CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

GÂNDUL ZILEI


006

 

 

 

 

 

Îmi plac cuvintele străine naturalizate. Mai dezmorţesc limba…În timp, unele rezistă, altele dispar, constată scriitorul și eseistul, estetician, istoric al artei și un apreciat stilist al limbii române, Andrei Pleşu.
    A ieşit din uz cea mai mare parte a turcismelor şi grecismelor aclimatizate, de sus în jos,în Ţările Române.
    Franţuzismele din limbajul administrativ al secolul al XIX-lea au rezistat fiindcă era nevoie de ele, ca şi cuvintele nemţeşti din limbajul tehnic.
    Rusismele din anii ’50 ai veacului trecut au avut viaţă scurtă. Nici nu se potriveau cu româna şi aveau şi conotaţii nasoale…
    După 1989, cine voia să pară pro-occidental începuse să anvizajeze şi să achieseze. Îl mai ţineţi minte pe Adrian Severin?
    Au apărut apoi multinaţionalele, ai căror manageri nu ştiau româneşte, românul întors de la burse, fotbalistul de 2 bani și menajera hoață care voia să-şi marcheze lingvistic întoarcerea din străinătate şi reclamele (advertaizingurile) văzute în engleză.
    Adjuncţii autohtoni ai şefilor de multinaţionale au început să vorbească o română pigmentată cu feed-back-uri şi locaţii.

  • Secretarele nu-și mai spun decât manager assistant
  • Cizmarii și chiloțarii sunt designeri

Mă așteptam să fie vorba de crize de aclimatizare și de micile noastre snobisme de cetățeni ai unei țări mici, dar vioaie… Nici gând!

S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuințat de posturi de radio și de televiziune, iar cuvinte românești cât se poate de utile sunt înlocuite prostește de persoane care stau prost și cu vocabularul limbii române, și cu gramatica ei…

Tot soiul de absolvenți și absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă politicieni inepți și comentatori care par să-și fi luat doctoratul la un șpriț, înainte de a lua nota de trecere la română în liceu se dau în bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul…

  • Potrivit lor, nu mai avem prilejuri, avem doar oportunități.
  • Nu mai suntem hotărâți să facem ceva, ci determinați.
  • Nu mai realizăm, ci implementăm.
  • Nu mai avem cazuri, ci spețe.
  • Nu ne ducem într-un loc, ci într-o locație.
  • Nu mai luăm în considerare, ci anvizajăm.
  • Nu mai consimțim, ci achiesăm.
  • Serviciul de întreținere a devenit mentenanță.
  • Ceva care ți se pare obligatoriu e un must.
  • Nu mai avem speranțe, deoarece am trecut la expectațiuni.
  • Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm.
  • Și nu mai așteptăm un răspuns, ci un feedback.
  • Nu mai avem frizeri și croitorese, avem hair stiliști și creatoare de fashion.

Cu alte cuvinte, deținem o oportunitate pe care suntem determinați să o implementăm într-o locație pe care am anvizajat-o, achiesând la o mentenanță care e un must și asupra căreia ne focusăm în expectațiunea unui feed-back pozitiv.

Altfel, când ies din rol, îi auzi cu câte un neaoș și superior ”Hai să-mi bag p…” sau cu concluzia absolut academică: ”Un căcat”…”

Sursa: Internet

– Reclamă la noua meserie de frizer: ”PRESTĂM SERVICII CU HER STILIȘTI DE INALTĂ CLASĂ”

Cine ar fi putut să o spună mai bine?

Publicitate

18/06/2022 - Posted by | ROMANIA MODERNA | , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 19/06/2022 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: