CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

CÂND RUȘII SE ÎNCURCĂ ÎN PROPRIILE MINCIUNI…

Reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konașenkov, vorbește cu presa în timpul unui briefing despre lupta împotriva terorismului în Siria, la Centrul de management al apărării naționale al Rusiei din Moscova, Rusia, 04 mai 2018.
©EPA-EFE/ Reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konașenkov, vorbește cu presa în timpul unui briefing despre lupta împotriva terorismului în Siria, la Centrul de management al apărării naționale al Rusiei din Moscova, Rusia.

Cum minte Ministerul Apărării rus despre victoriile din Ucraina

În fiecare zi, cetățenii ruși află din știri despre reușitele armatei pe frontul din Ucraina. Chiar și atunci când trupele se retrag, sau cuceresc câteva sate mici cu prețul unor pierderi mari, reprezentantul Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, vorbește despre reușite importante.

O investigație PROEKT.MEDIA  relevă că multe dintre victoriile cu care se împăunează rușii sunt falsuri aritmetice și geografice, scrie https://www.veridica.ro.

Vladimir Putin a anunțat începutul „operațiunii militare speciale” în Ucraina, dimineața devreme, pe 24 februarie, iar în cursul zilei, secretarul de presă al Ministerului Apărării Igor Kanașenkov raporta deja că: „În urma loviturilor forțelor ruse, au fost distruse 74 de obiective de infrastructură militară ale Ucrainei”.

Această cifră ar suna impunător, dacă nu am fi atenți la aritmetica prezentată în continuare de reprezentantul departamentului militar.

În lista obiectivelor se regăseau 11 aeroporturi, patru drone Bayraktar, 18 stații de radiolocație, trei puncte de comandă, o bază militară maritimă și un elicopter –  în sumă, de două ori mai mică decât cifra anunțată de Konașenkov.

Să verificăm: 11+4+18+3+1=37

Astfel, încă din prima zi a războiului, a început o epocă a falsurilor neîntrerupte privind reușitele militare ale Rusiei.

Dacă prima neconcordanță poate fi explicată prin tăinuirea unor detalii, gafele ulterioarele nu mai pot fi justificate.

Publicația Proekt a urmărit toate briefingurile lui Konașenkov de la începutul războiului și a ajuns la concluzia că datele Ministerului Apărării conțin o mulțime de erori, nu respectă regulile aritmeticii, contrazic geografia și bunul simț.

De dragul iluziei succesului, subalternii lui Șoigu au elaborat chiar o limbă rusă a lor, cu totul deosebită. Fără cunoașterea acestui limbaj este imposibil să înțelegi declarațiile militarilor.

Dicționarul lui Konașenkov

„În general, opun rezistență detașamentele înarmate ale naționaliștilor. Militarii forțelor armate ale Ucrainei încercă să se eschiveze de la acțiunile de luptă”, este modul în care, din prima zi de război, Konașenkov a început să manipuleze în limba rusă.

Secretarul de presă al Ministerului Apărării făcea astfel deosebirea dintre cei care ca s-ar fi retras sau predat, pe care îi numea respectuos militari ucraineni, și cei cei care opun rezistență, pe care îi numea „naționaliști”.

De fapt, mitul unei victorii rapide a Rusiei și a refuzului armatei ucrainene de a opune rezistență a încetat să mai fie actual peste numai o săptămână.

La începutul lunii martie a devenit clar că blitzkriegul nu a reușit și Konașenkov a schimbat rapid retorica, abandonând împărțirea în naționaliști răi și militari buni.

Acum cuvintele „naționaliști” și „naziști” reprezintă definiția generală a dușmanului. „Forțele armate ale Ucrainei” sunt menționate doar în contextul infrastructurii militare.

[…]

Pentru ca războiul din Ucraina să reprezinte pentru spectatorii ruși o acțiune corectă din punct de vedere ideologic și una de succes, Ministerul Apărării rus utilizează o mulțime de expresii cu sens ambiguu.

Pe 25 februarie Konașenkov a anunțat în mod solemn: „A fost încheiată blocarea orașului Cernigov”.

Fraza suna ca o reușită, în realitate, însă, luptele se dădeau în acel moment în preajma orașului, iar orașul nu a fost până la urmă acaparat.

De altfel, cuvântul „acaparat” nu este folosit niciodată de Ministerul Apărării, armata rusă „ia sub control” orașele și satele din Ucraina. […]

Bineînțeles, Konașenkov relatează foarte rar despre victimele în rândul civililor și mereu îi acuză pe ucraineni de uciderea lor. […]

Desigur, Konașenkov nu s-a referit niciodată la retragerile armatei ruse. Plecarea de lângă Kiev și Cernigov la sfârșitul lunii martie a fost numită „regruparea planificată a trupelor”.

Naționaliști, luptători, naziști – militarii ucraineni

A lua sub control – a acapara un oraș sau o localitate din Ucraina

A bloca – armata rusă luptă în împrejurimile unui oraș dar nu îl poate cuceri

Curățare – lupte stradale

Regruparea planificată a trupelor retragerea armatei ruse

Operațiune militară specială – război

Se pare că astfel de „regrupări planificate”, adică retrageri, au fost foarte multe, astfel încât Konașenkov a fost nevoit să jongleze nu doar cu limba rusă, dar și la capitolul geografie.

A fost obținut controlul localităților Krasnîi Liman, Torskoe, Kremennaia”, a raportat el pe 2 martie despre succesul armatei în regiunea Luhansk.

În primele zile de război, Konașenkov a creat iluzia succesului enumerând o mulțime de localități mici pe care armata rusă le-a luat „sub control”, în medie câte opt localități pe zi.

În cazul în care nu erau suficiente reușitele reale, erau repetate cele mai vechi – oricum spectatorul nu reținea denumirile necunoscute și era dispus să creadă relatărilor despre noile succese. Îndeosebi, secretarul de presă a evidențiat orășelul Kremennaia, situat la 95 km nord-vest de Luhansk.

Pe 7 martie, la doar cinci zile după prima cucerire, Konașenkov a raportat luarea sub control a orașelor  „Smoleaninovo, Voievodsk și Kremennaia”.

Pe 8 martie, din nou, trupele republicii populare Luhansk au înaintat nouă kilometri și au luat sub control „Borsonino și Kremennaia”, pentru a treia oară.

Cel mai probabil, în realitate, în martie, orașul nu a fost cucerit […]

Mai mult, pe 31 martie, Konașenkov a revenit la orașul „preluat” de trei săptămâni, anunțând că trupele LNR au purtat lupte cu naționaliștii la marginea localității… Kremennaia.

Potrivit acestuia, pe 1 aprilie au fost blocate împrejurimile nordice, iar pe 21 aprilie, peste o lună și jumătate de la primul raport, el a povestit pentru a patra oară despre cucerirea orașului „fără distrugeri importante ale obiectivelor de infrastructură orășenească și locuințe”.

Aceeași situație se atestă și în cazul orașului Krasnîi Liman: pentru prima dată a fost luat în stăpânire pe 2 martie.

În următoarele luni, însă, în localitatea care ar fi trebuit să se afle sub controlul armatei ruse, în mod magic apăreau ba depozite de armament, ba „forțe ale armatei ucrainene pe poziții de foc”, care erau anihilate imediat.

Peste aproape trei luni, pe 28 mai, Konașenkov a anunțat din nou cucerirea Kransnîi Liman.

Aceste cazuri nu sunt excepții, ci regulă. Cercetând briefingurile lui Konașenkov, Proekt a depistat că cel puțin 25 de localități au fost cucerite de mai multe ori.

[…]

Erorile de calcul au apărut chiar în primele zile ale „operațiunii speciale”, declarațiile făcute într-o singură zi se contraziceau. Pe 28 februarie, secretarul de presă a raportat dimineața – 314 tancuri distruse de la începutul operațiunii, iar seara – 311. La fel și în privința altor echipamente. […]

Un adevărat flux de anunțuri privind pierderile ucrainene a început de la 13 aprilie, deși cu doar două săptămâni mai devreme (30 martie) a fost anunțată o „regrupare planificată a trupelor”, adică retragerea de lângă Kiev și de atunci pe front nu au avut loc schimbări esențiale. Konașenkov, însă, a raportat distrugerea nu a zeci, ci a sute de obiective de infrastructură militară ucrainene.

[…]

Lupta cu fantomele

Aviația de luptă a regimului de la Kiev a fost distrusă aproape în totalitate”, a anunțat Konașenkov pe 6 martie, adică la o săptămână și jumătate de la începutul războiului.

Potrivit declarațiilor lui, la acea vreme, Rusia a distrus în aer și la sol 93 de avioane. Aceasta într-adevăr ar însemna cea mai mare parte a aviației Ucrainei, care până la război avea 98 de avioane militare, iar cu cele 35 de transportare și 5 speciale – maximum 138 de unități. Teoretic, rușii ar fi putut distruge și avioanele de antrenament: armata ucraineană deținea 61 de unități, însă, împreună cu acestea, totalul nu ajunge la 200.

Pe de altă parte,  chiar Ministerul rus al Apărării declarase că până la război Ucraina deținea 152 de avioane.

Oricare din aceste cifre ar fi fost corectă, Konașenkov oricum a depășit limita. La 26 iunie, el a raportat în total 215 unități distruse.

Presa de propagandă susține că cifrele pierderilor ucrainene cresc din cauză că armata rusă distruge tehnica militară acordată Ucrainei de Europa și SUA. Potrivit surselor deschise, țările occidentale ar fi putut transmite Ucrainei avioane militare, însă niciun stat nu a anunțat oficial acest lucru. La sfârșitul lunii mai, mass-media ucraineană a scris doar că au fost aduse avioane de vânătoare Su-25 dezasamblate.

[…]

Pe 26 iunie, Konașenkov anunțase distrugerea a peste 3800 de mașini blindate și tancuri. Însă chiar Ministerul Apărării rus estima că Ucraina ar fi dispus de 2416 unități blindate. Alte 700 de vehicule blindate au fost livrate de aliați.

Cum reușește să lupte Ucraina în continuare dacă a rămas fără tehnică – rămâne un mister.

[…]

06/07/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , | 4 comentarii

Rusia ia în calcul revizuirea tratatului cu Norvegia privind delimitarea Mării Barents

Rusia analizează revizuirea tratatului de delimitare a Mării Barents cu Norvegia

Rusia analizează revizuirea tratatului de delimitare a Mării Barents cu Norvegia

Președintele Dumei de stat ruse, Vyacheslav Volodin, a instruit Comisia pentru Afaceri Externe să studieze opțiunile de denunțare a unui tratat privind delimitarea și cooperarea maritimă în Marea Barents și Oceanul Arctic, relatează The Barents Observer, preluat de https://www.ukrinform.net.

Moscova a acuzat Norvegia că împiedică aprovizionarea cu alimente și mărfuri către Svalbard.

Punând capăt celor 40 de ani de dispute teritoriale, Tratatul din 2010 a fost văzut ca un efort mai amplu de politică externă a Rusiei pentru a reduce posibilele conflicte cu națiunile vecine, cu intenția de a îmbunătăți imaginea Moscovei ca actor care respectă regulile, respectând legile și reglementările internaționale.

Linia de delimitare merge de la fiordul exterior Varanger prin Marea Barents până la aproximativ 84 de grade nord în Oceanul Arctic. Harta prin amabilitatea Ministerului Norvegian al Afacerilor Externe.

Cooperarea în domeniul pescuitului continuă, totuși, iar reglementarea cotelor din Marea Barents între cele două țări este,considerată a fi unul dintre cele mai bune acorduri internaționale privind menținerea stocurilor durabile de cod și alte specii.

Ca răspuns la mișcare, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe norvegian, Ane Haavardsdatter, a declarat că tratatul nu are efect retroactiv, exprimându-și speranța că Rusia va respecta faptul că astfel de tratate sunt considerate nedeterminate.

06/07/2022 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | Lasă un comentariu

5-6 iulie 1949: Operaţiunea „Iug”. Mărturii din arhivele NKVD privitoare la deportarea a zeci de mii de băștinași ai Basarabiei cotropite de haitele sovietice.VIDEO

Mărturii despre deportările comuniste din 5-6 iulie 1949 în arhivele Securităţii

În cadrul acesteia, peste 40 de mii de locuitori ai RSS Moldoveneşti au fost deportaţi în regiunile periferice ale URSS. Pentru a „îndeplini planul” de deportări şi a raporta partidului comunist despre realizarea întocmai a poruncilor, NKVD-iştii au aplicat toate măsurile de constrângere.

Ulterior, ei au întocmit rapoarte în care enumerau cazurile de aplicare directă a forţei, prin împuşcarea celor care au opus rezistenţă, dar şi unele incidente grave care s-au produs în timpul Operaţiei „Iug” – abuzuri, tentative de viol şi beţii la care s-au dedat călăii.
Fragmentele pe care le publicăm mai jos sunt luate din rapoartele întocmite de Iosif Mordoveţ, ministrul Securităţii de Stat (MSS) al RSS Moldoveneşti, sau venite la Securitate pe numele acestuia.

Împuşcaţi, pentru că au opus rezistenţă

„În satul Răculeşti, r-l Susleni, în timpul ridicării, culacul Rojco G. F. a opus rezistenţă. A încercat să aplice unui soldat o lovitură cu un obiect de fier, a fost rânit din a doua împuşcătură (prima a fost în aer). Soldatul Şaghibulin l-a împuşcat pe Rojco, care în drum spre spital a murit din cauza hemoragiei.
Concluzie: Şaghibulin a aplicat legal arma”.

„În noaptea de 6 spre 7 iulie, în scopul reţinerii culacilor care se ascund în satul Ceciuleni, r-l Străşeni, a fost organizată o razie. În încercarea de a fugi spre pădure, după trei preîntâmpinări verbale, a fost împuşcată minora, de 15 ani, Bodrug P. P.
Concluzie: Arma a fost aplicată corect”.

„Pe căi operative, de la secţia Străşeni a Ministerului Securităţii a parvenit informaţia că în mărăcinii satului Grebleşti se ascunde un grup de culaci de 11 persoane care au fugit de deportare. Grupa operativă a reţinut patru culaci. În timpul reţinerii, din imprudenţă a fost împuşcat Sârga V. A., locuitor al raionului Brăviceni”.

„Pe căi operative, de la agentura secţiei Străşeni a Ministerului Securităţii am fost informaţi că în pădurea din satul Lozova se ascund culaci fugari. Grupa operativă trimisă pe data de 7 iulie pentru a verifica informaţiile a descoperit câţiva culaci. În timpul reţinerii, în încercarea de a evada, a fost ucis locuitorul Dimitrov I. V.”.

„Deoarece, la momentul începutului operaţiei (deportărilor) în satul Gura Galbenei, r-l Cimişlia, n-au fost găsite acasă peste 40 de persoane care urmau a fi deportate, lucrătorul operativ care executa deportarea a dispus cercetarea viilor. În timpul verificării, a fost găsit un bărbat care a încercat să fugă. Ajuns din urmă, acesta a încercat să-l lovească pe căpitanul Buleac cu toporul. Buleac l-a împuşcat în picior. S-a constatat că cel rănit era Stratilo S. L., locuitor al satului Gura Galbenei şi nu figura în lista deportaţilor”.

„În satul Cosăuţi, r-l Soroca, culacul Criştali a refuzat să deschidă uşa. Şeful grupei operative, loc. major Vazirski a pătruns în casă prin geam. Criştali, doborând soldatul din uşă, a încercat să fugă în livadă. După el au încercat să fugă soţia şi copilul. La somări şi împuşcăturile de avertizare, Criştali nu s-a oprit şi a fost grav rănit”.

„Culacul Macar Bodean, din satul Carahasani, r-l Olăneşti, în timpul ridicării familiei sale, se afla ascuns la moară. Găsit de grupa operativă, M. Bodean a opus rezistenţă, a încercat să tragă din puşca de vânătoare. În rezultatul măsurilor operative, Bodean M. a fost îmbarcat în tren”.

„La 6 iulie, în timpul ridicării familiei, activista sectei inokentişti Cojuhari A. I., locuitoare a satului Băneştii Noi, r-l Teleneşti, a opus rezistenţă. Când Cojuhari a fost anunţată despre deportare, ea a luat arma de vânătoare şi a îndreptat-o asupra soldatului Gordinski. La nenumăratele preîntâmpinări făcute de Gordinski pentru a lăsa arma, Cojuhari nu s-a conformat, iar Gordinski, după câteva focuri de avertisment, a împuşcat-o pe Cojuhari.
Concluzie: Gordinski a aplicat legal arma”.

„În satul Ungheni, culacul Popovici G. M., supus deportării, a fost găsit în podul casei. În timpul căutărilor, Popovici a tras din arma de vânătoare şi, folosindu-se de un moment de descumpănire de care au dat dovadă soldaţii, s-a ascuns, de la deportare, împreună cu soţia”.

„În timpul efectuării operaţiei în satul Cărpineni, culacul Ungurean a încercat să iasă din convoi. Chiar şi după patru împuşcături de avertizare, Ungurean nu s-a oprit, fiind rănit grav, iar peste câteva ore a murit în spital”.

„În timpul efectuării operaţiei în satul Ghiduleni, r-l Chiperceni, culacul Cuiban I. A. a încercat să fugă. Măsurile de preîntâmpinare n-au dat rezultat, iar Cuiban a fost împuşcat. Materialele sunt transmise comandantului de batalion maiorului Iakuşev pentru cercetare”.

„La ridicarea din 6.07.1949 în satul Cunicea, r-l Cotiujeni, culacul Jerebţov a încercat să opună rezistenţă. Responsabilul de efectuarea operaţiunii, lucrătorul operativ l-a însărcinat pe sergentul inferior Sukinov să-l ducă pe Jerebţov la primărie.

În drum spre primărie Jerebţov a fugit şi, în pofida avertizărilor verbale şi din armă, Jerebţov a continuat să fugă. Sergentul inferior Sukinov, în conformitate cu Statutul militar, l-a împuşcat pe Jerebţov rănindu-l. Glontele i-a străpuns abdomenul. La 7 iulie Jerebţov a decedat la spital”.

Tentative de viol şi beţii ale călăilor

„La 7 iulie 1949, sergentul Sosnin, din unitatea maiorului Şumkin, s-a îmbătat în cantina Combinatului deservirii publice din Cimişlia şi cu scopul de viol a încercat să o tragă într-o cameră separată pe soţia şoferului Comitetului raional de partid. Ea a început să strige. La strigătele ei s-au adunat lucrătorii comisariatului militar. Sosnin a scos pistolul şi a încercat să împuşte, însă încărcătura fusese anterior extrasă din pistol de către camarazii săi, aşa încât nu a reuşit să împuşte.
Sosnin este arestat”.

„La 6 iulie, în timpul transportării celor deportaţi, lângă satul Paşcani, r-l Criuleni, maşina s-a răsturnat în râpă. În rezultatul accidentului rutier a decedat culacul Borcari I. S. şi a fost grav rănită soţia lui. Soldaţii şi personalul operativ nu au suferit”.

„La 6 iulie a.c. în satul Cotova, r-l Zguriţa, a avut loc un accident al maşinii „Studebeker”. Şoferul unităţii militare Kaşkevici, la intrarea în sat nu a reuşit să facă curba, a tamponat colţul unei case, a spart peretele, în rezultat a fost strivită mortal Răilean L. . care se afla în casă, iar Răilean M. I. şi Zagorca Z. A. care se aflau lângă perete au fost grav rănite şi sunt transportate la spital. Cei ce se aflau în ataş – 15 persoane, 4 soldaţi, ofiţerul şi şoferul nu au suferit.
Ancheta este efectuată de conducerea unităţii”.

„În regiunea satului Romanovca, r-l Romanovca, la 7 iulie a.c., ora 12.00, a avut loc un accident al maşinii Armatei Sovietice, condusă de şoferul Alexeev M.G. Accidentul s-a produs ca rezultat al faptului că şoferul şi cei doi lucrători operativi erau în stare de ebrietate. În rezultatul accidentului, cei aflaţi în ataş – sergentul inferior şi trei soldaţi au suferit leziuni corporale uşoare, iar soldatul Voronţov – fractură la piciorul drept”.

„În timpul operaţiunii de deportare în r-l Orhei a avut loc un accident rutier. Şoferul maşinii, soldatul unităţii nr. 03660 Şabanov, deplasându-se la locul predării celor deportaţi, necunoscând drumul, din cauza vitezei excesive nu a reuşit o curbă şi s-a lovit de o grămadă de pietre. În urma impactului au fost aruncate din ataş două femei supuse deportării şi un soldat. Una din femei a murit peste o oră, ceilalţi au suferit leziuni uşoare”.

„La 8 iulie, soldaţii Cuzneţov şi Oblezov, în stare de ebrietate, se aflau în or. Străşeni. Trecând pe lângă casa locuitorului Croitoru, ei au auzit împuşcături. În scopul verificării, Cuzneţov şi Oblezov au intrat în curtea casei lui Croitoru. În întâmpinare le-a ieşit Croitoru, un bătrân de 85 de ani. Cuzneţov şi Oblezov cu paturile armei l-au bătut pe Croitoru în aşa măsură încât acesta a decedat. Cuzneţov şi Oblezov şi-au recunoscut vina, au fost arestaţi şi vor fi daţi judecăţii Tribunalului militar”.

Deportarea din Chişinău

„Pe timpul operaţiei în oraş s-a constituit statul-major în următoarea componenţă: şeful direcţiei Ministerul Securităţii de Stat pentru oraşul Chişinău – locotenent-colonelul Dengubov, împuternicitul MSS al RSSM – colonelul Mihailov, locţiitorul direcţiei MSS pentru oraşul Chişinău – locotenent-colonelul Nekliudov, locţiitorul pentru armată – colonelul Mihailov, locţiitorul pe transport – maiorul Gudelman, locţiitorul pentru telecomunicaţii – maiorul Vasiliev, 3 lucrători operativi (t. Laiden, Cernobai, Measnikov), grupa operativă formată din: 1 lucrător operativ, 1 ofiţer şi 5 soldaţi ai MSS al RSSM”.

„Pentru a preîntâmpina evadarea de la deportare a familiilor din contingentul special (or. Chişinău) să se instaleze la intersecţiile principale din oraş (în direcţia or. Cotovsc, Cimişlia, Bender, Orhei, Vadu lui Vodă şi Străşeni) posturi de patrulă în componenţa: 1 lucrător operativ şi 2 soldaţi ai MSS, 3 persoane din cadrul MSS al URSS, în total 6 grupe operative”.

Se stabileşte următoarea schemă de raportare a mersului operaţiunii:  „Şeful grupului operativ, încredinţându-se că toată familia a fost ridicată, intră la Comitetul executiv raional şi raportează şefului grupei operative raionale despre executarea misiunii. După predarea familiei ridicate la punctul de deportare, şeful grupului operativ se prezintă la statul-major al oraşului şi prezintă un raport amănunţit privind executarea misiunii încredinţate.

Şeful grupului operativ raional, la fiecare două ore, totalizează datele privind operaţiunea, transmite, prin telefon, la statul-major al oraşului, datele potrivit formei de cod stabilită. Lucrătorul operativ din cadrul grupului operativ al oraşului, totalizând informaţiile venite de la grupele operative raionale privind numărul de familii ridicate, întocmeşte raportul total pentru conducerea MSS al RSSM”.

Reacţii antisovietice şi de condamnare a deportărilor

Deopotrivă cu reacţiile „pozitive” la deportări, NKVD-iştii au fost atenţi şi au monitorizat şi reacţiile de condamnare a acestora:

„Asamblorul staţiei electrice Ogurţov, în discuţie cu muncitorii, a declarat: „Îmi pare rău de aceste persoane. Ei toată viaţa au agonisit averea şi iată că trebuie să o lase”.

„Tâmplarul Macaris, în drum spre lucru, a declarat următoarele: „Astăzi ei ridică poporul nostru, iar mâine-poimâine ei vor fi bătuţi în asemenea măsură încât nu se vor ridica niciodată. Eu ştiu asta”.

„Funcţionara Rozental, în discuţie cu colaboratorii instituţiei în care lucrează, a declarat: „Nu pot să-i sufăr. A venit armată specială a MAI şi toată noaptea au ridicat oameni. Cum nu-i pedepseşte Dumnezeu? Ridică oameni nevinovaţi şi îşi bat joc de ei. Dar nu e nimic, aceasta nu va avea un sfârşit bun. Viaţă pentru viaţă şi lacrimi pentru lacrimi. După asta neapărat va fi război. Vreau ca astăzi în oraş să cadă o bombă, ca totul să se prefacă în scrum”.

Photo of Mihai Taşcă

Mihai Taşcă

Mihai Taşcă, dr. în drept, secretarul Comisiei prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova,

06/07/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: