CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

MISTERE ȘI ÎNTREBĂRI NEELUCIDATE DIN VREMEA RUSIEI SOVIETICE

Anii care au trecut de la disoluţia Uniunii Sovietice au fost o „mină de aur” pentru istorici, pentru valoarea informaţiilor descoperite în arhive şi memorii. În multe sensuri, istoria sovietică abia a început să fie înţeleasă, după ce istoricii au pus cap la cap mărturii și documente din arhive referitoare la evenimente cândva secrete. Cu toate acestea, rămân o mulțime de lucruri care încă nu au fost clarificate.

Valorosul volum „Masterpieces of History:The Peaceful End of the Cold War in Europe” dezvăluia în urmă cu câțiva ani o serie de documente strict secrete fascinante despre revoluţiile din 1989.

Vladislav Zubok, unul din editorii volumului, l-a comparat cu partea observabilă a lunii – pentru că există încă numeroase aspecte ale trecutului care încă nu au fost clarificate.

Iată în cele ce urmează o listă arbitrară de întrebări și mistere sovietice care încă aşteaptă să fie explicate și descoperite, prezentate de scriitorul și jurnalistul american David E. Hoffman, fostul conducător între anii 1996 şi 2001 al biroului din Moscova al prestigioasei publicații Washington Post.

1.Ce s-a întâmplat cu miliardele de dolari în aur şi bani deţinute de Partidul Comunist după dispariţia URSS? Mai multe rapoarte de presă din acea perioadă susţineau că banii au fost transferaţi rapid în conturi din bănci străine, dar niciodată nu a fost adusă vreo dovadă.

Igor Gaidar, premierul lui Boris Elţîn, a angajat cândva o firmă internaţională de detectivi particulari (Kroll Associates) pentru a-l ajuta să găsească banii, dar nu s-a înregistrat niciun progres. De câţi bani a fost vorba şi unde au dispărut?

2. A dezvoltat vreodată URSS o armă nucleară portabilă? S-a speculat mult, dar nu a existat niciodată vreo dovadă în acest sens. Generalul rus Alexander Lebed a spus în 1997 că s-au construit cam 100 de dispozitive nucleare de mărimea unei valize şi jumătate din ele au dispărut. Dar afirmaţia lui Lebed a fost vagă şi incompletă, iar alţii au negat ori au pretins că acesta le-a confundat cu mine nucleare terestre. Cine avea dreptate?

3. În prima săptămână după dezastrul nuclear de la Cernobîl, din aprilie 1986, liderul sovietic Mihail Gorbaciov a fost nefiresc de tăcut. Nu a vorbit pe această temă decât pe 14 mai, după mai bine de două săptămâni. Ce s-a petrecut în acele zile la nivel oficial? De ce acest om de acţiune a părut atât de imobil?

4. De la începutul anilor ’70, liderii sovietici au aprobat un program secret de dezvoltare a armelor biologice.Cunoaştem liniile generale ale cercetării, dar nu cunoaştem aproape nimic despre latura militară.A existat un „concept de utilizare” sau o doctrină militară pentru utilizarea acestei arme? Împotriva cui, pe ce câmp de luptă? Au fost create arme cu destinaţie specială? Ce s-a întâmplat cu ele după dispariţia URSS?

5. Ne lipsesc încă informaţii esenţiale legate de criza rachetelor din Cuba, cum ar fi ce li s-a spus revoluţionarilor cubanezi Raul Castro şi Che Guevara în timpul vizitei lor în URSS înainte de criza din ’62, sau lui Fidel Castro după aceea. Chiar dacă au apărut înregistrările şedinţelor Politburo şi cablograme din timpul crizei, dialogul acestora cu liderul sovietic Nikita Hruşciov înainte şi după eveniment ar putea aduce o perspectivă nouă asupra motivului pentru care armele nucleare au fost implementate acolo şi ce lecţii s-au tras din respectiva experienţă.

6. În cartea sa din 1999, Ken Alibek, un dezertor care fusese adjunctul directorului responsabil de programul biologic sovietic, a declarat că „principalul obiectiv” al operaţiunii „Flautul” a KGB a fost să „dezvolte agenţi biologici psihotropici şi neurotropici care să fie folosiţi de KGB în operaţiuni speciale – inclusiv în asasinate politice”. Care a fost scopul şi utilitatea finală a acestei operaţiuni?

7.Începând cu 1981, Moscova a trimis instrucţiuni urgente către KGB şi GRU, serviciilor militare secrete, să strângă informaţii despre o posibilă primă lovitură nucleară americană. Instrucţiunile au fost cunoscute sub numele de RYAN, de la Raketno-Yadernoe Napadenie (atac cu rachete nucleare).

Oleg Gordievski, un agent KGB care spiona pentru britanici, a oferit informaţii Occidentului despre RYAN şi detalii despre această operaţiune au fost publicate de Gordievsky şi Christopher Andrew în lucrarea lor din 1990, intitulată „KGB:The Inside Story”. Dar nu ştim în continuare cum au reacţionat liderii de la Moscova la rapoartele primite, în special şeful spionajului Iuri Andropov, care a devenit secretar general în 1982. Era Kremlinul atât de paranoic faţă de războiul nuclear după cum părea?

8. La începutul anilor 1980, sovieticii au construit un buncăr subteran uriaş în Munţii Ural, cunoscut sub numele de „Grot”, pentru a fi folosit ca un post de comandă pentru Forţele de Rachete Strategice, în cazul unui eveniment nuclear. Serviciile americane de informaţii au descoperit dovezi că buncărul se afla în faza de construcţie, dar toată afacerea a fost învăluită în mister. Care a fost scopul original al lui Grot?

9. Uneori, un secret poate fi ascuns într-o mulţime de date. Timp de mulţi ani Statele Unite au fost nedumerite asupra modului în care economia sovietică era legată de necesităţile de securitate şi apărare. Având sisteme economice diferite, monede, materiale şi metode diferite de construcţie, costul de producţie al unui tanc sovietic era cu siguranţă diferit de cel american.

Chiar şi rapoarte contemporane interne, cum a fost cel realizat de Vitali Kataiev, unul dintre angajaţii Comitetului Central, pe care l-am folosit în cartea mea „The Dead Hand”, lăsau multe întrebări fără răspuns. Kataiev estima că 20 de procente din economia sovietică erau destinate apărării (CIA estima 15-17%), dar erau multe variabile, de la calculul real al costurilor cu forţa de muncă şi materialele într-o economie planificată până la faptul că fabricile sovietice din domeniul apărării produceau televizoare şi maşini de cusut. Cât de dificiă de susţinut era cursa înarmărilor pentru URSS?

10. Cât de eficient au informat serviciile de informaţii externe conducerea sovietică? Când a venit vorba despre analizarea Iniţiativei Strategice de Apărare (SDI) a lui Ronald Reagan, Kataiev spunea că întotdeauna KGB-ul supraestima pericolul, agenţiei fiindu-i teamă să nu-l subestimeze. Gordievski spunea că multe rapoarte ale KGB erau compilate din informaţii apărute în ziare din cauza lipsei unor surse mai bune. Cât de bune erau informaţiile KGB-ului? Cât de sistemică a fost înclinaţia de a spune conducerii ce-şi dorea să audă?

Articol apărut în revista Foreign Policy România, numărul 23, iulie-august 2011 și republicat de https://historia.ro/sectiune/general/top-10-mistere-ale-rusiei.

Publicitate

26/08/2022 Posted by | ANALIZE | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

SPECIALIȘTII DE LA ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE SE ALĂTURĂ PROPAGANDEI ENTOMOFAGIȘTILOR (mâncători de gândaci) pentru a salva planeta

10 MOTIVE PENTRU A MÂNCA GÂNDACI. De la „educația sexuală” și vaccinală în școli, la spălatul la creier al copiilor pentru a-i îndemna să mănânce gândaci: ENTOMOFAGIȘTII (mâncătorii de gândaci) pot salva planeta! O spun și specialiști de la ASE!

Ceea ce părea la început o glumă proastă, s-a tot insinuat în conștiința publică, până a devenit, în foarte scurt timp, o practică. Care se generalizează. La fel ca „educația homosexuală”, de exemplu.

Cine își imagina că propagandiștii pentru introducerea unui penis în rectul altui bărbat sau chiar băiat, vor ajunge să explice că aceasta este o „normalitate”care a devenit „cool” în școlile din România?

Și totuși aceasta se întâmplă, chiar acum.

La fel cum în grădinițele și școlile din SUA li se spun astfel de povești copiilor de către dezaxați, de multe ori pedofili, sau cum în școli din Canada – o veritabilă clonă „democratică” a Chinei – copiii au fost obligați să mănânce gândaci, faptul fiind prezentat ca un lucru normal.

O întreagă propagandă dementă pe această temă, s-a dezlănțuit în lumea aflată pe agenda și harta „Marii Resetări”. O propagandă care seamănă foarte bine cu cea „vaccinală”, recte „sanitară”.

Înlocuiți în textele de spălat creierul copiilor cuvintele „gândac” cu „vaccin” sau „mască” și veți vedea cât de bine seamănă cu sinistra propagandă sanitară.

Sau cu ceea ce se petrecea în timpul Experimentului Pitești.

Iar ideea nu este nouă deloc.

Încă din 2013, BBC introducea în spațiul public – 10 motive „bune” – planurile de mâncat gândaci ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

Sunteți pregătiți?

Așa cum am lăsat și lăsăm toate ororile să ne invadeze spațiul public și educațional din România, vom ajunge să acceptăm și acest nou experiment demențial? Afișul pentru copii din imaginea de mai sus (dedicat școlilor și grădinițe de limbă engleză) cu tema „10 motive pentru care ar trebui să mănânci gândaci”, costă doar 14.95 și poate fi cumpărat de pe un site de „specialitate” al ENTOMOFAGIȘTILOR (mâncătorilor de gândaci):

„1. Mulți copii mănâncă gândaci – 2 miliarde de oameni mănâncă gândaci, ceea ce reprezintă aproape o treime din populația globului.

2. Îi poți învăța și pe alții – Îi poți învăța pe oameni că sunt cel puțin 10 motive geniale de a mânca gândaci.

3. Sunt gustoși! – Gândacii sunt crocanți și pot fi aromatizați și mâncați ca o gustare. Pot fi chiar și înveliți în ciocolată!

4. Insectele nu ne pot îmolnăvi, așa cum se întâmplă cu carnea – Carnea poate aduce boli. Sunt mici șanse ca cineva să se îmbolnăvească dacă mănâncă gândaci (ca și la vaccin – nota red.)

5. Pot să nu arate ca niște insecte – Când gândacii sunt transformați în făină nici nu poți să-i vezi.

6. Ele ne fac puternici și sănătoși – Gândacii au tone de proteine li asta e bine pentru mușchi și oase.

7. Sunt bune pentru mediu – Gândacii nu au nevoie de mult spațiu așa că vom avea mai mult pământ pentru populația în creștere.

8. Ne pot ajuta să punem capăt foametei în lume – Gândacii sunt ieftini și astfel mulți oameni vor putea să-și permită să mănânce o dietă sănătoasă.

9. Este întotdeauna distractiv să încercăm lucruri noi… și cum entomofagiștii (mâncătorii de gândaci) pot salva planeta.

10. Ne pot ajuta să fim mereu subțiri și în formă…etc.”

Sursa foto: Pixabay

Iată că, recent, și Comisia Europeană a autorizat în premieră utilizarea viermilor de făină galbeni uscați ca în alimentația umană.

Și la noi s-au găsit „experți” care să explice, chiar de la nivelul Academiei de Studii Economice, că e bine să mănâncăm gândaci.

Încă în 2019, Violeta Elena Simion, Rocsana Țoniș Bucea-Manea, Amfim Adriana, Oliva Maria Dourado Martins, Blagica Sekovska și Irina Dijmărescu scriau studiul „Entomofagia – o soluție viabilă pentru susținerea securității alimentare”.

Specialiștii de la ASE ne prezentau doct, „avantajele” mâncărurilor pe bază de gândaci: „Considerăm că practica consumului de insecte comestibile prezintă o serie de avantaje, atât cantitative cât și calitative, care nu trebuie neglijat în asigurarea securității alimentare. Inovația trebuie implementată pe tot parcursul filierei agroalimentare, iar entomofagia poate fi una din soluțiile viabile în susținerea securității alimentare.

Pentru a scoate în evidență importanța entomofagiei în asigurarea securității alimentare, lucrarea aduce în prim-plan o serie de aspecte privind recenzia literaturii științifice în domeniu, valoarea nutrivă a insectelor, impactul producerii hranei din insecte asupra mediului și atitudinea consumatorilor față de de entomofagie. 

În finalul lucrării se face o scurtă cercetare pentru a evalua în ce măsură consumatorii români sunt pregătiți pentru acceptarea insectelor comestibile în hrana lor.”

Sursa: ANDREI NICOLAE – https://www.activenews.ro/covid-era-covid-si-marea-resetare-the-great-reset/10-MOTIVE-PENTRU-A-MANCA-GANDACI.

26/08/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: