CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VLADIMIR PUTIN AFIRMĂ CĂ POPORUL UCRAINEAN NU EXISTĂ !

Noua „istorie” a Ucrainei, în viziunea Kremlinului

Jurnalistul Konstantin von Egger, scrie în https://www.dw.com/ro, că Vladimir Putin vorbea în urmă cu un an într-un eseu, completat cu un interviu video, „Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor”,despre faptul că nu există un popor independent ucrainean, fiindcă acesta este totuna cu poporul rus.

În articolul şi în interviul respectiv, Putin mai spunea că statul ucrainean este o construcţie artificială, o întâmplare istorică şi ar trebui să mulţumească Rusiei că îi tolerează existenţa.

Este ceva fără precedent!

Potrivit lui Putin, alungarea de la putere a fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici (pro-rus), în februarie 2014, a fost punctul culminant al unui plan occidental vechi de decenii de înfiinţare în Ucraina a ceva ce el numeşte „anti-Rusia” și care urmărește să menţină Rusia în şah.

Din 2014, Ucraina nu mai este suverană, ci se află sub „administraţie străină” – un nume de cod pentru SUA şi vasalii lor din UE.

Putin a avertizat că Moscova nu va tolera această stare de fapt și că există de asemenea milioane de ucraineni cărora nu le place situaţia şi cărora le este dor de îmbrăţişarea fraţilor lor ruşi.

Eseul lui Putin poartă clar pecetea convingerilor serviciilor secrete ruse: un amestec alcătuit din mesianism imperial, convingerea că banii domină lumea şi bizare teorii ale conspiraţiei.

Mediile sociale din Rusia au făcut praf articolul lui Putin la doar câteva ore de la publicare. Istorici, ziarişti şi sociologi au găsit în el o sumedenie de contradicţii, greşeli de logică şi afirmaţii false.

Poate că asta i-a făcut pe consilieri să-i sugereze preşedintelui să realizeze şi un interviu video explicativ. În plus, eseul demonstrează că, pentru Putin, nu există în acest moment o prioritate mai mare decât Ucraina.

Un nou val de infectări cu coronavirus în Rusia, situaţia instabilă a economiei, ameninţarea talibană pentru Asia Centrală – toate acestea sunt mai puţin importante în ochii săi decât Ucraina.

Putin se simte jignit

Dar de ce acum? Putin priveşte adesea politica prin prisma relaţiilor personale şi este cunoscută sensibilitatea sa faţă de jigniri reale sau imaginare. Evident, el este foarte supărat pe preşedintele ucrainean Zelenski.

Acesta l-a plasat recent în arest pe Viktor Medvedciuc (foto), un politician şi om de afaceri pro-rus din Ucraina, chiar dacă acesta este chiar naşul fiicei lui Putin.

Medvedciuc este preşedintele formaţiunii „Opposition Platform – For Life”, apropiată Kremlinului, care se opune încă din 2014 activităţilor pro-occidentale ale conducerii de la Kiev.

Putin nu pronunţă niciodată numele lui Zelenski, nici atunci când este întrebat dacă nu cumva are programată o întâlnire cu el. Putin nu pronunţă niciodată nici numele lui Alexei Navalnîi.

În universul criptic al lui Putin, alcătuit din simboluri şi semne, aceasta este expresia duşmăniei extreme.

Aparent, Zelenski este pentru Putin încarnarea acestei „anti-Rusii” pe care occidentul viclean o edifică în Ucraina, pe care Putin făgăduieşte în articolul său să o combată.

Putin neagă legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

Noi (adică Rusia aşa cum o vede Putin) iubim poporul, dar nu-i privim pe liderii ucraineni ca pe nişte politicieni, ci ca pe nişte marionete ale occidentului. Doar că multe milioane de ucraineni i-au ales democratic atât pe preşedinte, cât şi pe membrii Parlamentului.

Din prima zi a revoluţiei portocalii, el a demonstrat că este incapabil să înţeleagă că oamenii au liber arbitru şi pot participa liberi la viaţa politică. Nici zecile de morţi căzuţi în confruntarea cu regimul Ianukovici în februarie 2014 nu l-au făcut să-şi schimbe părerea.

NATO rămâne marele duşman

Putin este îngrijorat şi de activităţile NATO la Marea Neagră şi de cooerarea activă a Ucrainei cu Alianţa.

La fel ca întotdeauna, Putin încearcă să-i sperie pe ucraineni şi occidentali prin imprevizibilitatea sa. Şi arată şi ce l-ar putea îmblânzi: eliberarea lui Viktor Medvedciuc (chiar dacă nu o spune direct) şi negocieri directe cu separatiştii aşa-numitelor republici Doneţk şi Lugansk, teritorii din estul Ucrainei controlate de facto de Rusia.

Aceasta ar corespunde unei recunoaşteri oficiale a acestor teritorii pro-ruse.

La Kiev nu va aproba nimeni niciodată măcar una din aceste solicitări. Astfel că Putin va trece la acţiune, blocând de exemplu livrările de gaz prin Ucraina, recunoscând regimurile-marionetă din Donbas și atacând militar Ucraina.

Lupta împotriva închipuitei „anti-Rusia” a devenit opera sa de viaţă.

Konstantin von Eggert este un jurnalist și comentator politic rus.  În 1992-1998 a fost corespondent diplomatic, iar mai târziu redactor străin adjunct al cotidianului Izvestia.

A fost șeful biroului de la Moscova pentru serviciul rusesc al BBC în 2002-2008, iar redactor adjunct și apoi redactor-șef al postului de radio Kommersant FM în 2012-2013.

De asemenea, Konstantin este un cronicar obișnuit pentru Deutsche Welle, scriind despre Rusia și spațiul post-sovietic. 

În 2008, pentru serviciile oferite BBC, regina Elisabeta a II-a l-a numit membru de onoare al Ordinului Imperiului Britanic.

În același an, președintele Valdas Adamkus ia acordat Crucea de Comandant a Ordinului Meritului Lituaniei.

În cele ce urmează, puteți urmări un videoclip referitor la eseul lui Vladimir Putin despre „Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor”.

Pentru limba română activați butonul subtitrări-traducere automată.

Publicitate

23/09/2022 Posted by | ANALIZE | , , , , , , , | Un comentariu

CUM ÎȘI PETRECEAU ROMÂNII TIMPUL LIBER ÎN PERIOADA INTERBELICĂâ

Cum își petreceau românii timpul liber în perioada interbelică

La sate, timpul liber era din belşug în perioada de iarnă, când nu se efectuau lucrări agricole. În celelalte anotimpuri, munca la câmp nu le oferea nici un răgaz.

Zilele de sărbătoare erau respectate; cei mai mulţi ţărani mergeau duminica dimineaţa la biserică. După masă, se întâlneau în faţa primăriei sau la cârciumă, unde discutau probleme privind viaţa satului, a judeţului şi chiar a ţării, despre partide şi despre oamenii politici.

În unele sate erau cămine culturale, pe scena cărora se prezentau spectacole susţinute de elevi, de cetă­țenii talentaţi sau chiar de formaţiuni artistice venite de la oraş.

Tot aici, învăţătorii, profesorii, medicul și preotul ţineau conferinţe, pe teme diverse, de cultură generală, igienă, sănătate, religie. Femeile se adunau pe şanţ sau pe banca din faţa porţii, informându-se despre ce se mai întâmpla prin sat, despre activităţile casnice (modele de împletit sau de ţesut, conservarea alimentelor etc.).

De Paşti şi de Crăciun, finii îşi vizitau naşii, cărora le aduceau diverse cadouri (ouă roşii, pască, friptură de miel, cozonac, vin, rachiu, cârnaţi etc.); cu acest prilej, luau masa împreună.

De Anul Nou, se desfăşurau mari serbări folclorice, la care participa întregul sat.

Nunţile şi botezurile, precum şi hramul bisericii erau, de asemenea, prilejuri de petrecere plăcută, în grupuri mari, a timpului liber.

Intelectualii satului, precum şi unii ţărani – mai ales cei implicaț­i în politică – citeau ziarele pe care le cumpărau de la oraş, cam o dată pe săptămână, iar unii dintre ei ascultau emisiunile de radio (într-un sat, spre sfârşitul perioadei interbelice, existau două-trei aparate de radio).

La oraș­, posibilităţile de petrecere a timpului liber erau mult mai variate. Pe lângă cele obişnuite – mersul la biserică, vizitele în familie – se adăugau altele specifice: plimbarea prin parc, urmărirea meciurilor de fotbal, a curselor de cai, a curselor de automobile. Femeile din “lumea bună” vizitau magazinele de modă, mergeau la coafor, la cofetărie, la diverse expoziţii. În Transilvania era destul de răspândit turismul montan, mai ales în rândul saşilor, care-şi constituiseră mai multe organizaţii cu acest profil.

Existau şi români pasionaț­i de vânătoare şi p­ecuit; între aceştia, scriitorul Mihail Sadoveanu, Constantin I. C. Brătianu, Constantin C. Giurescu, regele Carol al II-lea. Suveranul şi-a notat, cu multe d­etalii, succesele ob­ținute la vânătoare; el îşi avertiza cititorii: „Mulți poate vor critica această pasiune a mea pentru vânătoare. N-au dreptate, e atâta sănătate, atâta via­ță în această stare de aer, chiar numai câteva ceasuri. Când mă întorc, mă simt alt om, renăscut, înviorat, chiar dacă sunt obosit. Pentru mine e un izvor de sănătate şi de energie”.

Pentru mulţi intelectuali, vizionarea unui spectacol de teatru pe săptămână era practica obişnuită. Cinematografele erau frecventate de mulţi orăşeni, din diverse straturi sociale; de aceea, sălile de cinematograf erau împărţite pe categorii, iar preţul biletului era diferenţiat.

Pentru o bună parte a intelectualilor, cititul ziarului era o practică obişnuită, mai ales dimineaţa, la cafea. De regulă, se citeau ziarele independente – “Universul”, “A­devărul”, „Curentul” – mai puţin cele de partid, care erau prea subiective şi pline de cuvinte grele la adresa adversarilor politici.

În anii ’30 ascultarea emisiunilor de radio devenise o practică pentru mulţi români. În 1939 existau 315 523 aparate de radio; se obişnuia ascultarea în comun a unor concerte şi piese de teatru, astfel că aproximativ 2 milioane de români beneficiau de transmisiunile Societăţii Române de Radiodifuziune.

Cei cu stare materială mai bună îşi petreceau concediul de odihnă în străinătate, de regulă pe Coasta de Azur, în Franţa. Unii orăşeni frecventau staţiunile de odihnă din ţară; spre exemplu, în 1937, staţiunea Călimăneşti a avut 4 789 oaspeţi, Sovata – 3 942, Carmen Sylva (Eforie) – 10 903, Slănicul Moldovei – 8 535, Ocna Mureşului – 5 702. La o populaţie de 19 milioane de locuitori, asemenea cifre sunt aproximative.

Scriitorii şi artiştii frecventau cafenelele, unde purtau discuţii prelungite privind ultimele apariţii editoriale, expoziţii şi spectacole.

Renumite erau cafenelele „Capşa” şi “Corso”de pe Calea Victoriei din Bucureşti. Cafenele existau în toate oraşele, unde se întâlnea elita intelectuală.

