Afirmarea demnității naționale a fost boicotată de o campanie pe termen lung, bine ticluită, pentru a li se inocula românilor o mentalitate de slugi:
„De prea mult timp românilor li s-a inoculat ideea că sunt slabi, că nu au o istorie cu modele, că suntem o națiune care tot timpul a plecat capul iar străinii, fie ei ruși, turci, germani sau alții ne-au sacrificat în jocurile lor politice.”
Elevii din ziua de azi știu mai bine când este ziua Statelor Unite sau a Franței decât a României!
„Azi putem observa că după 1990 toate valorile naționale au fost criticate, s-au pus sub semnul întrebării realizările lor. Prin marginalizarea istoriei în școli, fără o cultură temeinică, în lipsă de cunoștințe, mulți au crezut că Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Iorga sau Titulescu nu au fost români neaoși sau au fost oamenii unora sau altora.
În anii 1950, istoria a fost rescrisă în așa fel încât să reiasă că doar rușii au fost cei care ne-au ajutat în comparație cu occidentul. Azi se predă istoria României în context european.
Faptul că avem zeci de modele de la care ne-am putea inspira nu reprezintă nimic pentru clasa noastră politică, superficială.”
– Ionuț Cojocaru –
Ionuț Cojocaru – lector univ. dr. al Facultății de Ștințe Politice și Economice, Departamentul Relații Internaționale și Studii Europene al Universității Europei de Sud-Est Lumina. Din 2011 a devenit doctor în istorie. A absolvit un master în Istoria Contemporană a României în cadrul Facultății de Istorie București și unul în Științe Politice în cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative București. Preocupările sale țin atât de spațiul balcanic cât și de relațiile statelor balcanice cu Imperiul Otoman/ Turcia. A publicat diferite studii, analize, volume de documente, volume de studii privind relațiile dintre statele balcanice. Din 2007 este asistent universitar, iar din 2012 este titularul cursurilor de Istoria Relațiilor Internaționale și Istoria Europei de Sud-Est în secolele XIX – XX. Din 2010 este secretar general al Asociației de Prietenie româno-turcă. Este membru activ în colegiul științific al revistelor: Balkan Synthesis, Facta Universitatis, Serbia; Journal of Eurasian Studies, Studies of the Ottoman Domain, History Studies (International Journal of History) Turcia; Crimean Historical Review Federația Rusă. Coautor la volumul de documente Romania-Turcia 1923-1938.Documente vol I, Editura Cavaliotti, Bucuresti, 2011. A publicat cartea România și Turcia, actori importanți în sistemul de relații internaționale 1918-1940, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, coordonator al volumului South-East European Diplomacy. 100 Years Since the Balkan Wars, Cetatea de Scaun, Targoviste, 2015
Ionuț Cojocaru, și-a strîns eseurile publicate de-a lungul timpului pe cristoiublog.ro. într-o carte apărută la editura Alexandria Publishing House sub titlul, eminamente provocator, Colonizatori în colonie.
Românii sunt needucați în primul rând. În al doile rândsunt cu ochii în altă parte decât la problemele urgente și generale cu care se confruntă direct. În al trelea rând au mentalitatea de om învins cu o filosofie de genul ”ce știu eu”, ”cine sunt eu?”, ”de ce m-aș implica eu”. Se mai pot adăuga și altele.
Întrebare: -Cu cine poți face echipă cu o astfel de mentalitate?
Răspuns:-Cu nimeni
Deși suntem un popor de creștini și ar trebui să avem un statut de învingători, ”pot totul în Hristos…”, se poate descoperi o mentalitate hindusă, de acceptare a destinului, de acceptare a sărăciei, de ignoranță a ceea ce poți fi.
Și totul este de la educație. Această verigă importantă n-a fost pusă la punct niciodată. Ne-am împăunat cu titluri fără consitență profesională și morală.
Ei bine, din toată cacialmaua asta la care toți suntem părtași în vre-un fel, de așa ceva avem parte.
Cine nu este convins de ceea ce am scris să argumenteze cum vede rezolvarea acestei probleme.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
CER SI PAMANT ROMANESC 
Românii sunt needucați în primul rând. În al doile rândsunt cu ochii în altă parte decât la problemele urgente și generale cu care se confruntă direct. În al trelea rând au mentalitatea de om învins cu o filosofie de genul ”ce știu eu”, ”cine sunt eu?”, ”de ce m-aș implica eu”. Se mai pot adăuga și altele.
Întrebare: -Cu cine poți face echipă cu o astfel de mentalitate?
Răspuns:-Cu nimeni
Deși suntem un popor de creștini și ar trebui să avem un statut de învingători, ”pot totul în Hristos…”, se poate descoperi o mentalitate hindusă, de acceptare a destinului, de acceptare a sărăciei, de ignoranță a ceea ce poți fi.
Și totul este de la educație. Această verigă importantă n-a fost pusă la punct niciodată. Ne-am împăunat cu titluri fără consitență profesională și morală.
Ei bine, din toată cacialmaua asta la care toți suntem părtași în vre-un fel, de așa ceva avem parte.
Cine nu este convins de ceea ce am scris să argumenteze cum vede rezolvarea acestei probleme.
ApreciazăApreciază