Propaganda rusă CONTINUĂ SĂ DEVERSEZE MINCIUNI NERUȘINATE : ”Dacă Basarabia rămânea parte a României, ar fi fost o regiune subdezvoltată, cu o populație de analfabeți aserviți românilor”
Foto: ©EPA/ROBERT GHEMENT- Studenți moldoveni flutură steaguri naționale și scandează sloganuri în timpul unui protest după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din țara lor natală, Republica Moldova, în fața sediului ambasadei Republicii Moldova la București, România, 14 noiembrie 2016.
Dezinformare
Potrivit unei narațiuni false lansate de o publicație pro-rusă, populația Republicii Moldova ar fi fost una de analfabeți, forțată să îi slugărească pe români, dacă teritoriul acesteia rămânea în componența României.
Narațiunea a fost lansată după ce într-o localitate din Republica Moldova au fost comemorați militari români uciși în Al Doilea Război Mondial.
ȘTIRE: „Să ne imaginăm pentru o secundă că în cel de-al Doilea Război Mondial ar fi învins nazismul.
Hitler ar fi fost totul pentru noi, iar comunismul și evreii – răul mondial, iar românii în Moldova, pardon, ar fi fost în Basarabia domnii, „rasa superioară” și stăpâni. Maximum la ce ar fi putut spera actuala noastră clasă politică ar fi fost două-trei clase în școala bisericească, ca să poată să semneze, să scrie denunțuri și să numere vacile.
De ce i-ar fi trebuit „turmei” care trebuia să îngrijească vacile și berbecii educația de calitate? Ca să stai la coada vacii e suficient să numeri până la 100 și să poți citi ordinele „domnilor”. Și nu am fi avut nici școli, nici universități, nici Academia de Științe”.
Realitate
NARAȚIUNE: Dacă Republica Moldova ar fi fost parte a României, era o regiune subdezvoltată, cu o populație de analfabeți aserviți românilor.
CONTEXT/ETOS LOCAL: În Republica Moldova au fost reabilitate sau construite mai multe cimitire sau monumente dedicate ostașilor români care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, acțiuni care au fost criticate de unii politicieni sau mass-media rusă și/sau pro-rusă, care le califică drept semne ale unei renașteri a fascismului. Criticile au fost însoțite de reluarea unor narațiuni utilizate prima oară de propaganda sovietică.
În istoriografia, literatura și cinematografia sovietică, militarii români care au luptat în Al Doilea Război Mondial au fost prezentați ca fasciști care au nimicit populația locală, această narațiune fiind o continuare a uneia similare apărute imediat după 1918 despre „jandarmul român” care a bătut basarabenii după unirea Basarabiei cu România.
La fel, perioada dintre 1918-1940, după unirea Basarabiei cu România este considerată de sursele respective drept ocupație, în conformitate cu tezele moldovenismului privind existența a două limbi și popoare diferite.
OBIECTIV: Să readucă în memoria colectivă asocierile promovate în perioada sovietică dintre România/români și fascism și să elogieze perioada sovietică.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Unirea Basarabiei cu România a fost decisă în primul rând la Chișinău, fiind votată de Sfatul Țării, în contextul în care, pe fondul prăbușirii Imperiului Țarist și al războiului civil, teritoriul dintre Prut și Nistru era în pericol, așadar nu a fost vorba de o „ocupație românească”. De notat că teritoriul respectiv nu se unise benevol cu Imperiul Țarist, care îl capturase în cursul expansiunii sale către vest. În Imperiul Țarist, Basarabia a fost tratată ca o gubernie îndepărtată, subdezvoltată, cu populația locală (românească) concentrată în zona rurală. Fenomenul nu a dispărut după ce Basarabia a fost capturată de URSS, când populația românească a fost ținta unor persecuții la scară largă (deportări în masă, arestări, execuții). Atât în perioada țaristă cât și în cea sovietică, elitele provinciei au fost în cel mai bun caz rusificate, atunci când nu erau aduse direct din afară. Mai mult, teritoriul care reprezentase Basarabia din RSSM a fost păstrat ca o zonă predominant agricolă, dezvoltarea industrială fiind rezervată Transnistriei. Având în vedere toate aceste argumente, se poate spune că subdezvoltarea e un fenomen asociat mai degrabă cu ocupația țaristă și cu cea sovietică.
După prăbușirea URSS, România a devenit țara care a investit cel mai mult în educația tinerilor din Republica Moldova. Anual oferă locuri în universitățile și liceele sale pentru tineri din Republica Moldova, oferindu-le burse mai mari decât cele din Republica Moldova. În cadrul unui acord de grant oferit Republicii Moldova, România reparase peste 900 de grădinițe și a investit pentru reparația și extinderea Liceului „Mihai Eminescu” de la Comrat, capitala autonomiei găgăuze, o regiune rusofilă.
Pentru a avea un indiciu cu privire la care ar fi fost nivelul de dezvoltare al teritoriului dintre Prut și Nistru dacă ar fi făcut în continuare din România, ne putem uita la gradul de dezvoltare a acesteia. PIB-ul României pe cap de locuitor, de pildă, este de peste două ori mai mare decât cel al Republicii Moldova și l-a depășit și pe cel al Federației Ruse.
De notat însă că astfel de exerciții de istorie alternativă sunt futile, fiind folosite în acest caz în scop strict propagandistic.
SÂMBURE DE ADEVĂR: România a fost, într-adevăr, aliată cu Germania nazistă în timpul războiului purtat de aceasta cu Uniunea Sovietică, care a izbucnit la aproape doi ani după ce cele două state totalitare declanșaseră cel de-Al Doilea Război Mondial atacând Polonia. De-a lungul anilor în care a fost aliată cu Germania, înainte de a întoarce armele împotriva acesteia, România a avut o conducere care a adoptat politici si un discurs similar cu cel al Berlinului, atât în ceea ce privește poziția față de comunism, cât și cea față de evrei; de altfel, prin jandarmeria, armata și administrația sa, statul român a participat la Holocaust. Comuniștii și evreii din Basarabia au fost victime ale statului român.
Surse:
Prof. univ. dr. Mircea Coșea: NE AFLĂM LA UN PAS DE CRIZA SUPREMĂ
România, la un pas de o criză supremă?
Economia are diferite sarcini, ea lucrează cu cifre, compară, împarte… Până la urmă economia este o știința și este baza unei politici care trebuie să sprijine populația și guvernele europene au fost avertizate să nu intervină în criza energetică prin acordarea unui sprijin financiar pe scară largă, afirmând că, în schimb, consumatorii ar trebui să suporte partea cea mai mare a prețurilor mai mari pentru a încuraja economisirea energiei, scrie Prof. univ. dr. Mircea Coșea în publicația electronică Art-Emis.ro.
În condiții de resurse minime, economia ar trebui să găsească soluții ca populația să aibă o acoperire cât mai bună a necesității.
Dacă Fondul Monetar Internațional (F.M.I.) părăsește populația, mă întreb de ce mai avem nevoie de guverne. Atunci ce fac guvernele? Se ocupă numai de Ucraina? Eu aș prefera să nu includ în România în această situație, pentru că România e un caz special.
România nu a avut niciodată o poziție clară, bine gândită, în legătură cu negocierea pe care a avut-o cu F.M.I. A acceptat aproape tot.
Însă nu cred în această lume, în această situație, că guvernele vor asculta indicațiile F.M.I., ba din contră, văd contrar.
De câțiva ani F.M.I. este pe o linie paralelă cu realitatea. Nu renunță la anumite abordări care sunt foarte dure și nu are în vedere un fapt foarte simplu și anume că până la urmă, organizațiile acestea de tip internațional au fost create după ce de-Al Doilea Război Mondial, tocmai pentru a sprijini populația.
Uitați-vă ce se întâmplă în Franța, Guvernul face eforturi extraordinare pentru a ajuta populația.
Pe același drum merge Spania şi țările centrale europene, nu mai vorbesc de Ungaria. Deci e foarte complicat și chiar periculos să lași populația de capul ei în aceste situații, deși sunt total de acord că în aceste condiții trebuie să îţi iei o responsabilitate la nivel individual, pentru că ministrul de Finanțe nu poate să vină acasă la tine în fiecare zi.
Trebuie să avem un guvern competent, iar acest guvern trebuie până la urmă să lucreze unic. În perioade de criză, de fapt, nu se fac modificări în ceea ce înseamnă fiscalitate, trebuie să mai aștepte economia până când se relansează. Eu nu critic guvernul, dar eu aș fi luat alte măsuri.
Poate că unele ar fi trebuit să fie mai aranjate, dar nimeni în lumea asta, deocamdată, n-a găsit o soluție care să fie pe termen scurt, măcar fiabilă, pentru eliminarea efectelor crizei, măcar în ceea ce înseamnă inflație sau preț la carburant, nimeni.
Sunt încercări, e o lume care caută soluții. Din păcate, liderii lumii de astăzi sunt mai puțin pregătiți sau sunt mediocrii față de cei care au înființat Uniunea Europeană și alte organizații. Deci asta e epoca pe care o trăim acum.
Ce să vă spun? Noi am intrat în criză. În România încă nu se spune lucrul ăsta. Lucrurile se prezintă așa ca și cum suntem într-o perioadă în care am putea scăpa de criză.
Sunt figuri care spun că România nu va avea nimic de suferit din cauza crizei alimentare, pentru că noi suntem mari producători de cereale, de legume, de fructe și așa mai departe de parte, de parcă noi am mânca semințe de grâu și de porumb.
Dar pentru că n-avem industria alimentară și pentru că importăm aproape 70% din mâncarea din fiecare zi a românilor, sigur că suntem afectați de criza alimentară.
Importul de produse alimentare înseamnă import de inflație și creșterea prețurilor la raft.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 