Vladimir Soloviov, propagandistul favorit al lui Putin, crede că: „Gulagurile sovietice erau mai bune decât lagărele naziste”

Foto: Soloviov e decorat de Putin
Vladimir Soloviov, considerat propagandistul favorit al președintelui rus Vladimir Putin, a explicat într-o emisiune la postul Rossiya-1 că „gulagurile sovietice erau mai bune decât lagărele naziste”, pentru că doar „reeducau” nu „dezumanizau” și din acest motiv „descendenții nazismului” nu îi văd pe ruși „ca pe oameni, ci ca pe orci”.*
„În lagărele de muncă forțată din Uniunea Sovietică, îți știau numele și tu știai sub ce lege ai fost închis, erai un individ. În lagărele de concentrare germane, nu mai aveai individualitate”, a afirmat Soloviov, citat de HotNews.ro., preluat de https://timpul.md.
Potrivit acestuia, gulagurile sovietice erau create „pentru a reeduca”, în schimb, un lagăr de concentrare nazist, „un lagăr de concentrare european, avea scopul de a te distruge ca persoană și să te rupă în bucăți”.
Făcând aluzie la Ucraina, el spune că:
„Acum, descendenții ideii naziste în Europa, vorbesc despre noi ca despre niște orci, vorbesc despre noi ca despre cetățeni ai Rusiei care trebuie să ducă responsabilitatea (…) nu ne văd ca pe indivizi, nu ne văd ca pe oameni. Dezumanizare. Ne neagă dreptul de a fi noi înșine. Aceasta e principala diferență dintre noi și ei. Ucraina care este bolnavă de nazism nu ne vede ca pe oameni. Pentru ei, suntem orci, rașiști, dar tot ne e milă de ei. Tot ne gândim la ei ca la ai noștri, dar și-au pierdut mințile. Urâm păcatul, nu pe păcătos. Din acest motiv vom câștiga”, a mai spus propagandistul favorit al Kremlinului.
NOTĂ
*Presa ucraineană și mulți oficiali ucraineni compară trupele ruse cu ”orcii”, monștrii celebri din cartea lui J.R.R. Tolkien, Stăpânul Inelelor, scrie BBC.

În roman, orcii sunt văzuți ca „brutali, agresivi și haotici”, spune Ostap Slyvynsky, profesor asociat la Universitatea din Liov, specializat în literatură.
Unii ucraineni compară Rusia cu însăși „Mordor” – făcând aluzie la un pământ întunecat din cartea lui Tolkien. Astfel de imagini le oferă ucrainenilor o metaforă ușor de înțeles a ceea ce se întâmplă în viața reală.
„Lumea fanteziei pune un accent foarte clar pe ceea ce este bun și ce este rău”, explică profesorul Slivinski. „Acești termeni sunt un fel de eufemisme. Este mai bine să numim rușii „orci” decât să le ascociem cuvinte mai vulgare”, adaugă el.
RĂZBOIUL DIN UCRAINA ANALIZAT DE ALEKSANDR DUGHIN, IDEOLOGUL LUI PUTIN

ALEXANDR DUGHIN despre RĂZBOIUL DIN UCRAINA
„…Acesta nu este un război cu Ucraina. Este o confruntare cu globalismul ca fenomen planetar integral. Este o confruntare pe toate planurile – geopolitic și ideologic. Rusia respinge totul în globalism – unipolaritatea, atlantismul, pe de o parte, și liberalismul, anti-tradiția, tehnocrația, Marea Resetare, într-un cuvânt, pe de altă parte. Este clar că toți liderii europeni fac parte din elita liberală atlantistă.
Iar noi suntem în război cu exact acest lucru. De aici și reacția lor legitimă.
Rusia este acum exclusă din rețelele globaliste. Nu mai are de ales: fie își construiește propria lume, fie dispare. Rusia a stabilit o cale pentru a-și construi lumea sa, civilizația sa. Și acum primul pas a fost făcut. Dar suveran în fața globalismului nu poate fi decât un spațiu mare, un continent-stat, o civilizație-stat. Nicio țară nu poate rezista mult timp unei deconectări complete.
Rusia creează o tabără de rezistență globală. Victoria sa ar fi o victorie pentru toate forțele alternative, atât de stânga, cât și de dreapta, și pentru toate popoarele. Începem, ca întotdeauna, cele mai dificile și periculoase procese.
Dar când câștigăm, toată lumea are de câștigat. Așa ar trebui să fie. Creăm condițiile pentru o adevărată multipolaritate. Iar cei care sunt gata să ne ucidă acum vor fi primii care vor profita mâine de întreprinderea noastră. Aproape întotdeauna scriu lucruri care se adeveresc. Și acest lucru se va adeveri.” ………….
Și din nou: „Ce înseamnă ruperea cu Occidentul pentru Rusia? Este vorba de mântuire. Occidentul modern, în care triumfă Rothschild, Soros, Schwab, Bill Gates și Zuckerberg, este cel mai dezgustător lucru din istoria lumii. Nu mai este nici Occidentul culturii mediteraneene greco-romane, nici Evul Mediu creștin, nici secolul XX violent și contradictoriu.
Este un cimitir al deșeurilor toxice ale civilizației, este anti-civilizație. Și cu cât Rusia se detașează mai repede și mai complet de ea, cu atât mai repede se întoarce la rădăcinile sale. Pentru ce? Creștină, greco-romană, mediteraneană… – europeană… Adică la rădăcinile comune ale adevăratului Occident. Aceste rădăcini – ale lor! – Occidentul modern le-a tăiat calea. Și au rămas în Rusia.
Abia acum Eurasia își ridică capul. Abia acum liberalismul din Rusia pierde terenul de sub picioare.
Rusia nu este Europa de Vest. Rusia i-a urmat pe greci, Bizanțul și creștinismul răsăritean. Și continuă să urmeze această cale. Da, cu zigzaguri și ocolișuri. Uneori pe alei fără ieșire. Dar este în mișcare.
Rusia s-a ridicat pentru a apăra valorile Tradiției împotriva lumii moderne. Este tocmai acea „revoltă împotriva lumii moderne”. Nu ai învățat?
Iar Europa trebuie să se despartă de Occident și chiar și Statele Unite trebuie să-i urmeze pe cei care resping globalismul. Și atunci toată lumea va înțelege semnificația războiului modern din Ucraina.
Mulți oameni din Ucraina au înțeles acest lucru. Dar teribila propagandă liberală-nazistă furibundă nu a lăsat nicio piatră neîntoarsă în mintea ucrainenilor. Își vor veni în fire și vor lupta alături de noi pentru împărăția luminii, pentru tradiție și pentru o adevărată identitate creștină europeană. Ucrainenii sunt frații noștri. Au fost, sunt și vor fi.
Ruptura cu Occidentul nu este o ruptură cu Europa. Este o ruptură cu moartea, degenerarea și sinuciderea. Aceasta este cheia recuperării. Iar Europa însăși – popoarele din Europa – ar trebui să ne urmeze exemplul: să răstoarne junta globalistă antinațională. Și să construiască o casă europeană adevărată, un palat european, o catedrală europeană.„
NOTĂ
Despre Alexandr Dughin s-a mai scris în ultimii ani în spaţiul lingvistic românesc; unele lucrări i-au fost şi traduse (Bazele Geopoliticii şi viitorul geopolitic al Rusiei, Editura Euroasiatica, Bucureşti, 2010), iar teoriile sale au stîrnit un ecou favorabil nu numai în rîndurile unor protocronişti (Ilie Bădescu, Tratat de Geopolitică, Editura Mica Valahie, vol. I-II, Bucureşti, 2004), ci şi în anumite cercuri naţionaliste şi ortodox-fundamentaliste din România.
În primul deceniu după prăbuşirea Uniunii Sovietice, Alexandr Dughin (născut în 1962) a încercat să înlocuiască vechea ideologie leninistă cu ceva nou, descoperind aşa numitul naţional-bolşevism, concept propagat după primul război mondial de către germanul Ernst Niekisch (1889-1967).
Împreună cu un alt exaltat naţionalist, Eduard Limonov, fusese dealtfel şi unul dintre cofondatorii Partidului Naţional-Bolşevic din Rusia. Ulterior, Dughin s-a distanţat de Limonov şi a înfiinţat în 2002 propria sa organizaţie antiliberală şi antioccidentală, Partidul Eurasia (transformat mai tîrziu în Mişcarea pentru Eurasia).
Organizaţia este concepută în spiritul Noii Drepte din apusul european. Teoria eclectică a lui Dughin este un amestec de naţionalism slavofil cu religia ortodoxă, de exaltare a ţarismului şi stalinismului imperialist, ambalat în straiele unor concepte preluate din scrierile lui René Guénon, Julius Evola, Mircea Eliade, Corneliu Zelea Codreanu, Carl Schmitt, Arthur Moeller van den Bruck („Al Treilea Reich”, 1923), Oswald Spengler („Declinul Occidentului”, 1918), Alain de Benoist sau Armin Mohler („Revoluţia conservatoare în Germania. 1918-1932”, 1949; – fostul consilier al primului ministru bavarez, Franz Jose Strauß, a vizitat în mai 1968 România, iar Securitatea a suspectat delegaţia din care făcuse parte şi Mohler că ar fi avut sarcina de a „diminua” propagandistic vizita oficială a presedintelui francez de Gaulle, invitat de Ceauşescu – cf. ACNSAS, MFI 49713, vol. 1, ff. 50-53).
De remarcat este că Dughin îşi revendică gîndirea ideologică şi din scrierile conservator-ezoterice şi metafizice ale unui „filozof-aventurier român”, Jean Pârvulescu (1929-2010). Într-un eseu publicat în revista sa „Arktogaia“, intitulat „Steaua imperiului invizibil” (titlul fiind omonim cu un roman al lui Pârvulescu), Dughin expune indirect şi viziunea sa geopolitică asupra unui vast imperiu.
Dughinismul este un răspuns polemic şi o contrareacţie ideologică amalgamată la adresa liberalismului occidental postbelic, extins în urma mişcărilor anti-autoritare din 1968, cu similitudini evidente în teoriile Noii Drepte (a se vedea teoria „etnopluralismului” a francezului Alain de Benoist), în formulele programatice ale Frontului Naţional din Franţa şi în cele ale partidului Alternativa pentru Germania (AfD), în conceptul de „iliberalism” elaborat de Viktor Orbán în Ungaria sau în naţionalismul conspiraţionist al unor cercuri conservatoare, apropiate Partidului Lege şi Dreptate (PiS) din Polonia.
Respingerea ideilor Revoluţiei Franceze („o adevărată porcărie”), a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi Iluminismului, a globalismului (considerat „regatul Antihristului”), liberalismului, postmodernismului şi a Statelor Unite („ţara răului absolut”) poate fi înfăptuită doar printr-un „război de gherilă”, extins şi-n „spaţiul virtual”.
„Viitorul” din care trebuie să „dispară inevitabil” sistemul pluralist-liberal, imaginat de Dughin, „va deveni posibil dacă vom reuşi să distrugem lumea actuală” (p. 529).
Traducătorul şi comentatorul filorus Iurie Roşca, contextualizînd dughinismul, încadrează R.Moldova în spaţiul (teoretic) eurasianist, considerînd actualul stat drept „o parodie sinistră a modelului occidental” în care acţionează „eurolatrii autohtoni, obsedaţi de mitul integrării europene şi al globalizării” (p. 381-382).
The Guardian : Germania respinge pretenția Poloniei de a i se plăti despăgubiri de război în sumă de 1,3 miliarde de euro

După ce Jarosław Kaczyński a spus că Polonia va cere în mod oficial despăgubiri Germaniei, Ministerul de Externe german a spus că problema este „închisă”.
Potrivit publicației The Guardian, Jarosław Kaczyński, liderul partidului conservator de guvernământ Lege și Justiție (PiS) din Polonia, a prezentat joi un raport de evaluare a prejudiciilor financiare cauzate de invazia și ocuparea țării de către Germania nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial.
Vorbind la cea de-a 83-a aniversare a invaziei din 1939, Kaczyński a spus că o comisie parlamentară a calculat că pierderile totale se ridică la 6,2 miliarde de zloti, aproximativ 1,32 miliarde de euro.
Kaczyński, care nu deține un rol guvernamental, dar este văzut ca o forță motrice din spatele partidului conservator de guvernare, a anunțat că Polonia va cere în mod oficial despăgubiri, recunoscând în același timp că se așteaptă ca discuțiile să fie „lungi și dificile”.
„Poziția guvernului federal este neschimbată”, și că „În opinia guvernului, această chestiune este închisă”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al ministerului german de externe.
Raportul parlamentar, care a fost comandat în urmă cu cinci ani, dar a cărui publicare a fost întârziată în mod repetat, va testa și mai mult relațiile diplomatice dintre Polonia și Germania, exact în momentul în care cei doi membri NATO încearcă să arate un front unit asupra războiului Rusiei din Ucraina.
Vorbind la cea de-a 83-a aniversare a invaziei din 1939, Kaczyński a spus că o comisie parlamentară a calculat că pierderile totale ale Poloniei pentru daunele cauzate în timpul celui de-al doilea război mondial se ridică la 6,2 miliarde de zloți, aproximativ 1,32 miliarde de euro.
Germania a respins raportul parlamentar polonez,subliniind că problema reparațiilor în timpul războiului este „închisă”.
Într-un discurs rostit la Praga la începutul acestei săptămâni, cancelarul german Olaf Scholz a comentat spunând că fondurile UE ar trebui să fie legate de menținerea standardelor statului de drept.
Între timp, guvernul polonez l-a acuzat pe Scholz că a dat înapoi la promisiunile de ajutor militar pentru Ucraina de la începutul invaziei Moscovei în februarie.
Fostul prim-ministru polonez Donald Tusk, a declarat că reapariția chestiunii reparațiilor face parte dintr-o „campanie antigermană”, concepută în principal pentru a susține sprijinul pentru partidul PiS al lui Kaczyński înainte de alegerile poloneze din toamna viitoare.
Potrivit Ministerului de Externe , Germania a plătit despăgubiri de aproximativ 74 de miliarde de euro de la sfârșitul războiului, în principal Israelului și statelor vest-europene sau persoanelor care trăiesc în acele țări.