CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

25 noiembrie 1972 – A încetat din viaţă savantul român de renume mondial Henri Conadă


Inginerul român Henri Coanadă (1886-1972), inventatorul primului avion cu reacţie din lume, preluat de pe afahc.roInventatorul român Henri Coanadă (în dreapta), întemeietorul Institutului de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică de la Bucureşti

La 25 noiembrie 1972 savantul român Henri Coandă, inventatorul primului avion cu reacţie din lume, a încetat din viaţă la vîrsta de 86 de ani.

Ilustrul om de știință s-a născut în București, la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase.

Tatăl lui era generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Școala națională de poduri și șosele din București și pentru o scurtă perioadă de timp, în 1918, cel de-al 26-leapreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru de externe  al României.

Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania (Morlaix, Finistère). Henri Coandă a fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din București, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iași 1899, pe care îl termină în 1903 primind gradul de sergent major și își continuă studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București.

În 1905, Henri Coandă a devenit ofiţer de artilerie, iar patru ani mai tîrziu a absolvit Scoala Superioară de Aeronautică din Paris, perioadă în care a realizat machete de avioane şi rachete cu care a reuşit să surprindă specialiştii.

În anii 1905-1906, a conceput şi o macheta de avion cu un motor rachetă cu combustibil solid. Celebrul inginer Gustave Eiffel (1832 – 1923) şi savantul Paul Painlevé (1863 – 1933) l-au sprijinit pe Henri Coanda să construiască un banc mobil de incercări montat pe o locomotivă şi un dispozitiv original de inregistrare a fenomenelor aerodinamice, din jurul aripilor groase.

Cercetările au adus rezultatul scontat şi la 16 decembrie 1910 inginerul şi inventatorul român Henri Coandă a efectuat primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacţie, de invenţie proprie (biplanul “Coandă”). 

Premiera mondială a avut loc cu ocazia celui de-al doilea Salon International de Aeronautică, de la Issy les Moulineaux, lîngă Paris, Franţa. Inventarea acestui tip de avion a făcut ca Henri Coanda să intre în istoria aviaţiei mondiale şi ca pionier al aviaţiei cu reacţie. 

Proiectul primului avion cu reacţie din lume, realizat de inginerul-cercetător român – Henri ConadăPrimul avion cu reacţie din lume, proiectat şi pilotat de Henri Conadă la Salonul Internaţional de Aeronautică de la Paris (1910)

Calităţile de constructor ale tânărului inginer român nu au fost trecute cu vederea, el fiind imediat angajat la Uzinele de Avioane din Bristol, Marea Britanie, unde a ramas pînă în 1914.

La Bristol, Henri Coandă a conceput si construit, în anii 1911 – 1914, cîteva tipuri de avioane, printre care şi avionul denumit “Bristol – Coandă”, cu remarcabile calităţi, pentru acei ani. În anul 1914, Henri Coanda a inventat tunul făra recul, pentru aviaţie, care nu suprasolicita structura avionului, în timpul tragerii.

În anul 1934, Coandă a obţinut, în Franţa, brevetul pentru invenţia “Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid”.

Noul fenomen fizic descoperit de marele savant – “Devierea unui jet plan de fluid ce patrunde în alt fluid în vecinătatea unui perete convex” – a fost denumit “efectul Coandă”.

Utilizarea practică a “efectului Coandă” a fost începută de descoperitorul sau, care a inventat şi brevetat în 1935, în Franţa “Aerodina lenticulară” (discul zburator), precum şi alte invenţii (”Dispozitiv pentru îmbunătaţirea randamentului motorului cu combustie interna”, “Frînă de recul pentru armele de foc”). 

Aflîndu-se la baza a numeroase aplicaţii, “efectul Coanda” este, fără îndoială, certificatul de naştere a mecanicii fluidelor, o nouă ramură a tehnicii. 

Cercetarile din numeroase ţări, printre care şi România, au condus la multe utilizări practice ale “efectului Coanda” – propulsia şi sustentaţia vehiculelor aeriene, îmbunătăţirea turbinelor cu gaze, amplificatoare cu fluide, aparate pneumatice, amortizoare de zgomote etc.

A inventat în 1954 un  sistem de desalinizare a apei de mare cu ajutorul energiei solare – Sistemul a fost testat în sudul Franței, la Londe-les-Maures, în 1954. A produs 1.600 de litri de apă potabilă provenită din apă de mare cu ajutorul energiei solare, în doar 12 ore, folosind 6 metri pătrați de oglinzi solare. 

A conceput de asemenea în 1960  Sistemul de transport în tub – Sisteme pentru deplasarea substanțelor solide containerizate.

Aceste containere sunt ca niște pistoane aflate într-un cilindru-conductă, pistoane care se etanșează cu pereții conductei și care sunt puse în mișcare printr-o diferență de presiune între față și spate prin crearea unei depresiuni în față, fapt care face containerele să se deplaseze cu viteze fantastic de mari întrucât nu mai întâmpină frecare din partea aerului, fiind propulsate de presiunea din spate care poate fi chiar presiunea obișnuită a aerului.

Se preconiza, astfel, ajungerea în tuburi la viteze de 300, 400, 500 sau chiar 700 de km/h . Acest sistem ar fi permis și transportul de persoane, de exemplu între București și Ploiești, în doar 6 minute. Ideea a fost reluată de proiectul Hyperloop, transportul de mare viteză prin tuburi vidate al lui Elon Musk.

Inventator prolific, cu peste 250 de invenţii brevetate, Henri Coanda a conceput şi realizat aparate de ochire pentru avioanele militare, vagoane de beton, cisterne de beton, pentru transportul pe calea ferata, rezervoare de beton, subansamble şi elemente pentru case prefabricate (înca din 1918), o instalaţie solară, pentru desalinizarea apei de mare, etc.

În 1971, inventatorul român a infiinţat, la Bucureşti, Institutul de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică.

A fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Bucureşti şi a fost membru al Academiei Române, precum şi al Societăţii Aeronautice Engleze. (http://istoria.md/articol/219/25_noiembrie,_istoricul_zilei#1972).

Publicitate

25/11/2022 - Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: