VICTOR ORBAN joacă aproape totul pe mâna lui Putin. România are nevoie de repoziționări!
Ungaria Mare e una din ambițiile lui Victor Orban, care joacă aproape totul pe mâna lui Putin. România are nevoie de repoziționari!
Nimic din vizita președintelui maghiar, dna Novak, nu a fost întâmplător. Budapesta exercită o presiune constantă pe Transilvania, fără să-i pese de reacțiile politice dâmbovițene, tardive, anoste și fără vlagă. Nu-ți trebuie prea multă specializare să vezi că suntem în fața unei strategii pe termen lung susținută financiar și logistic de Victor Orban.
O foarte interesantă analiză despre modul în care liderul de la Budapesta, Viktor Orban, visează cu ochii deschiși la Transilvania, cu sprijinul marelui revizionist al granițelor, Vladimir Putin, este difuzată în aceste zile pe siteul Monitorul Apărării. O publicație militară care reunește generali de top, foști capi ai armatei, diplomați militari șamd.
”Vladimir Putin a fost singurul lider al unei mari puteri internaţionale care după sfârşitul Războiului Rece a dovedit că este dispus să utilizeze instrumentul militar în scopuri teritoriale(…)
Este, de fapt, singurul regim revizionist contemporan care controlează o mare putere militară. Care şi-a propus şi încearcă să schimbe graniţele recunoscute internaţional.
Dacă ne uităm pe harta Europei de Est, poziţia geopolitică a României este mult mai incomodă pentru un stat ca Federaţia Rusă decât, de exemplu, poziţia geopolitică a ţărilor baltice sau a Poloniei.
Controlând ţările baltice, ajungi la Marea Baltică, acolo unde eşti deja. Controlând Polonia, ajungi la Germania, cu care deja poţi discuta în mod direct.
Controlând teritoriul românesc, ajungi la spaţiul balcanic şi pui o mână pe umărul Bulgariei. Şi faci eventual acest lucru oferind tuturor o bucată din mămăliga românească, aşa cum Vladimir Putin îi invita recent pe vecinii Ucrainei (inclusiv România) la nimic altceva decât o împărţire teritorială a acesteia.
Ceea ce este, pentru Ungaria, „o întâlnire a minţilor”.
Din această perspectivă, Vladimir Putin constituie o atracţie pentru toţi revizioniştii din lume, şi mai ales pentru cei din Europa de Est, precum pare a fi liderul de la Budapesta.
Pentru Viktor Orban, apropierea de regimul Putin nu pare a fi decât o speranţă neformulată explicit de a juca, cândva, undeva, cartea unei Ungarii cu alte graniţe.
Dacă aceste consideraţii se confirmă, Ungaria sub regimul Viktor Orban ar trebui să părăsească (voluntar sau nu) Uniunea Europeană şi NATO, aşa cum Federaţia Rusă ar trebui să părăsească Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite (tot voluntar sau nu).
Nu poţi fi membru al unei organizaţii pe care o sabotezi din interior. A trecut oare domnul Viktor Orban Rubiconul? A părăsit democraţia şi legalismul către aventurism politic şi autocraţie?
Perioada imediat următoare ne va demonstra sau infirma acest lucru.
Ministrul Finanţelor Anton Siluanov: ”Rusia are nevoie de resurse financiare uriașe pentru operațiunea militară din Ucraina”
Rusia are nevoie de resurse financiare uriaşe pentru operaţiunea sa militară din Ucraina – a declarat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, care a precizat că Rusia a alocat stimulente în valoare de 8.000 de miliarde de ruble (120 de miliarde de dolari) pentru susţinerea economiei. Rusia a trimis zeci de mii de militari în Ucraina începând cu 24 februarie, fapt care a determinat Occidentul să impună sancţiuni care au alimentat inflaţia la aproape 18% şi au dus Rusia în pragul recesiunii.
„Bani, resurse uriaşe sunt necesare pentru operaţiunea specială” – a spus Anton Siluanov într-un discurs ţinut la Facultatea de Finanţe a Universităţii din Moscova.
Siluanov a declarat că Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat săptămâna aceasta o majorare de 10% a pensiilor şi salariului minim, în ideea de a-i proteja pe ruşi de inflaţie, dar a dezminţit că aceste probleme economice au legătură cu ceea ce Rusia numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina.
Aceste măsuri vor costa bugetul federal rus aproximativ 600 de miliarde de ruble în acest an şi aproximativ 1.000 de ruble în 2023 , scrie https://www.usnews.com, reluat de https://www.veridica.ro/stiri.
Restricţiile pentru investitorii străini
Vineri, ministrul Finanţelor şi-a exprimat sprjinul faţă de restricţiile impuse asupra mişcărilor de capital şi îngheţarea activelor pentru investitorii străini din ţările „ostile”, pe care autorităţile de la Moscova le-au impus ca răspuns la sancţiunile occidentale.
„Vom păstra investiţiile care au fost făcute de străinii din ţările ostile în Rusia, la fel cum ei vor păstra aurul şi rezervele noastre valutare” – a spus Siluanov, referindu-se la decizia statelor occidentale de a îngheţa aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele internaţionale ale Rusiei.
Siluanov a apreciat că restricţiile asupra mişcărilor de capital pentru investitorii străini ar putea rămâne în vigoare până când fie restricţiile vor fi ridicate fie rezervele Rusiei vor fi deblocate.
5 scenarii posibile ale direcțiilor de atac ale Rusiei în sudul Ucrainei
Scenariul Bugeac [sudul Basarabiei] ar putea fi pe masa lui Putin. Dar, poate să îl joace?
Într-o analiză publicată pe 9 decembrie de Breaking Defense, expertul în relații transatlantice, Luke Coffey, de la influentul think thank american Heritage Foundation, a analizat cinci scenarii de evoluție în viitorul apropiat a conflictului militar dintre Rusia și Ucraina .
Surprinzător sau poate pentru avizați nu atât de surprinzător, printre variantele luate în calcul de Coffey, este și scenariul Bugeac [sudul Basarabiei], în care Rusia ar provoacă probleme politice în zona Bugeac din regiunea ucraineană Odesa.
Scopul principal ar fi producerea unei crize politice locale care să cauzeze probleme guvernului central de la Kiev.
Dominarea Bugeacului, pe lângă prezența militară a Rusiei în Transnistria, ar face ca Moscova să controleze o porțiune considerabilă a graniței de vest a Ucrainei ceea ce ar amenința și stabilitatea importantului port Odesa de la Marea Neagră.
Potrivit lui Coffey, Moscova a mai încercat acest lucru în urmă cu câțiva ani, prin crearea așa-numitul Consiliu Național al Basarabiei, dar reacția rapidă a autorităților ucrainene a blocat o dezvoltare a situației până la faza de secesiune.
Importanța controlului Bugeacului pentru Moscova nu este una mică, deoarece la granița sa se află regiunea autonomă cu vederi pro-ruse Găgăuzia a Republicii Moldova și la mai puțin de 20 de km se află Transnistria, unde Moscova are dislocat un contingent militar de mărimea unei brigăzi.
Din această poziție, Rusia poate amenința mult mai bine Odesa, al treilea oraș ca mărime al Ucrainei, precum și Republica Moldova aflată și ea în afara ariei de protecție a NATO.
Controlarea Bugeacului de către Rusia, corelat cu ocuparea Insulei Șerpilor, ar permite Rusiei să închidă accesul Ucrainei la căile maritime internaționale, ceea ce ar însemna o lovitură economică gravă dată Kievului.
Bugeacul a aparținut în ultimul mileniu tătarilor, țărilor române, Imperiului Otoman, României, Imperiului Țarist/URSS și în ultimii 30 de ani – Ucrainei, fiind una dintre zonele în care s-au stabilit populații diverse.
Conform recensământului din 2001, structura etnică a celor aproximativ 600.000 de locuitori ai regiunii este formată din 40% ucraineni, 21% bulgari, 20% ruși, 13% români, 4% găgăuzi, restul alte naționalități.
Deși există această diversitate etnică, regiunea Bugeacului este mai degrabă pro-rusă, acest fapt putând cântări destul de mult în ipoteza unei crize politice.
Din punct de vedere militar, Bugeacul odată intrat sub controlul Rusiei, ar fi relativ ușor de apărat, deoarece este despărțit de restul țării de estuarul larg al Nistrului.
Există doar două căi comunicație terestră care leagă Bugeacul de Ucraina, din care una primită din partea Republicii Moldova, la schimb pentru portul Giurgiulești, iar cealaltă aflată pe un istm destul de îngust la vărsarea Nistrului în Marea Neagră.
Privită din aceste perspective, regiunea Bugeacului pare destul de tentantă pentru războiul hibrid de durată al Rusiei împotriva Ucrainei, în care Moscova mută economic din punct de vedere al costurilor umane și obține beneficii mari.
Cu toate acestea, Bugeacul nu este deloc la îndemâna armatei ruse, cum este regiunea Donbas, cu care Rusia se învecinează.
În plus, elementul surpriză pentru o operație de tip ”omuleți verzi” nu mai există, serviciile speciale ucrainene fiind în stare de alertă permanentă. De asemenea, pe teritoriul Bugeacului au fost înființate mai multe unități ale armatei ucraniene, care au o capacitate ridicată de luptă și care pot răspunde eficient în cazul unei operații militare clasice.
Desigur, Kievul ar avea capacitatea să stăpânească situația într-o regiune cum ar fi Bugeacul, însă problema se pune dacă poate gestiona simultan mai multe regiuni în care apar tulburări, concomitent cu preocuparea permanentă de a face față unei invazii generalizate a armatei Ruse.
Scenariul Bugeac este pus de Luke Coffey pe poziția a cincea, fiind cotat, probabil, cu cele mai mici șanse de pus în aplicare de către Rusia.
Însă pentru România, numele de Bugeac, faptul că acolo trăiește o importantă comunitate de etnici români și posibila vecinătate cu un conflict deschis, au o rezonanță aparte.
Scenariul non-cinetic
Cu cea mai mare probabilitate este luat în calcul scenariul non-cinetic: Rusia folosește acumularea militară pentru a încerca să obțină concesii din partea Occidentului cu privire la extinderea NATO.
Scopul strategic al Rusiei este să țină Ucraina la distanță de organizații precum NATO și Uniunea Europeană.
Cea mai eficientă modalitate prin care Rusia poate atinge acest obiectiv este menținerea „înghețată” a conflictului din estul Ucrainei – ceea ce înseamnă că luptele majore se opresc, dar luptele localizate rămân și nu se întrevede un sfârșit definitiv al conflictului. Asta înseamnă folosirea trupelor de la graniță ca pârghie politică, nu ca invadatori reali.
Scenariul de ofensivă limitată
Cel de-al doilea scenariu enunțat de Coffey are în vedere o ofensivă limitată, pentru a consolida separatiștii. Aceasta ar implica capturarea nodurilor majore de comunicație și tranzit (cum ar fi orașul Mariupol) și centrala electrică de la Lugansk. Deși acest lucru s-ar putea face fragmentar, o astfel de mișcare ar necesita, de asemenea, abandonarea completă a oricărei noțiuni de încetare a focului.
Scenariul coridorului terestru până în Crimeea
Pe locul trei este realizarea unui coridor terestru către Crimeea. Conectarea Rusiei de Crimeea de-a lungul coastei ar atenua unele dintre provocările logistice ale Moscovei, mai ales în ceea ce privește apa dulce, transformând în același timp Marea Azov într-un lac rusesc.
Dar o asemenea operație ar necesita o forță militară considerabilă care să străpungă pozițiile puternic fortificate de-a lungul liniei de front a Donbasului, capturarea Mariupolului și a întregii coaste până în Crimeea.
Scenariul de ocupare a întreg sudului Ucrainei
Al patrulea scenariu implică o ofensivă de proporții pentru capturarea orașelor mari, fiind cel mai agresiv dintre toate, prin faptul că Moscova va încerca să ocupe tot sudul Ucrainei, inclusiv orașul Odesa.
Acest lucru ar necesita o mobilizare pe scară largă a forțelor ruse. Dacă va avea succes, acest lucru ar schimba fundamental peisajul geopolitic și de securitate din Europa de Est într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial, concluzionează Coffey.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 