CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

De ce au dispărut culturile de cânepă industrială din țara noastră?


Cânepa industrială nu este doar o plantă agricolă.

În ’89, România era pe primul loc în Europa la producția de cânepa industrială și pe locul trei mondial.

Cânepa este azi o victimă a culturii de consum, care încurajează producția masivă și rapidă de materiale textile. Pe de altă parte, e victima incapacității autorităților române de a reglementa cultivarea sa și de a deosebi de marijuana. 

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2020 aveam 1.191 de hectare cu cânepă cultivată pentru fibră, în condițiile în care în 1990 suprafața era de vreo 15 ori mai mare. Înainte de Revoluție, România era pe locul al patrulea în topul exportatorilor de cânepă la nivel mondial, în condițiile în care suprafața cultivată era de aproximativ 55.000 de hectare.  

Am ajuns aici, pentru că geniile care conduc ţara n-au fost în stare să facă diferenţa între tipurile de cânepă.

Cea românească, folosită masiv în industria textilă pentru fibrele vegetale lungi, se numeşte canabis sativa şi, din păcate, la fel se numeşte şi planta cu care se droghează unii oameni.

Ca orice plantă, canabis sativa are mai multe soiuri, iar unele dintre acestea conţin mai mult THC (elementul psihoactiv din marijuana) ca altele.

La noi, au fost băgate toate în aceeaşi oală în legea combaterii traficului şi consumului de droguri.

Cânepa industrială e prinsă într-o încurcătură legislativă, în mare măsură din cauza controversatei sale rude, marijuana. Diferența majoră între cânepă și marijuana e dată de conținutul de THC, substanța psihoactivă cu efect euforic: marijuana are un conținut mare, în timp ce cânepa industrială — unul neglijabil.

  Legea din 2005 care stabilește „regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope” se referă la canabis în două feluri. Pe de-o parte e „vârful florifer sau fructifer al speciei Canabis indica”, adică marijuana.

Pe rândul următor însă legea definește „planta canabis”, prin care înțelege „toate speciile din genul canabis”, deci inclusiv cânepa obișnuită. Un ordin al Ministerului Agriculturii, publicat tot în 2005, așază cânepa pe lista plantelor periculoase pentru consumul uman. 

Asta este ca şi cum ai interzice oamenilor să aibă animale de casă, pentru că şi câinii, şi lupii au denumirea ştiinţifică de canis lupus.


DE CE AU dispărut culturile de cânepa?

1. Un hectar de cânepă produce la fel de mult oxigen cât 25 de hectare de pădure.
2. Un hectar de cânepă poate produce hârtie cât 4 hectare de lemn.
3. În timp ce cânepa poate fi transformată în hârtie de 8 ori, lemnul poate fi transformat în hârtie de 3 ori.
4. Canepa crește în 4 luni, copacul crește în 20-50 de ani.
5. Floarea de cânepă este o adevărată capcană de radiații.
6 Canepa poate fi cultivata oriunde in lume si necesita foarte puțină apă. Mai mult, pentru că se poate apăra împotriva insectelor, nu are nevoie de pesticide.
7. Dacă țesăturile de canabis se răspândesc, industria pesticidelor ar putea dispărea complet.
8 Primii blugi au fost făcuți din cânepă; chiar și cuvântul „KANVAS” este numele produselor din cânepă.
Canepa este, de asemenea, o plantă ideală pentru confecționarea frânghiilor, șireturilor, genților, pantofilor

9. Reduce efectele chimioterapiei și radiațiilor, în tratamentului , SIDA și cancerului; este utilizată în cel puțin 250 de boli precum cele de inimă, stomacale,epilepsie, astm, insomnie, psihice și boli ale coloanei vertebrale.
10. Valoarea proteică a semințelor de cânepă este foarte ridicată iar cei doi acizi grași conținuți în ea nu pot fi găsiți nicăieri altundeva.
11. Canepa este mai ieftină de produs chiar decât soia.
12. Animalele hrănite cu canabis nu au nevoie de înlocuiri hormonale.
13. Toate produsele din plastic pot fi fabricate din cânepă iar plasticul de cânepă poate foarte ușor fi redat în natură, fiind biodegradabil.
14. Caroseria unei mașini făcută din cânepă, va fi de 10 ori mai rezistentă decât oțelul.
15. Poate fi folosită și pentru izolarea clădirilor,materialele respective fiind durabile, accesibile ca preț și flexibile.

16 Săpunurile și cosmeticele pe bază de cânepă nu contaminează apa, deci sînt complet organice și ecologice.

Cel mai important dușman al cultivării cânepii a fost industrializarea: apariția materialelor industriale și accesibilizarea materialelor pentru confecționarea îmbrăcămintei au fost elementele principale.

Aceste materiale industriale — la început au fost bumbacul și inul — erau mult mai fine, mai ușoare, și mai ușor de folosit în comparație cu cânepa.


Acum, pădurile sunt tăiate pentru producția de hârtie și vedem cum otrăvirile și numărul bolilor provocate de pesticide este în creștere, iar lumea s-a umplut de deșeuri de plastic dăunătoare…

În Țara Noastră, DEȘI SOIUL DE CÂNEPA destinat PRODUCERII DE DROGURI NU SE CULTIVĂ, SUPRAFEȚELE DESTINATE SOIURILOR FOLOSITE ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ S-AU RESTRÂNS ENORM !

Cânepa pentru fibre şi în special Cannabis sativa L. Culta var. italică, din care fac parte şi soiurile cultivate în România şi în general în Europa, au un conţinut scăzut în substanţe narcotice şi halucinogene (în cele mai multe cazuri 0,2-0,3%), iar această cânepă este cultivată şi utilizată special pentru producerea de fibre textile.

Important este faptul că pe teritoriul actual al României, culturile de cânepa au fost destinate întotdeauna obţinerii de fibre textile , iar această plantă nu a fost utilizată nici măcar accidental pentru a fi folosită ca drog (nu există nici un document care să ateste acest lucru).

Se confundă cânepa cultivată pentru obținerea de droguri, cu cea pentru obţinerea de fibre textile de mare valoare economică şi aceasta numai pentru simplul fapt că au denumirea de gen CANNABIS, denumire sub care sunt incluse toate relele şi „pericolele sociale”.

Este grav că neprofesioniștii creează în legătură cu această temă situaţii de-a dreptul penibile.


Acţiunea narcotică a acestei plante este dată de substanţele secretate de perişorii aflaţi pe suprafaţa frunzelor din inflorescenţe, pe învelişul florilor şi pe bracteele care învelesc sămânţa.

Conţinutul în substanţe cu acţiune narcotică şi halucinogenă diferă foarte mult de la specie la specie.

Cel mai ridicat conţinut în astfel de substanţe narcotice se găseşte în CÂNEPA INDIANĂ – Cannabis indica, și cele două forme ale sale: C. indica – subnarcotică şi C. indica – narcotică.

Această specie de cânepă se găseşte cultivată şi necultivată în: India, Iran, Turcia, Siria, Nordul Africii, Orientul Apropiat şi Mijlociu și se caracterizează prin talie scundă, 1-1,5 m, e puternic ramificată, are frunze cu foliole înguste şi seminţe mari.

SURSE:

https://basarabialiterara.com.md

https://www.revista-ferma.ro/articole/tehnologii-agricole/canepa-cannabis-sativa-l

Publicitate

25/08/2022 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: