov.).

A fost arestat și torturat de mai multe ori, iar autoritățile au încercat să-i însceneze o boală psihică. I-a fost încuviințată plecarea în străinătate, în Austria, însă spre surprinderea comuniștilor s-a întors în România.
În cadrul unei ședințe a sindicatului de la noul său loc de muncă, în fața muncitorilor, a dat citire unei declarații de înființare a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (S.L.O.M.R.), gest care avea să provoace alte acțiuni de teroare și de intimidare la adresa sa.
La 28 mai 1979 a avut loc prima sa răpire în momentul în care ieșea pe poarta fabricii. A fost urcat cu forța într-o mașină și dus în pădurea Păulești, lângă Ploiești.
Acolo a fost torturat și bătut cu bestialitate de patru ofițeri de Securitate reușind cu greu să ajungă la Spitalul județean Ploiești, unde a fost izolat într-o rezervă, accesul rudelor la el fiind interzis.
La 14 mai 1987, la orele 6:30, Vasile Paraschiv a fost răpit pentru a doua oară de către patru ofițeri de Securitate și de un milițian în uniformă. (Nu comisese nicio ilegalitate, iar persoanele care l-au arestat nu dețineau un mandat de arestare).
A fost adormit cu o substanță narcotică, încătușat și transportat într-o locație conspirativă unde a fost ținut legat, interogat și torturat de cei patru securiști timp de patru zile fiind forțat sa accepte cererile securiștilor care i-au impus redactarea unor angajamente și scrisori prin care își manifesta atașamentul și loialitatea față de Securitate și P.C.R.
Pentru a putea fi mai bine supravegheat de Securitate s-a dispus mutarea sa într-un nou apartament.
A fost urmărit permanent de un ofițer care purta numele conspirativ „Nicolae”, care răspundea personal de el. I-au fost urmărite telefoanele și i s-au făcut vizite inopinate la domiciliu.
La 22 martie 1989 a fost răpit de securiști pentru a treia oară de către ofițeri de Securitate. Arestarea s-a făcut de pe stradă, unde se afla împreună cu un prieten.
Acțiunea a fost orchestrată de organele de Miliție fiind preluat ulterior de 3 ofițeri de Securitate și transportat într-un loc secret, unde a fost bătut, torturat și maltratat timp de 7 zile.
A fost lovit în față, stomac și ficat cu pumnii, cu un săculeț de nisip în cap și cu bastonul de cauciuc la tălpi și iradiat. În urma acestor torturi a fost forțat să semneze un nou angajament care să îi mulțumească pe securiști, pe care l-a retractat public imediat după eliberarea sa.
După Revoluția din 1989, a întreprins eforturi ca vinovații pentru încălcarea drepturilor omului din țara noastră să fie pedepsiți.
Într-un proces intentat statului român, Vasile Paraschiv a cerut despăgubiri pentru suferințele îndurate. I s-a dat câștig de cauză, însă în urma recursului, magistrații de la Curtea Supremă au dat decizie de respingere definitivă, prin urmare nu a primit nici o despăgubire.
În 2008 Vasile Paraschiv a făcut unul dintre ultimele sale gesturi simbolice: a refuzat să primească o distincție din partea președintelui Traian Băsescu motivându-și gestul astfel:
„Sunt obligat să refuz primirea ei de la un comunist, la fel ca toți ceilalți care ne-au condus țara de la Revoluție și până azi, împotriva cărora eu am luptat din 1968 și voi continua să lupt pe cale legală și democratică până la ultima bătaie a inimii”
Vasile Paraschiv, acest român neclintit în demnitatea sa, a încetat din viață la Ploiești la 4 februarie 2011 și a fost înmormântat la Cimitirul Viișoara din Ploiești.
2019: A murit scriitorul și publicistul român George Stanca; (n. 1947).

Din 1970 a lucrat pe șantierul Chiajna, la un depozit legume fructe, ulterior la prefabricate (Vitan-Bârzești și Militari BCA), în investiții (la IAPI Turism București), sistematizare teritoriu (ca arhitect-șef al sectorului 6 București), în proiectare (inginer principal ICRAL Cotroceni) până în ziua revoluției din 1989.
În 1973 a absolvit Institutul de Construcții București, obținând diploma de inginer.
În timpul studenției a fost solistul vocal al formației rock Odeon. Cariera sa literară și artistică a evoluat în paralel cu cea de inginer. În 1971 a debutat ca publicist în revista „Săptămâna” condusă de Ion Barbu, fiind titular al unei rubrici de muzică pop-rock-ușoară și devenind „comentator muzical”. În 1971 – 1972 a colaborat și la revistele„Contemporanul”, „Scînteia Tineretului” iar în 1973 – 1975 a fost redactor la „Flacăra”, membru fondator alături de Adrian Păunescu și Dorin Tudoran, șef pagină muzicală, secretar muzical al Cenaclului Flacăra și reporter.
Versurile acestui cântec îi aparțin.
A condus și realizat pagina de „muzică tânără”, termen statuat de el pentru a evita indicațiile cenzurii care numea pop-ul, rock-ul și folk-ul „muzică ușoară”. În calitatea de secretar muzical de cenaclu, a fost cel care i-a descoperit pe Mircea Vintilă, Dan Chebac, Adriana Aush, Radu Gheorghe, Mihai Diaconescu alias Anghel Mora și alții.
În decembrie 2013, Gheorghe Stanca, cunoscut în mediul literar sub pseudonimul Ghenadi Strungar, a fost condamnat la un an cu suspendare pentru plagiat deoarece și-a însușit în mod ilicit traducerea romanului Jurnal de Lev Tolstoi tradus de fapt din limba rusă de Janina Ianoși. Gheorghe Stanca a fost primul român condamnat la închisoare pentru plagiat ; (https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Stanca)
CITIȚI ȘI:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/02/04/o-istorie-a-zilei-de-4-februarie-video/
C
Bibliografie (surse):
Niciun comentariu până acum.
Lasă un răspuns