PREȘEDINTELE SUA solicită Congresului să aprobe 33 de miliarde de dolari ajutor suplimentar pentru Ucraina

Decizie istorică

Publicația https://timpul.md care apare la Chișinău, informează că AFP şi Reuters au relatat că Preşedintele american Joe Biden va cere Congresului să deblocheze un ajutor suplimentar pentru Ucraina în valoare de 33 de miliarde de dolari, din care 20 de miliarde vor reprezenta ajutor militar.

Această enormă ”asistenţă militară şi de securitate” înseamnă ”arme şi muniţii care merg la poporul ucrainean” pentru a lupta împotriva invaziei ruse, a indicat sursa citată.

Conform AGERPRES, restul pachetului de ajutor urmează să cuprindă 8,5 miliarde de dolari ca asistenţă economică directă pentru Ucraina şi 3 miliarde ajutor umanitar şi alimentar.

NATO, pregătită să ajute ani la rând Ucraina cu arme

NATO este pregătită să continue ani la rând furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia, inclusiv prin facilitarea transferului de arme de producţie sovietică pentru armata ucraineană, dar şi a unor arme moderne occidentale, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters.

”Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung”, pentru că ”există absolut posibilitatea ca acest război să se prelungească luni sau ani”, a spus Stoltenberg la o reuniune a tinerilor la Bruxelles.

”Aliaţii NATO se pregătesc să ofere sprijin pe o perioadă lungă de timp şi de asemenea să ajute Ucraina să facă trecerea de la echipamentele militare vechi din epoca sovietică la arme şi sisteme mai moderne conform standardelor NATO, care vor necesita mai multă instruire”, a explicat secretarul general.

Dacă la începutul invaziei ruse ajutorul militar oferit ucrainenilor s-a axat pe armament uşor şi pe rachetele antitanc şi antiaeriene portabile, în contextul noii faze a războiului în care Rusia se concentrează pe partea de est a Ucrainei armata acesteia are tot mai mult nevoie şi de arme grele.

Majoritatea armelor de acest fel transferate Kievului de statele NATO au fost echipamente de concepţie sovietică preluate din stocurilor armatelor est-europene, dar recent mai multe membre ale NATO, în primul rând SUA, au început să ofere Ucrainei şi obuziere, precum şi alte categorii de armament greu.

PRESA RUSĂ AMENINȚĂ: ”Bucureștiul și Varșovia o caută cu lumânarea”

Pravda: România, prima candidată pentru a fi lovită de Rusia cu rachete Kalibr. „Nu ar supraviețui unui atac, nici fizic, nici mental!

MOSCOVA – Sub titlul „România și Polonia, principalele candidate pentru rachetele Kalibr”, principalul ziar al propagandei lui Putin scrie că „în primul rând România va fi lovită” din rațiuni militare- Bucureștiul ar putea ordona invadarea Transnistriei „pentru a-și salva frații moldoveni de acolo”.

Recent, James Heappey, subsecretar de stat britanic pentru forțele armate, a declarat pentru Times Radio că Ucraina are dreptul legal de a lovi instalații militare de pe teritoriul rusesc pentru a perturba logistica forțelor armate ruse.

Este „complet legitim ca Ucraina să țintească în interiorul Rusiei pentru a întrerupe o logistică ce, dacă nu ar fi fost întreruptă, ar fi contribuit în mod direct la moartea și măcelul de pe teritoriul ucrainean”, a declarat Heappey.

Comentând această declarație, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că, tot pentru a întrerupe logistica militară, Rusia ar putea lovi ținte militare pe teritoriul mai multor țări NATO care furnizează arme regimului de la Kiev.

„Avem înțelegerea corectă a acestei chestiuni? La urma urmei, aceasta duce direct la morți și vărsare de sânge pe teritoriul ucrainean. Din câte am înțeles, Marea Britanie este una dintre aceste țări”, a precizat Zaharova pe canalul său de Telegram.

Moscova consideră că recunoașterea de către Londra, a legitimității loviturilor Ucrainei contra instalațiilor militare de pe teritoriul Rusiei – cunoscutele „incendii ciudate” din a doua zi de Paști, pe care Ucraina nu recunoaște că le-ar fi provocat – echivalează cu admiterea unor lovituri rusești contra lanțurilor logistice din mai multe țări NATO care furnizează arme Kievului. România și Polonia ar fi primele vizate de rachetele rusești, scrie Pravda.ru,citată de https://www.activenews.ro.

„Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că este puțin probabil ca negocierile privind Ucraina să fie eficiente dacă Kievul continuă să primească transporturi de arme din alte țări.

În Statele Unite, surse CNN descriu livrările de arme către Ucraina ca fiind o investiție în neutralizarea armatei și marinei rusești pentru următorii zece ani.

Recentele declarații ale șefului Pentagonului, Lloyd Austin, despre intenția sa de a „slăbi Rusia” prin intermediul ajutorului militar acordat Ucrainei, sunt o reamintire cinică a faptului că NATO este o organizație agresivă care vizează în primul rând Rusia.

Unde poate Rusia să lovească facilitățile logistice și militare occidentale?

Aceasta ar putea fi, în primul rând, România. România ar putea acum să invadeze Transnistria pentru a-și salva frații moldoveni de acolo. 

Polonia este următoarea pe listă – această țară servește drept punct de tranzit pentru toate transporturile de arme din țările occidentale către Ucraina.

Aceste țări nu vor supraviețui unui atac cu rachete Kalibr, nici fizic, nici psihologic. Iar lista de ținte potențiale pentru rachetele Kalibr nu se oprește aici, ea incluzând „furnizori activi de arme letale pentru regimul de la Kiev” precum Cehia, Polonia, Slovenia, Turcia, Germania și SUA, dar și un furnizor neoficial, Bulgaria. 

Ar fi, într-adevăr, un preludiu la cel de-al treilea război mondial, dar aliații SUA ar fi primii care l-ar pierde, deoarece se comportă greșit”, scrie Pravda.ru în continuarea articolului despre declarațiile doamnei Zaharova referitoare la remarcile d-lui Heappey.

Potrivit Antena3.ro în ultimele zile, Pravda a publicat mai multe articole în care acuză România că ar avea un interes ascuns în privința Republicii Moldova.

În majoritatea articolelor, jurnaliștii citează diverși analiști politici ruși susținători ai regimului lui Putin.

Jurnaliștii ruși scriu că România „este cea mai interesată de destabilizarea Transnistriei și își poate realiza visele de unirea cu Moldova și poate rezolva problema separatismului transnistrean cu ajutorul NATO.

Potrivit expertului militar Igor Korotchenko , România și Republica Moldova trebuie să cunoască consecințele unui posibil atac asupra forțelor ruse de menținere a păcii din Transnistria.

Analistul consideră că Moscova trebuie să avertizeze Alianța Nord-Atlantică și Bucureștiul la nivel oficial că nu ar trebui să se amestece criza din Ucraina.
„Acest lucru va fi calificat drept agresiune și, ca răspuns,va fi lansat un atac cu rachete rusești asupra centrelor decizionale din România și Moldova în același timp”, susține Korotchenko citat de Pravda.

Convins că România se pregătește să lovească Transnistria din Moldova, politologul Evghenii Satanovsky crede că „un atac (rusesc) cu rachete ar putea corecta ușor situația și ar putea răcori capetele înfierbântate (din România)”.
Potrivit lui Satanovsky, România are nevoie de Moldova în provocări geopolitice împotriva Rusiei. NATO nu poate permite Moscovei să mențină un asemenea cap de pod precum Transnistria, pentru că acest lucru este contrar conceptului de bază al dezmembrării și distrugerii Rusiei. Și aici nicio negociere nu va ajuta.

Cât privește atacul rusesc, Satanovsky spune că acesta ar putea viza rafinăriile de petrol din România și infrastructura neproducătoare de petrol, care lucrează cu putere pentru a aproviziona cu combustibil și lubrifianți forțele armate ucraineană.

„Acest lucru ar da posibilitatea autorităților române să înceapă să-și organizeze propria economie, în loc să se grăbească să dezvolte Moldova sau să cucerească Transnistria.

Un plus ar putea fi distrugerea instalațiilor militare americane din România, care oricum sunt incluse pe lista celor pe care Washingtonul a fost îndemnat să le desființeze, readucând NATO la granițele de desfășurare a infrastructurii militare din 1997”, a conchis Satanovski.

Https://evenimentulistoric.ro vorbește despre faptul că Moscova pare să fi decis să declanșeze un conflict direct cu NATO, iar România ar putea fi folosită pentru declanșarea ostilităților.

Numai așa se explică acuzațiile halucinante lansate de Igor Strelkov, fostul șef al Ministerului Apărării din așa-zisa Republică Populară Donețk,

Iată integral articolul publicat de Pravda, o trompetă a propagandei Kremlinului, pe baza declarațiilor acestui Strelkov, :

”Date alarmante vin din Moldova . Surse relatează că un număr mare de soldați și ofițeri români au fost deja aduși în republică sub masca „militarilor moldoveni”. Potrivit fostului șef al Ministerului Apărării din Republica populară Donețk, analistul militar Igor Strelkov, acestea și alte semne indică pregătirile ascunse ale României pentru război.

„SE PREGĂTEȘTE OCUPAREA MOLDOVEI”

Conform declarațiilor lui Strelkov, o parte semnificativă a ofițerilor moldoveni din toate comandamentele și din toate funcțiile cheie au fost înlocuiți cu ofițeri ai armatei române.

El a subliniat că personalul a fost înlocuit în totalitate cu români în companiile comandante ale unităților militare care îndeplinesc funcțiile de poliție militară, adăugând și că depozite de uniforme și încălțăminte militare, rații ale armatei NATO și alte echipamente militare auxiliare, dar nu și arme, sunt create pe teritoriul Moldovei și aprovizionate de urgență din exterior.

Potrivit unor surse, nu este nevoie să se importe arme, pentru că atunci când armata română va ocupa Moldova, aceasta va veni cu tot cu arme.

Totodată, mobilizarea moldovenilor, cel mai probabil, fie nu a fost deloc planificată, fie va fi de natură auxiliară.

Anterior, deputatul Dumei de Stat Viktor Vodolatski și-a exprimat încrederea că Rusia va recunoaște în curând independența Transnistriei.

Potrivit politicianului, scrie Pravda, este imposibil să se permită declanșarea unui alt război pe teritoriul Transnistriei de către președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și de curatorii săi români”.

REPUBLICA MOLDOVA între riscul de a deveni următoarea țintă a Rusiei imperialiste și șansa de a se orienta definitiv către Occidentul prosper și civilizat

©EPA-EFE/STRINGER  |  Președintele Maia Sandu împreună cu Președintele Parlamentului și Prim-ministrul țării au semnat cu puțin timp înainte o cerere de aderare a R.Moldova la Uniunea Europeană. Președintele Maia Sandu pozează cu documentul pentru mass-media

Ce înseamnă războiul din Ucraina pentru Republica Moldova

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și la Chișinău, unde s-a vorbit de riscul ca Republica Moldova să fie următoarea țintă a Moscovei, fapt sugerat și de propaganda rusă.

Pe de altă parte, momentul poate fi exploatat de Republica Moldova pentru a se desprinde definitiv de Rusia și a își accelera integrarea în lumea occidentală, comentează https://www.veridica.ro.

Războiul din Ucraina a scos la suprafață multitudinea de probleme pe care le are Republica Moldova

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, declara zilele trecute că, în cazul în care Rusia ar reuși să ocupe Ucraina, războiul nu ar înceta. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă Ucraina își va pierde libertatea”, avertiza liderul de la Kiev.

Este, totuși, greu de imaginat că Rusia ar putea ataca în condițiile de acum România, Polonia sau Lituania, Letonia și Estonia, toate fiind țări membre ale NATO. Acest lucru ar însemna intrarea în război a întregii Alianței Nord-Atlantice, iar Rusia și-a developat, încă de la începutul războiului în Ucraina, vulnerabilitățile serioase pe care le are armata sa.

Alta este, însă, situația Republicii Moldova. Un stat mic care, de la proclamarea independenței în 1991, a oscilat permanent între Est și Vest. Un stat care se declară neutru din punct de vedere militar, dar care are staționate trupe ruse pe teritoriul său, în regiunea separatistă tranistreană, pe care guvernul de la Chișinău nu o controlează.

Războiul din Ucraina a scos la suprafață multitudinea de probleme pe care le are Republica Moldova sau pe care le va avea de acum încolo din cauza invaziei Rusiei în țara vecină. În același timp, războiul a creat și o serie de oportunități pe care Chișinăul nu le-a avut până în prezent și pe care ar trebui să le valorifice pentru a-și consolida securitatea energetică, economică, informațională, cibernetică etc.

Riscuri generate în Moldova de războiul din Ucraina, de la o invazie rusească la criză economică.

Cel mai mare risc derivă din amenințarea militară rusă

În cazul în care ar reuși să spargă apărarea ucraineană în regiunile Mikolaev și Herson și să ajungă la Odessa, trupele ruse ar putea invada și întreaga Republică Moldova. În cazul unui scenariu mai fericit, s-ar putea limita doar la Transnistria.

Faptul că Republica Moldova a fost vizată în planurile inițiale ale Rusiei o demonstrează și acea hartă pe care președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, le-a prezentat-o generalilor săi într-una din ședințele de la începutul războiului din Ucraina.

Imaginile au fost postate pe site-ul oficial al președinției din Belarus și au fost preluate de jurnaliștii străini.

Harta prezentată de Lukașenko arăta liniile de atac ale armatei ruse în Ucraina, dintre care unele, cum ar fi forțele care au asaltat spre Kiev din nord și spre Herson, s-au materializat în primele zile ale invaziei, scrie Business Insider.

Pe harta respectivă erau trasate direcțiile în care urmau să avanseze forțele ruse, iar una din aceste direcții viza Republica Moldova.

Mai exact, săgeata care arăta direcția de mișcare a unităților ruse (foto) era îndreptată spre estul Republicii Moldova, unde se află și regiunea transnistreană, nefiind însă foarte clar dacă Moscova viza să anexeze toată țara sau doar teritoriul ei separatist, Transnistria.

Republica Moldova a pierdut în 1990 controlul asupra teritoriului din stânga Nistrului în urma unui conflict sângeros în care separatiștii transnistreni au avut sprijinul masiv al armatei ruse.

Nefiind membră a NATO sau a vreunei alte alianțe militare și neavând o armată eficientă, Republica Moldova  nu ar putea face față unei invazii ruse și ar fi ocupată foarte repede. Aceasta este amenințarea cea mai mare la adresa Chișinăului.  

Alte riscuri țin de securitatea energetică. Singurul furnizor de gaze în Republica Moldova este compania rusă Gazprom. În cazul în care aceasta, sub un pretext sau altul, ar sista livrările, Chișinăul ar trebui să cumpere gaze de pe piața liberă, ceea ce ar însemna un preț considerabil mai mare.

Așa s-a întâmplat în octombrie anul trecut, când Gazprom a încetat să mai vândă gaze Republicii Moldova, iar aceasta a fost nevoită să-l achiziționeze de la diverși furnizori europeni la un preț căruia consumatorul de rând i-ar fi făcut cu greu față, dacă Guvernul nu l-ar fi compensat parțial.

Din aceeași gamă face parte și prețul mare al carburanților care, alături de prețul mare la gaze, a dus deja la o serie de scumpiri în lanț și care s-au suprapus peste altele, provocate de pandemia de covid. Aceste scumpiri au loc peste tot în lume, nu doar în Republica Moldova. Efectele lor ar putea fi, însă, dezastroase în unul din cele mai sărace state din Europa.

În plus, în urma războiului din Ucraina, Republica Moldova și-a pierdut accesul la piețele din Est. E vorba de Ucraina care, fiind acum în război cu Rusia, are alte priorități, dar și de Rusia și Belarus, unde, pe lângă diverse alte mărfuri, era în mod tradițional exportată cea mai mare parte a fructelor produse în Republica Moldova. Republica Moldova nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale, dar din cauza războiului care a blocat rutele tradiționale, prețul transportului a devenit exagerat de mare, ceea ce nu mai face rentabil comerțul cu Rusia și Belarus.

În pofida acestei noi crize economice, autoritățile de la Chișinău au trebuit să facă față și unui val imens de refugiați care au venit în Republica Moldova, fugind de război. De la 24 februarie și până în prezent, în Republica Moldova au intrat peste 400 de mii de refugiați ucraineni, iar aproape 100 de mii se află încă în țară.

Această cifră reprezintă aproximativ 4% din populația permanentă a Republicii Moldova. Întreținerea lor a pus o presiune financiară imensă pe autoritățile de la Chișinău.

O altă vulnerabilitate rămâne securitatea informațională și impactul dezinformării și al propagandei ruse asupra societății din Republica Moldova. Există încă o bună parte din cetățenii moldoveni care susțin Rusia în războiul purtat  împotriva Ucrainei. Un sondaj realizat de compania Magenta Consulting la începutul lunii martie arăta că 20% din cei intervievați sunt „de partea Rusiei”. Este adevărat, numărul celor care susțin Ucraina era de 51%.

Chiar și așa, faptul că 1/5 din populație, judecând după rezultatele sondajului, susține un stat agresor care la un moment dat ar putea invada și Republica Moldova, reprezintă un risc major.

Așadar, securizarea spațiului informațional ar trebui să devină o prioritate a autorităților de la Chișinău. Unii pași au și fost întreprinși în acest sens. Imediat după începerea războiului în Ucraina, în Republica Moldova a fost interzisă, mai întâi temporar, iar apoi permanent, retrasmiterea programelor de știri sau analiză din statele care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, fiind vizată în particular Rusia. De asemenea, au fost închise câteva site-uri care făceau propagandă în favoarea Rusiei.

Este însă prea puțin. Propaganda rusă a devenit cu adevărat o armă de război, fiind folosită de către Moscova întâi de toate împotriva propriilor cetățeni. Majoritatea covârșitoare a rușilor susțin invazia în Ucraina, iar popularitatea liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, a crescut din nou, după o cădere constantă în ultimii ani.

Această armă de război este folosită și împotriva Republicii Moldova.

Autoritățile de la Chișinău ar trebui să preia inițiativa pentru a o combate eficient și a marginaliza efectele ei. Un semnal încurajator în acest sens a devenit legea adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova care interzice simbolurile agresiunii ruse în Ucraina – literele latine Z și V, precum și așa-zisa panglică a Sfântului Gheorghe.   

Oportunități create de război: decuplarea de la Rusia și orientarea fermă spre Occident, accelerarea apropierii de UE

În pofida faptului că Republica Moldova a devenit al doilea cel mai afectat stat de acest război după Ucraina, invazia Rusiei îi oferă Chișinăului și o serie de oportunități pe termen lung.

Prima și cea mai importantă ar fi decuplarea totală a Republicii Moldova de la Rusia și orientarea ei spre alte state, întâi de toate spre cele occidentale, implicit România. Sub toate aspectele: economic, financiar, energetic, informațional și civilizațional.

Asta ar însemna o apropiere accelerată de Uniunea Europeană și se pare că și cei de la Bruxelles au înțeles, în sfârșit, că state din vecinătatea estică a UE ca Republica Moldova, Ucraina și Georgia nu au șanse să rămână în lumea liberă dacă nu vor fi înglobate în spațiul comunitar.

Un înalt oficial de la Bruxelles remarca recent că aceste state fie vor deveni parte a UE, fie vor fi înghițite de Rusia care în mod sigur nu se va limita doar la ele, ci va continua să avanseze mai departe spre Vest, dacă nu va fi oprită în Ucraina.

Schimbarea opticii la Bruxelles avantajează astfel Republica Moldova. Am văzut că autoritățile de la Chișinău au depus deja cererea de aderarea la UE și au și primit chestionarul care trebuie completat pentru a obține statutul de țară-candidat. Sigur, acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova va deveni în scurt timp membră a UE, dar este pentru prima data când perspectiva  europeană a Republicii Moldova pare să înceapă să ia forme concrete și Chișinăul ar trebui să profite de această schimbare de optică a Bruxelles-ului și să accelereze pe toate căile procesul de apropiere de spațiul comunitar.  

La fel, ar trebui grăbit și procesul de integrare în piața energetică europeană. Primii pași au fost făcuți deja. A fost construit și dat în folosiță gazoductul Iași-Chișinău, care a asigurat conectarea Republicii Moldova la rețelele de gaze din UE și care ar putea asigurarea livrările necesare (nu și pentru Transnistria) în cazul în care Gazprom ar închide robinetul. De asemenea, Republica Moldova, alături de Ucraina, a reușit să se conecteze la rețelele electrice europene.

E adevărat, prin Ucraina, ceea ce ar face ca prețul curentului livrat în Republica Moldova din spațiul comunitar să fie destul de ridicat. Totuși, ar asigura cu curent electric Moldova în situația în care Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, de unde Chișinăul procură în prezent curent, ar refuza să îl mai livreze. Centrala este situată în Transnistria și este controlată de o companie rusă. Pentru a avea însă o siguranță mai mare, ar trebui accelerată construcția liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău care a început deja și care ar conecta Republica Moldova la rețelele din România.

La fel, exporturile care se îndreptau până acum spre piețele rusă și belarusă, ar trebui redirecționate spre alte piețe. Bunăoară, de la începutul războiului, importante cantități de mere moldovenești au fost cumpărate de rețele de magazine din România. Exportatorii moldoveni nu trebuie să se limiteze însă doar la țări europene, ci și la unele extra-comunitare, ca Egipt sau Iordania, care ar putea deveni interesate de fructele și strugurii moldovenești.  

Consecințele războiului fac Rusia tot mai puțin atractivă pe termen lung

Aceste oportunități ar trebui valorificate în ritm alert, iar procesul de integrare europeană grăbit cât se poate de mult. Cetățenii moldoveni, mai ales cei care privesc încă cu nostalgie spre Moscova, ar trebui să înțeleagă că zarurile au fost aruncate și că Rusia, pentru mult timp de acum încolo, nu va mai fi ce a fost altădată.

Moldovenii nu vor mai pleca acolo pentru a lucra și a câștiga un ban, deoarece Rusia, ca urmare a sancțiunilor, va fi prea săracă.

Produsele rusești nu vor mai fi competitive, în lipsa accesului la tehnologiile avansate. Cultura rusă nu va mai fi privită de comunitatea internațională cu aceiași ochi după atrocitățile comise de armata rusă în localitățile ucrainene ocupate.  

Așadar, Republica Moldova are o singură cale – integrarea europeană – și se pare că de data această nu doar Chișinăul, ci și Bruxelles ia în serios o asemenea perspectivă.

O perspectivă care depinde, până la urmă, de cât de departe va avansa Rusia în Ucraina.