11.11.1918, ora 11.00 – Ziua Armistiţiului, momentul în care pe toate fronturile Primului Război Mondial s-a instaurat PACEA
Astăzi, 11 noiembrie 2022 este celebrată Ziua Armistițiului și Ziua Veteranilor, ziua care amintește peste timp încheierea oficială a Primului Război Mondial, în data de 11.11. 1918, la ora 11.
Din anul 2014, România marchează această zi în acord cu prevederile Legii 150/2014, privind modificarea şi completarea OUG nr. 82/2006, pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat. În completarea Articolului 6 a fost introdus un nou articol, care prevede că „în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor pentru apărarea intereselor României se instituie Ziua Veteranilor, care se organizează, anual, la data de 11 noiembrie, prin grija Ministerului Apărării Naţionale”.
În data de 28 iunie 1914, la Sarajevo, tanarul sârb bosniac Gavrilo Princip, ii asasinează pe Franz Ferdinand prințul mostenitor al Austro-Ungariei și pe soția sa, ducesa Sophie Albina Chotek.
Atentatul fusese pus la cale de nationaliștii sârbi membri ai unei rețele anarhiste coordonate de Danilo Ilić, care avea în spate organizația panslavistă Mâna Neagră.
Ceea ce a urmat a fost cu mult mai cumplit decat orice și-ar fi putut imagina cineva… Austro-Ungaria va declara razboi Serbiei, știind ca Germania va fi de partea sa, iar Rusia a luat apararea Serbiei.
Apoi Germania a declarat razboi Franței și a atacat Belgia neutră. Marea Britanie a sărit in apararea Belgiei, iar elor doua tabere beligerante – Puterile Centrale si Antanta – li s-au alăturat Bulgaria, Imperiul Otoman, Italia, Japonia, România și, intr-un final, Statele Unite.
A fost o incleștare uriașă, cu zeci de milioane de combatanți si victime. In teatrele de lupta au fost folosite cele mai moderne arme ale vremii: zepeline, avioane, submarine și cuirasate grele, gaze toxice, si cele dintâi tancuri.
Pornit în Europa s-a ajuns la un război global, unul dintre cele mai mari războaie din istorie, care a durat de la 28 iulie 1914 până pe 11 noiembrie 1918, la care au participat peste 70 de milioane de militari, din care 60 de milioane erau europeni.
Termenul „primul război mondial” a fost folosit pentru prima dată în septembrie 1914 de biologul și filosoful german Ernst Haeckel, care a susținut că „nu există nici o îndoială că cursul și caracterul acestui război european de temut … va deveni primul război mondial în sensul deplin al cuvântului”.
Anii 1914-1918 au fost, în general, cunoscuți ca anii Marelui Război. Europenii contemporani l-au caracterizat, de asemenea, ca fiind „ războiul care trebuia să pună capăt războiului” sau „războiul pentru a pune capăt tuturor războaielor”, datorită percepției lor asupra scării și devastării sale, atunci neegalate.
Peste nouă milioane de combatanți și șapte milioane de civili au murit ca urmare a războiului, o rată a victimelor exacerbată de progresul tehnologic și industrial și impasul tactic cauzat de războiul de tranșee.
În septembrie 1918 Reichul german se clătina sub loviturile repetate ale armatelor franceză si britanică, în ajutorul cărora intrase in război un corp expediționar american (foto), care a adus în luptă încă două milioane de soldaţi.
La 11 noiembrie 1918, la două zile după abdicarea Kaiserului german, reprezentanţii germanilor au avut o întrevedere cu cei ai aliaţilor, într-un vagon de tren, în pădurea de la Compiegne, în nordul Franţei, unde au semnat acordul de încetare a conflictului. iar aliații lui se prăbușeau.
Bulgaria încheiase un armistițiu pe 30 septembrie, iar Imperiul Otoman a depus armele pe 31 octombrie.
Armistițiul semnat de austro-ungari pe 3 noiembrie a intrat în vigoare în ziua următoare și obliga Austro-Ungaria să-și demobilizeze armata, să renunțe la teritorii întinse și să cedeze aproape întreaga flotă.
Totodată, imperiul austro-ungar se angaja să expulzeze armata germană de pe teritoriul său și permitea Aliaților să folosească rețeaua sa feroviară.
Aceste clauze echivalau cu o capitulare necondiționată.
Prăbușirea Germaniei
În acest timp, frontul german cedase și toate armatele Reichului se aflau în retragere. Pe 3 octombrie, conducătorii săi cereau un armistițiu, iar înainte ca Aliații să hotărască asupra condițiilor, în marele port german Kiel a izbucnit o revoltă, care în curând s-a răspândit la Hamburg și Bremen.
Socialiștii independenți din Berlin și-au retras susținerea oferită guvernului. Conducătorii regatelor Bavariei și Württembergului au abdicat.
Pe 9 noiembrie, însuși kaiserul a abdicat, iar în ziua următoare s-a refugiat în Olanda. La Weimer a avut loc o convenție pentru formarea unei republici.
Clauzele armistițiului fuseseră finalizate, iar germanii au fost chemați să le asculte. O delegație germană a trecut linia frontului și a fost dusă la comandamentul mareșalului Foch, aflat într-un vagon de cale ferată lângă Compiegne, în Franţa, unde între Imperiul German, Franţa şi Imperiul Britanic a fost semnat armistițiul.
Momentul ales pentru intrarea în vigoare a armistiţiului a fost, în mod simbolic, a 11-a oră, a celei de a 11-a zi, a celei de a 11-a lună a anului 1918.
Primul Război Modial fost unul dintre cele mai distrugătoare conflicte din istorie și a provocat schimbări majore politice, inclusiv revoluțiile din 1917-1923.
Primul razboi mondial a determinat o ruptura decisiva de vechea ordine mondiala, marcând prăbușirea absolutismului monarhic în Europa. Au fost doborâte patru imperii : German, Austro-Ungar, Otoman si Rus, iar dinastiile lor conducătoare care aveau radacini milenare, au pierdut puterea pentru totdeauna.
Ziua veteranilor este marcată în numeroase state de pe mapamond prin diferite manifestări de omagiere a victimelor Primului Război Mondial. Preşedintele american Woodrow Wilson a proclamat, pentru prima dată, Ziua Armistiţiului la 11 noiembrie 1919, motivând: „trebuie marcată cu mândrie solemnă pentru eroismul celor care au murit în slujba ţării şi cu recunoştinţă pentru victorie”.
Surse:
Enciclopedia Universală Britannica, vol. 13, R-S, București, Editura Litera, 2010, p. 38-41
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns