Rusia a încălcat aproximativ 400 de tratate internaționale diferite, între care se numără și Memorandumul de la Budapesta din 1994, care ar fi trebuit să garanteze suveranitatea Ucrainei

 

Rusia a încălcat „aproximativ 400 de tratate internaționale diferite”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de BBC și preluat de https://www.g4media.ro.

Vorbind la Summitul pentru democrație de la Copenhaga din 2022 prin legătură video, liderul ucrainean a declarat: „Numai în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, și vreau să vă reamintesc că a început în 2014, nu pe 24 februarie [2022], Rusia a încălcat aproximativ 400 de tratate internaționale diferite la care țările noastre sunt părți”.

Președintele a dat numeroase exemple de tratate despre care a afirmat că Rusia le-a încălcat, inclusiv Carta ONU.

Zelenski a spus că oamenii ar trebui să își amintească memorandumul de la Budapesta, susținând că Rusia a „adăugat cinism maxim la întreaga imagine” prin încălcarea acestuia. „Prin această încălcare, Rusia a pus capăt întregii lupte pentru dezarmarea nucleară în lume”.

Memorandumul de la Budapesta a fost un acord încheiat în 1994 prin care Ucraina renunța la armele nucleare pe care le moștenise din epoca sovietică, în schimbul unor „asigurări” privind securitatea sa viitoare, convenite de Rusia, SUA și Marea Britanie.

 

După dizolvarea Uniunii Sovietice, Ucraina s-a trezit în postura de a fi a treia putere nucleară din lume, având stocuri de arme nucleare mai mari decât ale Regatului Unit, Franței și ale Chinei împreună.

Pe teritoriul ucrainean au rămas 130 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) UR-100N cu șase focoase fiecare, 46 de ICBM RT-23 Molodets cu zece focoase fiecare, precum și 33 de bombardiere grele, însumând aproximativ 1.700 de focoase.

Perspectiva apariției  după dispariția URSS a trei noi state nucleare i-a neliniștit la vremea respectivă pe liderii marilor puteri și drept urmare au hotărât să încheie un acord de neproliferare nucleară cu aceste țări care își dobândiseră recent independența.

Reprezentanții  Rusia, Statele Unite și Regatul Unit s-au întâlnit  în decembrie 1994 la Budapesta pentru a discuta despre arsenalul nuclear moștenit de la fosta Uniune Sovietică de noile state independente Belarus, Kazahstan, Ucraina.

 

În timpul acelui summit SUA, Regatul Unit și Rusia au declarat că vor garanta suveranitatea și integritatea teritorială a Belarus, Kazahstan și Ucraina ca părți ale Tratatului de neproliferare a armelor nucleare.

De asemenea ele au dat asigurări că se vor abține de la folosirea forței împotriva acestor state proaspăt independente.

În schimb, Belarus, Kazahstan și Ucraina trebuiau să treacă printr-un proces de dezarmare nucleară și să renunțe la armele lor nucleare.

Aceste țări au fost de acord și a fost semnat Memorandumul de la Budapesta care aconstat în trei acorduri politice identice semnate  la 5 decembrie 1994, de trei puteri nucleare: Federația Rusă , Regatul Unit și Statele Unite.

China și Franța au dat la rândul lor propriile garanții de securitate acestor state foste sovietice.

1900 de focoase nucleare au fost transferate din Ucraina  pe teritoriul Rusiei pentru a fi distruse între 1994 și 1996. 

Foto: Semnatarii Memorandumului de la Budapesta din 5 decembrie 1994 – președinții  Rusiei (Boris Ielțîn), SUA (Bill Clinton), Ucrainei (Leonid Kucima) și primul ministru britanic John Major.

Punctele-cheie ale Memorandumului de la Budapesta privitoare la Ucraina:

– Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite se angajează să respecte independenţa, suveranitatea şi frontierele actuale ale Ucrainei.

– Cele trei ţări semnatare se angajează să se abţină de la ameninţări cu recurgerea la forţă sau utilizarea forţei împotriva integrităţii teritoriale sau independenţei Ucrainei şi să nu mai utilizeze niciodată forţe armate împotriva Ucrainei, cu excepţia cazurilor de legitimă apărare sau în alte cazuri prevăzute de către Carta ONU.

– Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite se angajează să se abţină să recurgă la constrângeri economice în detrimentul Ucrainei, pentru propriul interes.

– Țările semnatare se angajează să sesizeze cât mai rapid Consiliul de Securitate al ONU pentru a ajuta Ucraina, în cazul în care aceasta este victima unui act de agresiune sau dacă este subiectul unei agresiuni prin utilizarea armei nucleare.

– Rusia, Marea Britanie, Statele Unite şi Ucraina vor începe consultări în orice situaţie care ţine de o problemă cu privire la aceste angajamente, conchide acordul.

Dintre cei 193 de membri, 141 au votat în favoarea rezoluției, 35 s-au abținut, iar 5 au votat împotrivă. Țările care au susținut Rusia au fost Coreea de Nord, Siria, Eritreea, și Belarus.

Așadar, prin acest Memorandum, Statele Unite, Federația Rusă și Regatul Unit s-au angajat să respecte independența, suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei.

De asemenea, printre obligațiile asumate de marile puteri garante, era și prevederea de a se abține de la amenințarea și utilizarea forței împotriva integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei. Totodată, țările semnatare s-au angajat să organizeze consultări în cazul unei situații care afectează problema acestor obligații.

Atunci, în 1994, Ucraina a fost de acord să renunțe la armele sale nucleare și să se alăture Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP)ca stat non-nuclear, fiind de acord să transfere toate focoasele sale nucleare Rusiei și să dezmembreze, cu asistență tehnică din partea Statelor Unite, toate ICBM-urile, silozurile, bombardierele și rachetele nucleare de croazieră de pe teritoriul său.

Memorandumul de la Budapesta pare acum a fi o amintire îndepărtată. La treizeci de ani de la semnarea documentului, Rusia a lansat o agresiune militară pe scară largă împotriva Ucrainei, invazia având ca rezultat până acum uciderea a zeci de mii de oameni, distrugerea a numeroase localități și strămutarea a  milioane de ucraineni, asta după ce în 2014 Rusia a anexat de asemenea ilegal, peninsula Crimeea și a acordat un puternic sprijin militar și logistic regiunilor separatiste Lugansk și Donețk din estul Ucrainei.

 

Invazia Rusiei a fost o încălcare directă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Când s-au produs evenimentele din 2014 în urma cărora Rusia a anexat Crimeea și a provocat și sprijinit războiul de secesiune din regiunile ucrainene Donețk și Lugansk, SUA, Marea Britanie și Franța au declarat rapid că Rusia a încălcat Memorandumul de la Budapesta și au implementat  sancțiuni împotriva Rusiei.

La 4 martie 2014, președintele rus Vladimir Putin a răspuns la o întrebare privind încălcarea Memorandumului de la Budapesta, descriind situația actuală din Ucraina ca pe o revoluție în care „apare un nou stat, dar cu acest stat și în privința acestui stat, nu am semnat niciun document obligatoriu”.

Sancțiunile occidentale nu au reușit să descurajeze comportamentul agresiv al Rusiei. Federația Rusă a pierdut enorm , dar a continuat să încalce suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și Belarusului.

Fostul negociator nuclear de la Kiev, Kostenko, a declarat pentru publicația pentru publicația POLITICO: 

”În urmă cu aproximativ 30 de ani, Ucraina și-a predat Rusiei toate armele sale nucleare în schimbul promisiunilor de pace de la Moscova. Puterile occidentale au intermediat înțelegerea. Promisiunile s-au dovedit vorbe goale.

Kostenko, un politician ucrainean în vârstă de 70 de ani, s-a aflat în fruntea tratativelor pentru  dezarmarea nucleară a Ucrainei în anii 1990, în calitate de ministru al mediului și ministru al siguranței nucleare. Timp de șase luni, el a fost și principalul negociator al Kievului asupra acordului nuclear.

Privind retrospectiv, a spus el, Ucraina ar fi trebuit să-și gestioneze propria dezarmare nucleară și să reziste până când primea mai multe garanții ferme din partea aliaților occidentali, cum ar fi aderarea la NATO, în loc să facă schimb de concesii pe termen scurt pentru angajamente de pace și securitate.

„Privind în urmă, dezarmarea nucleară a Ucrainei, așa cum s-a întâmplat, a fost o greșeală teribilă”, a spus el.

În prezent poporul ucrainean plăteşte pacea Europei prin vărsarea propriului sânge. De fapt, războiul de astăzi nu are loc în estul Ucrainei, ci în estul Europei. Exprimând indignarea produsă la nivel global de agresiunea Rusiei, Organizația Națiunilor Unite a acordat un vot copleșitor pentru rezoluția prin care este condamnată invazia acestei țări în Ucraina și a cerut retragerea imediată a armatei ruse din țara vecină.

Dintre cei 193 de membri ai ONU, 141 au votat în favoarea rezoluției, 35 s-au abținut, iar 5 au votat împotrivă.

Țările care au susținut Rusia au fost Coreea de Nord, Siria, Eritreea, și Belarus.

 

Publicitate