PREȘEDINTELE R.MOLDOVA, Maia Sandu, a susținut un discurs în fața Senatului de la Bucuresti, avertizând că pentru Rusia nu există nici limite, nici reguli în relațiile cu vecinii săi

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut astăzi un discurs în Parlamentul României în care a atras atenția că pentru Rusia nu există nici limite, nici reguli. Concluzia Maiei Sandu: „Cu toții suntem în pericol”.

Ea a vorbit despre modul în care România a ajutat Chișinăul în ultimii ani, despre războiul care se apropie din ce în ce mai mult de teritoriul moldovean dar și despre crizele energetice exploatate de „corupții” care „încearcă să ne întoarcă din drumul european”.

Maia Sandu: Grupările criminale vor să ajungă la putere, iar Rusia să poată folosi ţara noastră în război.

„Războiul este tot mai aproape, rachetele rusești cad și pe pământul nostru, s-a întâmplat chiar ieri. Din cauza războiului trecem printr-o criză energetică majoră. Pentru consumatorii moldoveni tariful la gaze a crescut de șase ori în ultimul an. La fel de gravă e și situatia electricității. Asigurarea țării cu energie electrică este o provocare zilnică. După ce Rusia a bombardat rețelele ucrainene, Gazprom a redus la jumătatea volumul de gaz livrat Moldovei, iar livrarea de electricitate a devenit incertă.Cheltuielile pentru facturi ale unei familii s-au ridicat la 70-75% din veniturile ei. Această situație generează șantaj politic”, a spus Maia Sandu. 

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este folosit de gruparea hoților din Republica Moldova care s-a solidarizat cu partidele pro-ruse și este gata să dea foc la țară pentru a scăpa de închisoare.

Republica Moldova alege să fie liberă şi să continue parcursul european indiferent de circumstanţe. Şi că noi ne asumăm preţul libertăţii. Şi atunci când cerem ajutor, nu o facem pentru un confort mai mare. Avem nevoie de ajutor să supravieţuim ca parte a lumii libere. Pentru şansa unei vieţi demne şi în pace acasă. Aceasta este miza. Un stat european la hotar cu România, care contribuie la pace şi securitate în regiune. Şi nu o societate în haos, violenţă, implicată în război”, a adăugat preşedintele Republicii Moldova.

Ar fi dramatic pentru Chişinău, arată ea, dar şi pentru România şi întreaga regiune ca Republica Moldova să fie reîntoarsă din drumul ei spre democraţie.

„Un drum pe care ni-l dorim cu ardoare, dar pe care mergem de prea mult timp. După ce ne-am eliberat de URSS, trei decenii am stagnat într-o zonă gri, a incertitudinii şi a sărăciei, conduşi de politicieni care serveau interesele proprii sau ale unor regimuri autoritare. Cetăţenii noştri nu mai vor să trăiască blocaţi în zona gri, fără şansa unei vieţi normale, viaţă pe care au văzut-o în ţări europene.

Vrem să fim o zonă a libertăţii şi a păcii. Şi sunt sigură că cetăţenii îşi vor aduce contribuţia la consolidarea Uniunii Europene. Apreciem ajutorul şi ştim să ne facem datoria de cetăţeni europeni. Moldova deja contribuie la o Europă mai puternică şi mai unită, participând activ la gestionarea efectelor războiului”, a mai spus Maia Sandu.

Publicitate

VLADIMIR PUTIN PREGĂTEȘTE DE CRĂCIUN O BOMBĂ ENERGETICĂ

Vladimir Putin ar putea folosi o armă nucleară tactică, însă până atunci „asamblează o altă armă”: o bombă energetică pe care o pregătește pentru Crăciun, scrie editorialistul Thomas L. Friedman în New York Times.