Unii orăşeni îşi petreceau timpul liber în restaurante, unde luau masa, ascultau muzică, discutau diverse probleme la ordinea zilei. Erau restaurante de lux, frecventate de personalităţi marcante ale vieţii politice şi economice. În zonele periferice, cârciuma reprezenta un loc de întâlnire şi petrecere dintre cele mai agreabile. Aici cântau renumiţi lăutari şi solişti vocali; adesea, distracţia începea sâmbătă seara şi se încheia duminica în zori.

Aşadar, societatea românească din perioada interbelică era extrem de complexă şi variată, un rol decisiv avându-l mediul de locuire, veniturile şi mentalităţile. În linii esenţiale, ea a evoluat dinspre tradiţionalism spre modernitate.

*****

Sursa – Academia Română, Coord.: Ioan Scurtu, „Istoria românilor”, vol. 8, Editura Enciclopedică, București, 2003

23/09/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Rusia a declanșat mascarada legalizării anexării unor teritorii aparținând Ucrainei

Foto: REUTERS/Alexander Ermochenko – Membrii comisiei electorale locale la o secție de votare înaintea referendumului planificat privind aderarea la Rusia a autoproclamatei republici populare Donețk, la Donețk, Ucraina, 22 septembrie 2022.

  • Provinciile ucrainene Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie, ”votează”
  • Aceste teritorii reprezintă aproximativ 15% din suprafața Ucrainei
  • Se consideră că acest proces deschide calea pentru escaladarea pretențiilor Rusiei

KIEV, 23 sept (Reuters) – Votul a început vineri într-o parte a Ucrainei controlată de ruși în cadrul unui referendum pe care Rusia îl folosește pentru a justifica anexarea a patru regiuni. Un oficial ucrainean a scris că votul este obligatoriu.

„A început la referendumul pentru ca regiunea Zaporojie să devină parte a Rusiei ca entitate constitutivă a Federației Ruse! Ne întoarcem acasă! Bravo, prieteni!” a spus Vladimir Rogov, un oficial al administrației regiunii separatiste susținute de Rusia.

Referendumurile organizate de Moscova au fost condamnate pe scară largă în Occident ca ilegitime și pentru că preced anexarea lor ilegală la Rusia.

Serhiy Gaidai, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, a declarat că în orașul Bilovodsk cotropit de ruși, șeful unei întreprinderi le-a spus angajaților că referendumul este obligatoriu, iar cei care vor refuza să voteze vor fi concediați, iar numele lor vor fi comunicate serviciului de securitate.

El a spus că în orașul Starobilsk, autoritățile ruse au interzis populației să părăsească orașul până marți și că au fost trimise grupuri armate să percheziționeze casele și să constrângă oamenii să iasă pentru a lua parte la referendum.

Votul în cele patru regiuni din provinciile Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie, care reprezeintă aproximativ 15% din teritoriul ucrainean, urmează să aibă loc de vineri până marți.

Voturile au loc după ce în această lună Ucraina a recucerit într-o contraofensivă zone mari de teritoriul acaparat de ruși , la șapte luni după ce Rusia a declanșat acest război care a ucis mii de oameni, a strămutat alte milioane și a afectat economia globală.

Referendumurile au fost discutate timp luni de zile de autoritățile pro-moscovite, dar recentele victorii ale Ucrainei au determinat hotărârea oficialilor de a urgenta programarea acestora.

Președintele Vladimir Putin a anunțat săptămâna aceasta un decret menit să înroleze imediat 300.000 de militari ruși pentru a lupta în Ucraina. Moscova încearcă astfel să recâștige inițiativa în acest în conflict.

Rusia susține că este necesar ca oamenii din regiune să-și exprime punctul de vedere.

„Încă de la începutul operațiunii… am spus că popoarele teritoriilor respective ar trebui să-și decidă soarta, iar întreaga situație actuală confirmă că vor să fie stăpâni pe soarta lor”, a declarat în această săptămână ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Ucraina spune că Rusia intenționează să considere rezultatele referendumului ca un semn de sprijin popular și apoi să le folosească ca pretext pentru anexarea acestor teritorii, similar cu preluarea Crimeei în 2014, pe care comunitatea internațională nu a recunoscut-o.

JUSTIFICAREA AUTOAPĂRĂRII

Prin încorporarea celor patru teritorii ucrainene în Rusia, Moscova ar putea justifica escaladarea militară, pretinzând că aceasta este necesară pentru a-și apăra teritoriul. Putin a declarat miercuri că Rusia va „utiliza toate mijloacele de care dispune” pentru a se proteja, o aparentă referire la armele nucleare. „Acesta nu este o cacealma”, a adăugat el.

„Încălcarea teritoriului rus este o crimă care vă permite să folosiți toate forțele de autoapărare”, a declarat Dmitri Medvedev, care a fost președintele Rusiei din 2008 până în 2012, într-o postare pe Telegram.

Rezultatele referendumului în favoarea Rusiei sunt considerate inevitabile. Votul din Crimeea din 2014, calificat la nivel internațional ca trucat, a avut ca rezultat oficial un procent de 97% în favoarea anexării oficiale.

Referendumurile au fost denunțate de mulți dintre liderii mondiali, printre care președintele american Joe Biden, secretarul general al ONU Antonio Guterres și președintele francez Emmanuel Macron, precum și de oficiali ai NATO, Uniunii Europene și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Aceste„referendumuri simulate” sunt „ilegale și ilegitime”, s-a spus într-o declarație oficială a NATO.

OSCE, care monitorizează alegerile, a declarat că rezultatele nu vor avea forță legală, deoarece nu sunt conforme cu legea ucraineană sau standardele internaționale iar zonele în care se desfășoară nu sunt sigure.

Nu vor exista observatori independenți și o mare parte din populația existentă aici înainte de război a fugit.

Rusia consideră deja că Luhansk și Donețk, care împreună formează regiunea Donbas, Moscova parțial ocupată în 2014, sunt state independente.

Ucraina și Occidentul consideră că toate părțile Ucrainei deținute de forțele ruse sunt ocupate ilegal. Rusia nu controlează pe deplin niciuna dintre cele patru regiuni, cu doar aproximativ 60% din regiunea Donețk în mâinile Rusiei.

Ucraina a spus că referendumurile au fost un semn că Rusia era speriată. „Orice decizie pe care conducerea rusă o poate lua nu schimbă nimic pentru Ucraina”, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Ne interesează strict sarcinile care ne sunt în fața. Aceasta este eliberarea țării noastre, apărarea poporului nostru și mobilizarea sprijinului mondial (opinia publică) pentru a îndeplini aceste sarcini”.

Putin spune că Rusia desfășoară o „operațiune militară specială” pentru a demilitariza Ucraina, a scăpa de naționaliști periculoși și pentru a apăra Rusia de NATO.

Kievul și Occidentul numesc acțiunile Rusiei o încercare imperialistă neprovocată de a recuceri o țară care a scăpat de dominația rusă odată cu destrămarea Uniunii Sovietice din 1991.

„PIERDERI”

Statul Major al Ucrainei a declarat că Rusia a lansat atacuri în regiunea Donețk și că bombardamentele ucrainene au rănit un general rus în regiunea Lugansk.

„Inamicul continuă să sufere pierderi, în special în rândul conducerii”, a spus vineri.

Rusia a pierdut câțiva comandanți de rang înalt în timpul războiului de șapte luni.

Șeful separatiștilor susținuți de ruși din Donețk a denunțat atacurile ucrainene drept „obuze barbare cinice” menite să provoace cât mai multe daune civililor.

„De aceea dorim să acționăm rapid și cu mai multă hotărâre cu măsuri precum organizarea referendumului”, a spus Denis Pușilin.

23/09/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , | 4 comentarii

%d blogeri au apreciat: