UN STUDIU EEFECTUAT DE CERCETĂTORI DIN UNGARIA, CONFIRMĂ CĂ UNGURII DE AZI NU SUNT URMAȘII UNGURILOR CARE AU INVADAT EUROPA ÎN SEC. IX e.n.

Istoria oficială a Ungariei, spune că ungurii de astăzi sunt urmașii ungurilor lui Arpad, veniți în secolul al IX-lea din Asia în Europa.

Mai mult decât atât, se pretinde că ei ar fi fost și urmași ai hunilor conduși de Attila, hoardele asiatice care au devastat Europa în secolul cinci e.n.

Iar dacă atât ungurii lui Arpad, cât și hunii lui Attila au fost popoare asiatice, înseamnă că, din punct de vedere genetic ungurii de astăzi, sau vorbitorii de limbă maghiară de astăzi, ar trebui să fie urmașii ungurilor care au venit în Europa în secolul al IX-lea, din Asia !

EI BINE, NU, NU SUNT!

Și asta nu o spune vreun adversar al Ungariei, ci un studiu genetic foarte serios, realizat de către un grup de cercetători maghiari. 

Mai multe detalii puteți afla urmărind emisiunea înregistrată a realizatorului Daniel Roxin, redată mai jos

CITIȚI ȘI:

STABILIREA ORIGINII ETNICE A UNGURILOR,SECUILOR SI CEANGAILOR PE BAZA UNOR STUDII GENETICE https://cersipamantromanesc.wordpress.com

La rândul lor, cronicarii maghiari întăresc faptul că la venirea ungurilor în Europa, acum 1.100 de ani, românii erau aici, ungurii având nevoie de aproape 300 de ani pentru a cuceri Transilvania. Prin urmare, invocând doar documente maghiare, problematica creată de revizionismul maghiar este fără suport.

Pentru lămurirea acestui aspect, am extras câteva citate din documentele maghiare ale Evului Mediu sau ale Epocii Moderne:

1. “Românii sunt urmașii geților și a vechilor colonii romane.”
   Huszti Andras, Viena – 1791, în cartea Vechea și noua Dacie.
2. Notarul Anonimus, autor al lucrării Gesta Hungarorum spunea în secolul XII, făcând trimitere la Panonia că: „Această ţară o locuiesc slavii, bulgarii şi blachii (românii – n.n.)”,
3. Vorbind despre Transilvania, este edificator și acest fragment din Gesta Hungarorum a notarului Regelui Bela al III-lea al Ungariei care vorbește despre primii ani de la sosirea ungurilor în Europa: “Și, rămânând aici mai multă vreme, Tuhutum, tatăl lui Horca, cum era el un om șiret, după ce a prins să afle de la locuitori despre bunătatea țării de dincolo de păduri (Transilvania-n.n.), unde domnia o avea un oarecare Blach Gelou, a început să ofteze, dacă n-ar putea cumva să dobândească printr-o favoare din partea ducelui Arpad țara de dincolo de păduri, pentru sine și pentru urmașii săi. Ceea ce s-a și întâmplat, după aceea, întocmai.”
4. Făcând referire la locuitorii Transilvaniei, A. de Genaro, senior de Szek, ginere al contelui ungur Teleki Emerik, scria la Paris, în anul 1845, următoarele: “Valahii (românii – n.n.) sunt în Transilvania cei mai vechi locuitori ai pământului.” (Les Transylvanie et ses habitants – Paris, 1845)
5. Un alt cercetător maghiar, Paul Schveiger ne spune în Studii Ungare (Hungarian Studies 2/2, 1989) următoarele: “Contactele lingvistice acoperă întregul teritoriu al Transilvaniei și o importantă parte a actualului teritoriu ungar, unde din timpuri străvechi a existat o populație românească”

Alături de aceste documente istorice, toate recensămintele făcute de austrieci sau unguri în Transilvania, de-a lungul secolelor, au evidențiat, fără excepție, faptul că populația românească a fost întotdeauna majoritară!

Prin urmare, orice pretenții pe care le au maghiarii în Transilvania sunt nule și neavenite. Și nu o spunem noi, pur și simplu, o spun documentele lor, ale ungurilor, scrise într-o perioadă în care nu își imaginau că va conta. Așadar, Transilvania a fost, este și va fi pământ românesc!

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

Publicitate

The Wasbhington Post: Bogățiile minerale din teritoriile ocupate de RUSIA în Ucraina se ridică la valoarea fabuloasă de 12,4 trilioane de dolari

După aproape șase luni de lupte în Ucraina, Rusia și-a extins controlul asupra unora dintre cele mai bogate în minerale regiuni din Europa, se spune într-o anchetă jurnalistică a prestigioasei publicații ăThe Washington Post,.preluată de https://www.ziuanews.ro.

Ucraina avea unele dintre cele mai mari rezerve de minereu de titan și fier din lume, zăcăminte de litiu neexploatat și resurse masive de cărbune. Acestea valorează zeci de trilioane de dolari, mai notează publicația americană. Cea mai mare parte a acestor zăcăminte de cărbune, care de decenii au alimentat industria siderurgică a Ucrainei, este concentrată în est, unde Moscova a făcut cele mai multe incursiuni. Rusia poate pune mâna pe zăcăminte valoroase de energie și minerale folosite pentru orice, de la piese de avioane la smartphone-uri, potrivit unei analize pentru The Washington Post a companiei canadiane de risc geopolitic SecDev.

Ancheta mai relevă că deși avea resurse de unsprezece trilioane de dolari, Ucraina a trebuit să importe cărbune pentru a ține luminile aprinse în orașe și sate. „Dacă Kremlinul reușește să anexeze teritoriul ucrainean pe care l-a confiscat – așa cum oficialii americani cred că va încerca să facă în lunile următoare – Kievul ar pierde definitiv accesul la aproape două treimi din depozitele sale,” mai spune The Washington Post. Ucraina ar pierde, de asemenea, o multitudine de alte rezerve, inclusiv depozite de gaze naturale, petrol și minerale rare – esențiale pentru anumite componente de înaltă tehnologie – care ar putea obliga Europa de Vest să găsească alternative la importurile din Rusia și China.

„Cel mai crunt scenariu este ca Ucraina să ajungă asemenea statelor baltice, o națiune care nu își poate susține industria,” a declarat Stanislav Zinchenko, directorul executiv al GMK, un think-tank economic, cu sediul la Kiev. „Asta este ceea ce vrea Rusia. Pentru a ne slăbi.” Ucraina avea înainte de război, 117 dintre cele 120 de minerale și metale rare, utilizate în industria modernă. Analiza SecDev indică faptul că zăcămintele energetice, de metale și minerale ale Ucrainei, în valoare de cel puțin 12,4 trilioane de dolari, sunt acum sub controlul Rusiei.

Pe lângă 63% din zăcămintele de cărbune ale țării, Moscova a confiscat 11% din zăcămintele de petrol ale Ucrainei, 20% din zăcămintele de gaze naturale, 42% din cele de metale și 33% din zăcămintele rare și alte minerale esențiale, inclusiv litiu. De când a început invazia în februarie, Kremlinul și-a extins în mod constant posesiile.

Potrivit SecDev, a directorilor din industria minieră și siderurgică din Ucraina, aceasta a confiscat: 41 de zăcăminte de cărbune, 27 terenuri bogate în gaze naturale, 14 zăcăminte de propan, nouă zăcăminte de petrol, șase zăcăminte de minereu de fier, două mine de minereu de titan, două situri de minereu de zirconiu, un sit de stronțiu, un sit de litiu, un sit de uraniu, un zăcământ de aur și o carieră semnificativă de calcar folosită anterior pentru producția de oțel din Ucraina.

Roman Opimakh, directorul general al unui institut geologic din Ucraina, a declarat că guvernul încă evaluează impactul războiului asupra resurselor sale minerale. Dar având în vedere cât de multe dintre materiile prime ale Ucrainei se află în est și sud, el a sugerat că valoarea rezervelor pierdute depășește totalul calculat în analiza independentă. „Există un activ negativ, pe care l-am pierdut – resurse pe care le folosim chiar acum pentru a ne susține activitățile industriale și pentru a genera energie”, a menționat el. „Din păcate, există riscul ca poporul ucrainean să nu mai beneficieze de exploatarea metalelor rare.”

Cea mai mare parte a rezervelor de petrol și gaze ale țării rămân sub controlul Rusiei, mai spune el. „Ocuparea teritoriului ucrainean de către Rusia are implicații directe pentru securitatea energetică occidentală,” a declarat Robert Muggah, co-fondatorul SecDev. „Dacă europenii nu vor găsi rapid surse alternative de energie, vor rămâne foarte dependenți de hidrocarburile rusești.”

O companie poloneză a semnat înainte de război un joint-venture pentru exploatarea unei mine de litiu. Aceasta este acum inoperantă. Specialiștii consultați de ziarul american spun că greu vor mai fi convinși investitorii străini să mai vină în Ucraina.

Dacă pierde și porturile de la Marea Neagră, Ucriana va trebui să investească în noi rețele de trasport. Refacerea țării, după ultimele calcule, ar cost peste 730 de trilioane de dolari. Ucraina riscă să rămână o țară dependentă de resurse străine.

ADDENDA:

Donbas, regiunea din Ucraina pe care Rusia vrea sa o cucereasca, declansand luni o puternica ofensiva in acest sens, are bogatii consistente in subsol, in special litiu, esential pentru sectorul auto electric.

Geologii il numesc scutul ucrainean. Incepe de la granita nordica cu Belarus pana la tarmul Marii Azov, in sudul Donbasului. Potrivit studiilor Serviciului geologic ucrainean, in rocile vechi ale acestui scut se ascund depozite de litiu cu un mare potential. Descoperiri care au fost identificate mai ales in jurul zonei Mariupol, orasul-port din Donbas sfasiat de bombardamentele rusesti, scrie Renawable Matter.

 Ucraina are probabil, cel mai mare potential de extragere a litiului din intreaga Europa.

Această țară are 10% din rezervele mondiale de fier, 6% din cele de titan si 20% din cele de grafit. „In geologie, aceasta regiune se numeste peneplain”, subliniaza Andrea Dini, „deoarece este atat de veche incat a fost aplatizata de eroziune. Multe dintre roci au miliarde de ani vechime si nu se vad la suprafata pentru ca sunt acoperite de straturi de sedimente.”

Cu toate acestea, in Ucraina exista mai mult decat minerale. In nord-est, in apropiere de granita cu Rusia, exista un bazin sedimentar vechi de 400 de milioane de ani, plin de material organic si roci de sisturi negre. „Acestea sunt sisturi negre cu cantitati mari de carbune si metan. De exemplu, o parte din independenta energetica a SUA se datoreaza extractiei de metan (gaz de sist) din aceste roci de pe teritoriul american.”

Exista, de asemenea, un alt sector care are o legatura strânsa cu resursele Ucrainei: ceramica italiană.

Sectorul industrial de ceramica din Sassuolo este unul dintre cele mai importante din lume, iar calitatea placilor sale ceramice a depins de importul din Ucraina de argilă și caolin, un mineral care se extrage din carierele din Donbas.

In industria ceramica italiana, 25% din materiile prime – inclusiv argila considerată de calitate superioară – proveneau din Ucraina.