Friedman enunță cauzele favorabile: oprirea exporturilor de petrol și gaze naturale ale Rusiei până la 60 de zile, un cost pe care Moscova îl poate suporta, la pachet cu o posibilă renunțare a Chinei la carantinele dure, după realegerea lui Xi Jinping, care va duce la creșterea consumului la nivelul de dinainte de pandemie.

Aceste lucruri, la care se adaugă și alți factori, ar putea duce la o triplare a prețului la carburanți în SUA, mai explică Friedman: „Pentru Putin, frumusețea unei bombe energetice este că, spre deosebire de declanșarea unei bombe nucleare – care ar uni întreaga lume împotriva sa – declanșarea unei bombe cu prețul petrolului ar diviza Occidentul de Ucraina”.

Război pe mai multe fronturi

Putin duce acum un război la sol pentru a sparge liniile Ucrainei și un război energetic pe două fronturi prin care dorește să rupă Kievul de aliații din Occident.

Liderul de la Kremlin încearcă să distrugă sistemul electric al Ucrainei pentru a instala acolo o iarnă lungă și rece, iar pe de altă parte își dorește să crească costurile energetice pentru toți aliații Ucrainei.

Când vine vorba de energie, vrem cinci lucruri deodată care sunt incompatibile – iar Putin este pe noi:

• Dorim să ne decarbonizăm economia cât de repede putem pentru a atenua pericolele foarte reale ale schimbărilor climatice.
• Ne dorim cele mai ieftine prețuri posibile la benzină și combustibil de încălzire, astfel încât să ne putem conduce mașinile cât de repede și cât vrem – și să nu fim nevoiți niciodată să ne punem un pulover în interior sau să facem ceva pentru a economisi energie.
• Vrem să le spunem petrodictatorilor din Iran, Venezuela și Arabia Saudită să facă o excursie.
• Vrem să fim capabili să tratăm companiile de petrol și gaze din SUA ca pe niște paria și dinozauri care ar trebui să ne scoată din această criză actuală a petrolului și apoi să plece în pădure și să moară și să lase loc energiei eoliene și cea fotovoltaice să preia controlul.
• Și nu vrem ca noi conducte de petrol și gaze sau linii de transport a energiei eoliene și fotovoltaice să ne strice curțile din spate.

“Înțeleg de ce oamenii le doresc pe toate cele cinci – acum. Le vrem pe toate cinci! Dar implică compromisuri, pe care prea puțini dintre noi vrem să le recunoaștem sau să le dezbatem. Într-un război energetic ca cel în care ne aflăm acum, trebuie să fii clar cu privire la obiectivele și prioritățile tale. Ca țară și ca alianță occidentală, nu avem o scară de priorități în materie de energie, doar aspirații concurente și gândire magică că le putem avea pe toate”, scrie editorialistul.

Dacă persistăm în asta, vom avea o lume rănită dacă Putin aruncă bomba energetică pe care cred că o montează de Crăciun, susține Friedman.

Strategia lui Putin

Putin vrea ca America să utilizeze acum cât mai mult din rezerva sa strategică de petrol – la fel cum au renunțat germanii la energia nucleară și i-a făcut dependenți de gazul natural ieftin al Rusiei. Apoi, când gazul rusesc a fost întrerupt din cauza războiului din Ucraina, casele și fabricile germane au fost nevoite să reducă frenetic și să caute alternative mai scumpe.

Un alt exemplu dat de editorialist este cel privind embargo-ul pregătit de UE pentru importurile maritime de țiței din Rusia, începând cu 5 decembrie. Acest embargo – împreună cu decizia Germaniei și Poloniei de a opri importurile prin conducte – ar trebui să acopere aproximativ 90% din volumul Uniunii Europene. Doar că acesta ar putea avea repercusiuni mult mai dure asupra companiilor europene, întrucât și China are un cuvânt greu de spus în această ecuație.

“Așa cum am menționat, Putin încearcă să distrugă capacitatea Ucrainei de a genera electricitate. Astăzi, mai mult de un milion de ucraineni sunt fără putere și, după cum un parlamentar ucrainean a scris săptămâna trecută pe Twitter, „Se apropie întunericul total și frigul”. Așadar, adăugați toate acestea și apoi să presupunem că, în decembrie, Putin anunță că va opri toate exporturile rusești de petrol și gaze pentru 30 sau 60 de zile către țările care susțin Ucraina, în loc să se supună fixării prețului petrolului de către Uniunea Europeană”, mai notează editorialistul.

Friedman consideră că aceasta ar fi bomba energetică a lui Putin și cadoul de Crăciun pentru Occident.

Pe această piață strânsă, petrolul ar putea ajunge la 200 de dolari barilul, cu o creștere proporțională a prețului gazelor naturale. Vorbim între 10 și 12 dolari pe galon*la benzinăriile din Statele Unite.

* GALON – Unitate de măsură pentru capacitate folosită în țările de limbă engleză, egală cu circa patru litri.

O LECȚIE A ISTORIEI PENTRU UCRAINENI

MORALĂ PENTRU UCRAINENI: NU SĂPA GROAPA ALTUIA, CĂ VEI CĂDEA TU ÎN EA!

O vorbă românească spune: Nu săpa groapa altuia, că vei cădea tu în ea.

Iar o vorbă rusească spune: Dacă știi că ai casa din sticlă, să nu arunci niciodată cu pietre în nimeni (”Если у тебя дом стеклянный, никогда ни в кого не бросай камнями”).

Timp de 23 de ani, între 1992 și 2015, Ucraina a acționat, din păcate, ca auxiliară a Moscovei. O poziție lipsită complet de discernământ geopolitic și bun simț elementar, constată activistul unionist de la Chișinău Vlad Cubreacov pe blogul personal, https://cubreacovblog.wordpress.com.

Ucraina a decis, abia în data de 21 mai 2015, suspendarea Acordului militar semnat cu Rusia, peste capul Republicii Moldova și împotriva ei, la 25 noiembrie 1995, la Soci, privind dreptul de tranzit al Armatei ruse spre regiunea transnistreană ocupată de armata și serviciile secrete ale Moscovei.

Nu e rău că, la un an după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea, Acordul militar ucraineano-rus a fost suspendat. Mai bine mai târziu decât niciodată!

Noi nu putem uita însă, că din 1992 până astăzi Ucraina a manifestat, în mod complet nejustificat și chiar contrat propriilor ei interese, poziții ostile nouă, fiind solidară cu Moscova, și că în războiul moldo-rus din Transnistria au luptat împotriva noastră, cu știrea și acordul tacit al Kievului, sute de mercenari ucraineni, în special membri ai organizației paramilitare UNA-UNSO (УНА-УНСО – Українська національна ассамблея – Українська народна самооборона), teroriști niciodată condamnați ori sancționați de autoritățile de la Kiev.

Publicăm în continuare, spre dovadă, câteva fotografii cu mercenari ucraineni care au luptat în 1992 de partea ocupanților ruși, considerând Tiraspolul și Transnistria drept teritorii ucrainene.

Sunt fotografii ale unor ucraineni care au mâinile pătate de sânge românesc. Am captat aceste imagini de pe diverse pagini de internet, unde au fost postate chiar de bandiții ucraineni care, alături de bandiții ruși, au ucis români nevinovați la Nistru.

NOTĂ:

Războiul de pe Nistru a fost declanșat pe 2 martie 1992, printr-un atac al mililțiilor transnistrene proruse asupra postului de poliție moldovenească de la Dubăsari.

Oficial, luptele au luat sfârșit pe 21 iulie 1992, când președintele Rusiei, Boris Elțin, și președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului.

Armata rusă nu s-a retras din stânga Nistrului nici până astăzi, deși potrivit angajamentelor asumate la Summit-ul de la Istanbul, se angajase să o facă până în 1999.