CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

MINCIUNILE ȘI POLITICA BUDAPESTEI. CINE E CEL MAI MINCINOS OFICIAL MAGHIAR?

Fotografia care a scandalizat Internetul: primul ministru ungar Viktor Orban, îi prezintă omologului său polonez Mateusz Morawiecki,o hartă a Ungariei mari, care includea Transilvania.

Premierul Ungariei mai făcuse un gest similar şi în noiembrie 2017. Atunci, Orban a înmânat unei delegaţii chineze venite la Budapesta la un summit intitulat „16+1”, o mapă de prezentare în care se afla şi harta Ungariei Mari, în care Transilvania şi o parte din Slovacia apăreau anexate statului maghiar.

Președintele ungar, János Áder, declara în august anul trecut la Summit-ul inaugural al Platformei Internaționale Crimeea de la Kiev, la care a luat parte și premierul român de atunci Florin Cîțu, că maghiarii au „experienţa istorică a puterilor străine care au redesenat în mod arbitrar graniţele unui stat aflat într-o situaţie dificilă la un moment dat”:

“După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”.

Potrivit publicației ungare hirado.hu.,președintele Ungariei, János Áder (foto), compara în august anul trecut anexarea Crimeei de către Rusia, cu Tratatul de la Trianon, semnat la sfârșitul Primului Război Mondial și prin care Transilvania a revenit României.

Iată că acum, un alt oficial maghiar a spus exact contrariul !

În urmă cu câteva zile Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale în cadrul Cancelariei premierului ungar, spunea că „în Transilvania, cu sprijinul Guvernului ungar, a fost creată o structură educaţională maghiară completă, de la creşă până la universitate” informează Rador.ro, care citează agenția de presă MTI, preluată de https://www.g4media.ro.

Foto: Árpád János Potápi, se pozează și el cu harta Ungariei Mari, în care Transilvania apare inclusă între granițele sale.

Oficialul maghiar a făcut declarația după inaugurarea unui centru cu program prelungit pentru preşcolari, „Casa Márton Áron”, la Miercurea Nirajului, judeţul Mureş.

El a mai spus că în paralel cu acest eveniment, la Universitatea Sapientia din Târgu Mureş s-a desfăşurat ceremonia de încheiere a anului universitar, instituţie de învăţământ superior care a fost înfiinţată în urmă cu 22 de ani cu sprijinul statului ungar, adăugând mulțumit că:

„Datorită Programului de dezvoltare a grădiniţelor din Bazinul Carpatic, care se află acum în cea de-a patra etapă, în Transilvania a fost creată şi consolidată o structură educaţională completă de limba maghiară. Este bine să vedem aceste realizări.

Dacă ar fi să scriem pe câte o pagină toate realizările pe care le-am făcut în ultimii 12 ani – şi mă refer doar la investiţii, nu la programe, ci la renovări şi investiţii finalizate, concrete -, atunci am putea citi o carte sau o publicaţie de 100.000 de pagini”, a declarat secretarul de stat.

El a mai spus că numărul investiţiilor (reabilitări şi construcţii noi), realizate în Bazinul Carpatic prin programul de dezvoltare a grădiniţelor, lansat în urmă cu 5 ani şi jumătate de Secretariatul de Stat pentru Politici Naţionale, se apropie de 1.000.

În Transilvania, în cadrul programului au fost construite 103 grădiniţe noi şi renovate 376, cu o investiţie totală de aproximativ 33 de miliarde de forinţi (82,21 milioane euro).

Întrebarea care se pune acum, este CINE A MINȚIT: Președintele UNGARIEI sau celălalt oficial al guvernului Ungariei – Árpád János Potápi ?

Tertium non datur!

27/06/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , | Un comentariu

GUVERNUL ROMÂNIEI A REACȚIONAT LA DECLARAȚIILE lui Medvedev cu privire la sprijinul acordat de țara noastră Republicii Moldova pentru aderarea la UE spunând că „indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului”

Guvernul României a reacționat la declarațiile lui Dmitri Medvedev, adjunctul șefului Consiliului de Securitate al Federației Ruse spunând că: „indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului”.

Săptămâna trecută, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

O reacție nervoasă a venit din partea Moscovei prin gura lui Dmitri Medvedev, fost prim ministru și președinte al Federației Ruse, care a acuzat Bucureștiul că vrea să creeze o „nouă Românie Mare”.

“Deputații din cele două țări au finalizat prima ședință comună a Parlamentelor României și Republicii Moldova cu un dans, ținându-se de mână. A părut foarte amuzant”, a explicat Medvedev,“însă, consecințele ar putea fi mult mai puțin amuzante”, a remarcat politicianul rus, potrivit relatării https://www.defenseromania.ro.

Medvedev a afirmat că Occidentul încearcă în orice mod posibil să interzică Rusiei să considere poporul ucrainean apropiat, provocând o adâncire a conflictului, dar situația este diferită în ceea ce-i privește pe români și moldoveni. “Oficialii bucureșteni, incitați de integratorii de la Bruxelles, sunt bântuiți de ideea recreării proiectului România Mare, care a fost îngropat de Armata Roșie în timpul Marelui Război Patriotic”, a subliniat acesta.

Dmitri Medvedev a mai pretins că, “în ultimul timp, s-au intensificat în mod deschis eforturile, în diferite formate, de preluare legală a Republicii Moldova”. Mai mult decât atât, în opinia Bucureștiului, nici măcar nu este vorba despre unificarea “popoarelor frățești” într-un fel de entitate de tip statal. “Autoritățile române percep cu aroganță teritoriul dintre Nistru și Prut ca fiind provincia lor, ruptă temporar”, a spus adjunctul șefului Consiliului de Securitate al Federației Ruse.

Potrivit lui Medvedev, respingerea categorică de către mai mult de jumătate din societatea moldovenească a “Anschluss-ului” impus din afară nu este surprinzătoare.

“În Transnistria, marea majoritate a locuitorilor nu vor să vadă steagul României, puternic asociat cu durerea și suferința din timpul Marelui Război Patriotic”, a concluzionat acesta.

Ministerul Afacerilor Externe al României a răspuns duminică, 26 iunie, că declarațiile lui Dmitri Medvedev, subsecvente deciziei istorice a Consiliului European din 23-24 iunie privind acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, fac parte din „retorica falsă a Kremlinului, propagată în Republica Moldova atât înainte, cât și după agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei”, informează un comunicat de presă remis presei.

Reacția menționată indică, pe lângă un mare grad de frustrare, un lucru cert: decizia Consiliului European de a acorda statutul de stat candidat pentru Republica Moldova este o decizie corectă și reprezintă o realizare cu adevărat istorică, o reconfirmare a vocației și orientării europene ale Republicii Moldova și cetățenilor săi”, se arată în comunicatul de presă.

Mai mult, MAE român a precizat că acestă decizie reprezintă, pe de o parte, inițierea drumului ireversibil spre integrarea deplină a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, acolo unde îi este locul și, pe de altă parte, o nouă confirmare a valorii strategice a politicii de extindere a Uniunii.

27/06/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

CUM S-A AJUNS LA ULTIMATUMUL PRIVITOR LA CEDAREA BASARABIEI ȘI BUCOVINEI DE NORD DAT ROMÂNIEI DE URSS LA 26 IUNIE 1940 !

26 iunie 1940

În data de 24 iunie 1940, ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop, a fost informat de partea sovietică, cu privire la intențiile sale cu privire la Basarabia și Bucovina.

Ribbentrop s-a arătat îngrijorat mai mult de soarta celor aproximativ 100.000 de etnici germani din Basarabia. De asemenea, Ribbentrop s-a arătat uimit de pretențiile sovietice în ceea ce privește Bucovina, (acest teritoriu nu fusese menționat, în niciun fel, în protocolul secret al Pactului sovieto-german de neagresiune încheiat la 23 august 1939 între URSS și Germania).

În continuare, ministrul german de externe a subliniat că Germania are interese economice puternice în restul teritoriului românesc.

Textul ultimatumului din 26 iunie afirma, în mod incorect, că Basarabia era populată, în principal, cu ucraineni

„În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a detașat de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.”.

Guvernul sovietic cerea partea de nord a Bucovinei care „ar reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populației Basarabiei prin dominația de 22 de ani a României în Basarabia.” Bucovina de nord avea unele legături istorice cu Galiția, care fusese anexată de URSS în 1939 ca urmare a invaziei germano-sovietice din 1939, doar prin faptul că ambele regiuni fuseseră parte a Imperiului Austro-Ungar din a doua parte a secolului al XVIII-lea până în 1918.

În cartea de amintiri „Molotov remembers. Inside Kremlin Politics„, Viaceslav Molotov , comisarul sovietic pentru afacerile externe relatează circumstanțele în care România a pierdut nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în anul 1940, odată cu Basarabia.

Molotov spunea că: „Nu cunoșteam bine geografia la data vizitei lui Ribbentrop. Nu știam geografia granițelor dintre Rusia, Germania și Austro-Ungaria. Am cerut să trasăm granițele în așa fel încât orașul Cernăuți să ne aparțină nouă. Germanii mi-au spus: „Dar voi n-ați avut niciodată Cernăuțiul. El a aparținut întotdeauna Austriei. Cum puteți să-l cereți?”, „Ucrainenii îl cer! Sunt ucraineni care trăiesc acolo, ei ne-au ordonat să facem asta.”

Dar Cernăuți n-a fost niciodată oraș rusesc, a fost întotdeauna parte a Austriei și apoi a României!” a răspuns ambasadorul german la Moscova, Friederich von der Schulenburg. „Da, dar ucrainenii trebuie să se unească!” …Schulenburg…a oftat și apoi a zis: „Voi raporta guvernului meu”. A raportat și Hitler a aceptat.”[

Urmărind să nu deterioreze relaţiile sovieto-germane, dar nici să nu dea dovadă de slăbiciune, I.V. Stalin a recurs la un compromis, cerând lui V.M. Molotov să-l informeze pe Friedrich Werner von Schulenburg că guvernul sovietic a decis „să-şi limiteze cererile asupra părţii nordice a Bucovinei, împreună cu oraşul Cernăuţi” notează Col. (r) Prof. univ. dr. Alesandru Duţu în publicația online https://www.art-emis.ro.

– Încercând să obţină o compensaţie pentru România, ambasadorul german a apreciat că se putea ajunge mai uşor la „o soluţionare paşnică” în situaţia în care guvernul sovietic „ar înapoia rezerva de aur a Băncii Naţionale a României” (tezaurul românesc depus spre păstrare la Moscova în timpul Primului Război Mondial – n.n.).

– V.M. Molotov a răspuns însă că această problemă „nici nu se mai pune deoarece România a exploatat un timp îndelungat Basarabia”. Se referea, în mod eronat, la perioada care se scursese de la 27 martie/9 aprilie 1918, când Basarabia se unise cu România, în urma votului majoritar al Sfatului Ţării.

– În continuare, cei doi diplomaţi, sovietic şi german, cad de acord asupra modului în care urma să se procedeze: în timp ce guvernul sovietic avea să supună cererea, în aceeaşi seară, ministrului plenipotenţiar român la Moscova, guvernul german trebuia să sfătuiască „de urgenţă” guvernul de la Bucureşti ,,să cadă de acord”, altfel „războiul ar fi inevitabil”.

De la Roma, ambasadorul german îl informa pe Joachim von Ribbentrop că guvernul italian a reafirmat că „optează pentru o soluţionare paşnică a problemei Basarabiei şi îşi oferă serviciile pentru a exercita o anumită influenţă asupra Bucureştilor”.

Prin urmare, cei „trei mari”, care controlau atunci viitorul statelor Europei, îşi „dăduseră mâna” şi deciseseră sfârtecarea României, care nu putea conta nici pe sprijinul aliaţilor din Înţelegerea Balcanică.

Reliefând contextul internațional nefavorabil, Gheorghe Tătărescu, prim-ministrul țării, avea să noteze ceva mai târziu: „Astfel, în noaptea de 26 spre 27 iunie ne-am găsit singuri în fața amenințării. Singuri”.

În acest context, seara târziu, la orele 22.00, ambasadorul român la Moscova, Gheorghe Davidescu, este chemat de V.M. Molotov la Kremlin, care îi înmânează, în numele guvernului sovietic, o Notă ultimativă prin care se cerea guvernului român „să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia” şi să „transmită”, tot Uniunii Sovietice, partea de nord a Bucovinei. Răspunsul era aşteptat în cursul zilei de 27 iunie 1940.

– Pe harta înmânată, „noile frontiere” erau marcate printr-o linie groasă, trasată cu creion roşu, urma acestuia acoperind, aşa cum releva Alexandru Cretzianu, o porţiune corespunzătoare „unui teritoriu de 7 mile”, astfel încât era foarte greu de stabilit în care parte urmau să rămână unele localităţi. Mai mult, linia trecea şi peste un teritoriu (regiunea Herţa) care nu era menţionat în ultimatum.

După ce precizează că „argumentele înșirate în Notă sunt lipsite de temei”, Gheorghe Davidescu expune „drepturile istorice, entice și politice care formează temelia reunirii Basarabiei cu patria” și declară că „România nu a profitat de slăbiciunea militară a U.R.S.S.”, că „unirea a fost un act al majorității populației basarabene a cărei voință s-a exprimat în hotărârea Sfatului Țării”.

– Apoi expune „modul în care a fost răpită Bucovina și împrejurările în care această provincie, care nu a cunoscut niciodată dominația rusească, a hotărât să se unească cu Patria Mamă”, reamintește faptul că după 1918 România „a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a avea raporturi de bună vecinătate cu U.R.S.S. în convingerea că guvernul sovietic își dă seama că o Românie puternică, unită în granițele ei entice este o garanție de securitate pentru toți vecinii ei”.

– V.M. Molotov nu acceptă argumentele ministrului român, apreciind că acestea nu corespundeau „nici evoluției istorice, nici situației de fapt”. Argumentează cererea sovietică privind nordul Bucovinei ca „despăgubire pentru dominația română în Basarabia timp de 22 de ani”.

– Gheorghe Davidescu mai precizează că termenul de 24 de ore era „insuficient pentru ca guvernul român să poată lua o hotărâre într-o problemă atât de importantă pentru viitorul neamului nostru”.

– Şi aceste argumentele se dovedesc a fi inutile, V.M. Molotov atrăgând atenția că dacă România nu va răspunde afirmativ în termenul fixat, atacul sovietic se va produce în seara următoare.

De la Moscova, Friedrich Werner von Schulenburg face cunoscut că trupele sovietice „trec mâine dimineață granița României dacă guvernul român nu dă încă azi răspuns afirmativ la pretențiile U.R.S.S.”. Informând pe români despre acest lucru, Wilhelm Fabricius precizează că „acceptarea este în interesul bineînțeles al României”.

În acel moment, Uniunea Sovietică dispunea, în apropierea graniţei estice a României de 40 de divizii, 14 brigăzi, 30 de regimente şi patru divizioane de artilerie independente.

– Cu toate că Germania se străduia să „ţină în frâu” Ungaria şi Bulgaria, presiuni/pericole evidente se manifestau şi la graniţa de sud şi de vest a României.

27/06/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: