25 decembrie 1989 – ZIUA EXECUȚIEI SOȚILOR CEAUȘESCU ȘI ÎNCEPUTUL LUPTEI PENTRU PUTERE ÎN ROMÂNIA ELIBERATĂ DE COMUNISM

Un Tribunal Militar Extraordinar l-a judecat la Târgoviște procesul cuplului dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu.
Dictatorul comunist si soția acestuia au fost acuzați de “genocid, subminarea puterii de stat prin organizarea de actiuni armate impotriva poporului, distrugerea bunurilor obștești, subminarea economiei nationale, precum și pentru incercarea de a fugi din tară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse in bănci straine”, s-a anunțat în cursul serii de luni 25 decembrie 1989, la Televiziunea Română.
În comunicatul citit pe postul national de televiziune s-a mai precizat ca Tribunalului Militar Exceptional a decis ca “pentru aceste crime grave impotriva poporului roman si Romaniei, inculpatii Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu sunt condamnati la moarte si confiscarea averii”.
Cel care a emis documentul a fost Ion Iliescu, care a semnat ca preşedinte al Consiliului FSN. Implicati in condamnarea la moarte a soților Ceaușescu au fost şi adjunctul ministrului Apărarii, generalul Victor Stanculescu, precum si Gelu Voican Voiculescu, care a supravegheat şi înhumarea cuplului.
De asemenea, românii au fost informați ca “sentința a rămas definitivă și a fost executată” și ca TVR va prezenta înregistrări din timpul procesului și din momentul punerii în aplicare a hotărârii membrilor Tribunalului.
Procesul a avut loc la Garnizoana militară din Targoviste, judecator fiind Gica Popa, procuror – Dan Voinea, iar avocat al familiei Ceausescu – Nicolae Teodorescu, acesta din urma fiind insa un inchizitor, nu un aparator al clientilor sai.
Liderul comunist nu a recunoscut calitatea completului de judecata, declarând ca nu da socoteala decât in faţa Marii Adunari Nationale.
Procesul nu a respectat procedurile legale, iar instituirea Tribunalului Militar Exceptional a fost facută print-un act scris de mână şi semnat cu o zi inainte de uciderea cuplului Ceausescu.
Execuţia au avut loc tot în unitatea militară din Târgovişte, chiar în prima zi de Crăciun.
Sentinţa dată de Tribunalul Militar Excepţional a fost pusă imediat in aplicare, la ora 14.50, Nicolae si Elena Ceauşescu fiind ucişi cu mai multe focuri de pistol mitralieră, iar filmul acesteia a fost prezentat la televiziune, înainte de miezul nopţii.
Coincidenţă sau nu, rezultatul a fost cel aşteptat: vărsarea de sânge în țară a luat sfârşit.
În aceiași zi, Televiziunea Română a transmis în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.
De asemenea, s-a constituit Uniunea Democrată Maghiară din România/UDMR (înregistrată oficial la 28.I.1990), primul conducător al acestei formaţiuni politice fiind Domokos Géza (decembrie 1989-ianuarie 1993), fost membru al Biroului Comitetului Central al UTC (1956-1966), consilier la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă și apoi membru supleant al CC al PCR (1969-1984).
Tot în data de 25 decembrie 1989, a apărut în locul ziarului „Scânteia” fostul oficios al PCR, primul număr al ziarului “Adevărul”, după seria editată de Al.V. Beldiman (1871–1888).

Bucuria a fost urmată de jale. Românii şi-au petrecut primul Crăciun liber în cimitire. Pe 26 decembrie 1989, 13 oraşe-martir îşi îngropau morţii. România era în doliu.
Revoluţia a învins. În 89, De Crăciun, românii şi-au luat raţia de libertate. Curajul şi sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de morţi ne obligă să rescriem viitorul, dar şi să aflăm ce s-a întîmplat acum 25 de ani.
Întrebarea „Cine a tras atunci în noi şi de ce?” rămâne încă, la trecerea celor 33 de ani de la acele zile și nopți însângerate, una retorică.
Niciun comentariu până acum.
Lasă un răspuns