CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

14 ani de la agresiunea militară a Rusiei din 2008 ÎN GEORGIA

Nimeni nu ar trebui să se îndoiască de faptul că agresiunile din 2008, 2014 și 2022 fac parte din aceeași strategie a Rusiei de a retrasa granițele în Europa, iar ținta este întregul Occident, a scris Vahtang Maharoblișvili ambasadorul Georgiei la Uniunea Europeană, (foto) pentru EURACTIV.com.

S-au împlinit 14 ani de când Rusia a lansat o agresiune militară pe scară largă în Georgia, testând democrația și alegerea sa europeană și euro-atlantică, din această țară, precum și a întregului Occident cu privire la capacitatea sa de a apăra principiile și ordinea  internațională bazată pe reguli.

Reflecția asupra acestui război este și mai importantă acum, deoarece lumea este martoră la agresiunea continuă și neprovocată a Rusiei în Ucraina.

Modelul invaziei militare a țărilor independente a fost stabilit în 2008, când Rusia a lansat un atac masiv împotriva Georgiei pe uscat, mare, aer și spațiul cibernetic. Amploarea acestui scurt război a fost remarcabil deamplă pentru mica țară din Europa de Est.

Zeci de orașe din Georgia au fost bombardate, iar peste cincizeci de sate georgiene din jurul Ținvali au fost arse în totalitate.

Rusia a preluat controlul și a continuat ocuparea ilegală a regiunilor Abhazia și Osetia de Sud/Ținvali.

Bilanțul uman al invaziei ruse a fost nu mai puțin devastator, sute de vieți fiind pierdute – în mare parte civili pașnici – și ducând la un alt val de strămutare forțată a etnicilor georgieni.

Acest lucru a adus la jumătate de milion numărul total de IDP (persoane deplasate intern) și refugiați expulzați din casele lor de la începutul anilor 1990 din cauza purificării etnice.

Verdictul mult așteptat al invaziei din 2008 a apărut abia anul trecut, când Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg a stabilit responsabilitatea Rusiei pentru încălcările grave ale drepturilor omului în timpul războiului și în perioada de ocupare ulterioară a teritoriilor georgiene.

Încălcările includ uciderea, tortura, violul, tratamentul inuman, detenția arbitrară, purificarea etnică, jefuirea și incendierea caselor georgienilor. În plus, CEDO a recunoscut Rusia drept statul care controlează efectiv regiunile ocupate ale Georgiei și a confirmat că Moscova încă încalcă Acordul de încetare a focului din 12 august 2008, mediat de UE.

De la acest război, Rusia și-a consolidat prezența militară ilegală în regiunile Abhazia și Osetia de Sud/Ținvali și a intensificat pașii către anexarea lor de facto, proiectându-și puterea în regiunea extinsă a Mării Negre. Forțele de ocupație continuă exercițiile militare regulate, împreună cu răpirea și detenția ilegală a georgienilor.

Ridicarea de mici „ziduri ale Berlinului” sub formă de sârmă ghimpată sau garduri înalte în mijlocul curților și grădinilor localnicilor a devenit un coșmar de zi cu zi pentru toată Georgia.

Vulnerabilitatea este deosebit de tangibilă în satele adiacente liniei de ocupare. Acești oameni continuă să locuiască în casele lor cu risc ridicat care planează asupra vieții lor.

Pe fondul provocărilor zilnice din preajma liniei de ocupație, multe cazuri au riscat să ducă la noi ostilități deschise, inclusiv cele de torture și uciderea lui D.Bașaruli, G.Othozoria și A.Tatunașvili pe motiv de etnie, precum și ocupația ce se extinde: forțele de securitate ruse au capturat noi zone din teritoriul controlat de Georgia, înaintând în tăcere dincolo de linia de ocupație.

În acest context, escaladarea unui conflict armat mai semnificativ a fost prevenită doar datorită arhitecturii de pace bine stabilite facilitată de UE, cum ar fi formatele discuțiilor internaționale de la Geneva și mecanismelor de prevenire și răspuns la incidente, precum și prezența Misiunii de Monitorizare a UE în Georgia.

La rândul său, Georgia a urmărit cu fermitate o politică durabilă și pașnică de soluționare a conflictelor. De-a lungul anilor, guvernul Georgiei nu a cruțat niciun efort pentru a-și avansa politica de pace în două direcții principale — dezocuparea regiunilor Abhazia și Osetia de Sud/Ținvali, pe de o parte, și stimularea angajamentului și a întăririi încrederii între comunități divizate de linia de ocupație, pe de altă parte.

Dacă în urmă cu 14 ani unii sceptici puteau vedea un „argument” de „înțelegere a Rusiei” pentru invadarea Georgiei în 2008, astăzi, nimeni nu se îndoiește că „exercițiile” din 2008, 2014 și 2022 fac parte din aceeași strategie a Rusiei de retrasare a frontierelor în Europa și stabilirea unor noi așa-numite zone de influență, subminând independența și aspirațiile europene ale țărilor suverane. Iar ținta aici este Occidentul colectiv în sine.

Această aventură periculoasă face ca întreaga lume să realizeze ce este în joc și care ar putea fi prețul dacă lumea liberă și națiuni precum Georgia, Moldova și Ucraina sunt înfrânte în lupta lor pentru libertate și alegerea europeană. În cele din urmă, este vorba despre Europa, securitatea internațională și viitorul tuturor. Și asta îl face un moment al alegerii.

Fie dorim să păstrăm ordinea bazată pe reguli – unde principiile funcționează și pacea prevalează și toți facem tot posibilul pentru a proteja sistemul – fie riscăm să pierdem și să ne trezim într-o lume în care „pe timp de război legile tac”, în care armele nucleare determină regulile și o mare putere militară decide pentru țările mici independente. Cred că alegerea este clară și fără îndoială.

Georgia, la rândul ei, este puternică acolo unde trebuie și, în ciuda provocărilor de securitate, se alătură lumii civilizate în luarea măsurilor internaționale pentru a opri acest război agresiv.

Sunt mândru că Tbilisi a fost un susținător sau coautor al tuturor rezoluțiilor sau deciziilor care au fost adoptate la New York, Geneva, Viena, Strasbourg, Haga sau Bruxelles în sprijinul Ucrainei și a condamnării invaziei Rusiei.

Din perspectiva unei persoane care lucrează de 20 de ani pe subiecte legate de UE, voi spune că în aceste vremuri dificile, Uniunea Europeană a demonstrat un sentiment de unitate fără precedent și capacitatea de a lua rapid decizii strategice.

Ultimii pași îndrăzneți ai UE au transmis lumii un semnal important: comunitatea internațională nu va accepta practica folosirii forței pentru a obține dominația politică asupra lumii libere.

Decizia din 23 iunie a Consiliului European de a acorda perspectiva europeană tuturor cei trei parteneri asociați – Georgia, Moldova și Ucraina – a repezentat probabil drept cea mai decisivă poziție strategică a UE în ultimul deceniu, ilustrând faptul că Bruxelles a devenit cu adevărat un jucător geopolitic global.

Întoarcerea Georgiei înapoi la familia europeană a fost o aspirație a guvernului primei Republici Democratice Georgia în anii 1918-1921 (ocupată mai târziu de Uniunea Sovietică) și a fost un vis al multor generații ale poporului georgian.

Această dorință puternică și unitatea a peste 80% dintre georgieni în jurul opțiunii europene au făcut ca țara – cu 20% din teritoriul său ocupat și 10% din populația sa fiind strămutată forțat – să poată avansa fără încetare și să facă pași concreți către o tranziție democratică și integrarea europeană și euro-atlantică.

De ani de zile, Georgia a ocupat poziții de conducere în cadrul Parteneriatului Estic, implementând cu succes reformele sale democratice în materie de bună guvernare, stat de drept, anticorupție, pluralism și libertatea mass-mediei, drepturile omului, incluziunea de gen și protecția minorităților, instituții puternice și societate civilă.

Acest istoric general pozitiv a pus bazele deciziei istorice a UE, recunoscând perspectiva Georgiei pentru aderarea la UE și exprimându-și disponibilitatea de a acorda statutul de candidat odată ce țara abordează prioritățile stabilite de Comisia Europeană.

În ciuda dificultăților, guvernul Georgiei este ferm angajat să pună în aplicare recomandările CE. Munca a fost deja lansată, iar Georgia va face tot posibilul pentru a face progrese în ceea ce privește toate cerințele, consolidându-și în continuare democrația, întărirea statului de drept și incluziunea.

În timp ce vorbesc despre lecțiile învățate din 2008, precum și din 2014 și 2022, trebuie să spun, fiind ferm convins de faptul că consecvența și cooperarea, precum și o viziune strategică pentru trioul Georgia, Moldova și Ucraina, pentru Marea Neagră și extindere reprezintă calea către o „Europa liberă, întreagă și pașnică”. 

Publicitate

09/08/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Un răspuns categoric dat de Academia Maghiară de Științe premierului Ungariei, Viktor Orban

Aflat la Tușnad pe 23 iulie a.c., premierul guvernului ungar,Orban Viktor, declara că:

„Pentru că există o lume în care popoarele din Europa sunt amestecate cu cele din afara Europei. Aceasta este o lume de rasă mixtă. Și avem un amestec de popoare din interiorul Europei: se mută, lucrează, se mută. Deci, de exemplu, în Bazinul Carpatic, nu suntem metiși… Suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim rasă mixtă…”

În urma acestui discurs extremist despre rase, Academia Maghiară de Științe i-a dat într-o declarație adoptată în 4 august, o replică premierului Viktor Orban, în care se atrăgea atenția că „oamenii care trăiesc în prezent aparțin unei singure specii”.

foto: Budapesta, Academia Maghiară de Științe

„Oamenii care trăiesc în prezent aparțin unei singure specii (Homo sapiens), ai cărei membri diferă între ei prin culoarea pielii, tipul de corp, trăsăturile faciale etc.

Niciuna dintre diferitele rase umane, care au evoluat de-a lungul timpului, nu este mai înaltă sau mai joasă decât cealaltă, iar amestecul lor este la fel de vechi ca istoria omenirii.

Orice restricție sau stigmatizare a acestui proces este incompatibilă cu cultura umană universală, cu umanismul, cu creștinismul și cu drepturile omului. O cultură poate fi creată de diferite grupuri de oameni, care, de obicei, diferă nu prin rasă, ci prin geografie, istorie, limbă sau identitate națională.

Amestecul cultural poate avea un efect fertilizator, contribuind la dezvoltarea socială, dar poate fi și o sursă de tensiuni considerabile. Este responsabilitatea politicii și a societății să mențină diversitatea culturilor, îmbogățindu-se reciproc și păstrându-și identitatea, să coordoneze întâlnirile dintre ele și să reconcilieze diferențele care apar, în beneficiul națiunilor și al umanității. Uneori, experiența istorică amară ne învață să ne ferim de răspunsuri prea simplificate”, se arăta în rezoluția Academiei Maghiare de Științe.

09/08/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | Lasă un comentariu

ARMATA RUSĂ RACOLEAZĂ cetățeni din R.Moldova pentru războiul din UCRAINA

O investigaţie a RISE Moldova «Вербовщики из Тирасполя» (Recrutorii din Tiraspol), citată de IPN și Adevărul.ro relevă că locuitorii din Moldova, chiar şi cei de pe malul drept al Nistrului, sunt activ racolaţi în armata rusă dislocată în regiunea transnistreană fără acordul oficial al Chişinăului.

„Mesajele se transmit prin anunţuri plasate în stradă, pe stâlpi, sau expediate pe canalele private de Telegram”, precizează articolul. 

Autorul investigaţiei, Vladimir Trohik, a sunat la câteva numere de telefon indicate în anunţuri, prezentându-se drept şomer, originar din Bălţi. Subiectul discuţiei a vizat posibilitatea de a fi expediat pe frontul din Ucraina, dar şi mărimea plăţilor pentru serviciul militar în armata rusă.

Poţi dovedi într-o oră cine şi cum racolează locuitorii din Moldova în armata rusă. Am găsit informaţii despre recrutorii militari ruşi, inclusiv numele de familie, dovezile apartenenţei lor la armată, prin numerele de telefon găsite de noi în anunţuri. Pentru a stabili cui îi aparţin numerele de telefon au fost utilizate câteva aplicaţii gratuite, s-a căutat prin reţelele de socializare şi câteva baze de date transnistrene şi ruse”, a precizat pentru IPN autorul investigaţiei.

Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) din R.Moldova a prezentat poziţia instituţiei la acest subiect într-un comentariu remis redacţiei RISE.

„Grupul operaţional de trupe ruse (GOTR) este dislocat în regiunea transnistreană fără acordul autorităţilor moldoveneşti, încălcând astfel principiul dreptului internaţional”, se arată în răspunsul oficial.

„Racolarea ilegală a localnicilor în structuri militare dislocate în regiunea transnistreană subminează suveranitatea, integritatea teritorială şi contrazice statutului de neutralitate al Republicii Moldova”, se mai menţionează în mesaj.

Autorul investigaţiei, aminteşte că „regimul separatist, care a transformat regiunea într-o rezervaţie a fărădelegii, se bazează inclusiv pe baionetele ruseşti, fapt confirmat în repetate rânduri de către Curtea de la Strasbourg în hotărârile sale care condamnă încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.

„În deciziile CEDO se menţionează că, în condiţiile sprijinului militar, economic şi politic al Rusiei, regiunea transnistreană ar putea continua să existe şi să submineze eforturile Chişinăul şi structurilor internaţionale de soluţionare a conflictului şi de promovare a democraţiei şi statului de drept în regiune”, a spus pentru IPN jurnalistul de la RISE.

09/08/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: